1ra-1314/2016 — Art.264-1 alin.4, 287 alin.2 lit.a Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 29 iunie 2015, pronunțată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, Chiselița Viorel a fost condamnat: - în baza art. 287 alin. (2) lit.a) Cod penal la 2 ani 9 luni închisoare, - în baza art. 2641 alin.(4) Cod penal la 6 luni închisoare. Conform art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 2 ani și 10 luni închisoare. Potrivit prevederilor art. 87 alin.(1) Cod penal, pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Căușeni din 04.06.2014 în baza art. 287 alin.(1) Cod penal a fost substituită cu 80 zile închisoare, ce constituie 2 luni și 20 de zile. În temeiul art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată i-a fost adăugată total partea neexecutată a pedepsei fixate prin sentința Judecătoriei Căușeni din 04 1 iunie 2014, definitiv fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani și 20 zile, cu executarea în penitenciar de tip închis. S-a încasat de la Chiselița Viorel în beneficiul lui Butac Alexandr prejudiciul material în sumă de 5500 lei.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Chiselița Viorel la data de 19 septembrie 2014, aproximativ între orele 0000 – 0500 consumând alcool împreună cu alte persoane, în locuința de pe str. Bernardazzi 13, ap. 86, or. Ungheni, fiind în stare de ebrietate alcoolică, au început să strige cu glas tare în apartament și în coridorul blocului respectiv, afectând în așa mod liniștea locatarilor din apartamentele învecinate, iar cînd aproximativ pe la orele 0530, cet. Butac Iulia și cet. Butac Alexandr, locatari ai apartamentului nr. 53, le-au cerut să înceteze gălăgia, Chiselița V., reacționând agresiv la cerințele acestora, pe coridoarele blocului, le-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, inclusiv i-a aplicat o lovitură cu piciorul în abdomen minorei Butac Olga, a.n. 2001, care încerca să curme comportamentul făptuitorului. Ca rezultat a acțiunilor aplicate de Chiselița V., le-au fost cauzate cet. Butac O. dureri fizice, lui Butac I., vătămare corporală neînsemnată, iar lui Butac A., vătămare corporală ușoară cu dereglarea sănătății de scurtă durată. Tot el, la data de 26 februarie 2015, aproximativ la orele 0625, fără a deține permis de conducere, aflându-se în stare de ebrietate, a condus automobilul de model „VAZ 210934” cu n/î MB 3396 AK, unde deplasându- se pe str. Decebal, or. Ungheni și, fiind stopat de către colaboratorii de poliție, în procesul verificării actelor, a fost supus testării alcooloscopice cu aplicarea alcotestului “Drager 8510 RO”. În rezultatul testării s-a constatat că în aerul expirat de el se conținea o concentrație de alcool în mărime de 0,78 mg/l, care conform art. 13412 alin.(3) Cod penal, se califică ca stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, care a solicitat casarea acesteia în baza art. 287 alin. (2) Cod penal și pronunțarea unei hotărâri, cu stabilirea unei pedepse mai blânde. Totodată a menționat că avocatul din oficiu care i-a reprezentat interesele în instanța de fond i-a comunicat că va depune cererea de apel în numele lui, însă nu cunoaște din care motiv nu a depus-o.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 aprilie 2016, 2 a fost respins, ca depus peste termen apelul declarat de inculpat.

Instanța de apel a menționat că potrivit art. 402 alin.(1) CPP, termenul de declarare a apelului este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale. Inculpatul a participat la examinarea cauzei și la pronunțarea sentinței integrale, primind în aceiași zi copia redactată a acesteia (f.d.37, vol.II). Apelul inculpatului a fost declarat la 25 decembrie 2015, care a fost înregistrat în instanță conform ștampilei de intrare la 29.12.2015, cu încălcarea termenului de atac. Astfel, Chiselița V. a avut toate posibilitățile de a înainta apel în termen legal, însă acesta a omis aceste termene fără careva motive întemeiate. Referitor la argumentul apelantului cu privire la omiterea termenului de declarare a apelului din cauza avocatului care i-a reprezentat interesele în instanța de fond, deoarece ultimul a spus că va depune cererea de apel, însă nu a depus-o, instanța a conchis că temeiul indicat este neîntemeiat, or, confirmă că partea apărării și-a coordonat poziția referitor la soluția adoptată de prima instanță. Mai mult ca atât, Chiselița V. a fost prezent la ședința de judecată în care a fost pronunțată sentința, asistat de apărător, fiindu-i explicat modul și termenul de atac, fapt ce nu a constituit un motiv de împiedicare a declarării apelului.

Împotriva hotărârii nominalizate a declarat recurs ordinar inculpatul Chiselița V., care, fără a invoca vre-un temei de drept prevăzut la art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală solicită, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare pe învinuirea adusă în baza art. 287 alin.(2) Cod penal, deoarece nu a comis infracțiunea imputată. La fel, a menționat că instanța de apel neîntemeiat a considerat că apelul declarat de el a fost depus peste termen, fără a ține seama că a fost dus în eroare de avocatul său, care urma să depună apel din numele lui.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar declarat de inculpat, considerându-l inadmisibil, deoarece recursul nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute de art.430 pct.5) Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide 3 inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 415 alin. (1) lit. a) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, respinge apelul în cazul în care acesta a fost depus peste termen. După cum s-a menționat, instanța de apel a respins apelul inculpatului Chiselița Viorel, din motiv că a fost declarat peste termen. Astfel, conform art. 402 Cod de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel. Verificând legalitatea deciziei instanței de apel, Colegiul conchide că ultima, corect a respins apelul inculpatului, just constatând că întârzierea depunerii apelului nu a fost determinată de motive întemeiate, iar situația invocată de recurent precum că, a omis termenul de apel din cauza avocatului său, nu a constituit un motiv de împiedicare a declarării apelului, deoarece, reieșind din materialele cauzei, sentința în privința lui Chiselița V., a fost pronunțată în prezența lui la 29 iunie 2015 (f.d.30, vol.II), primind în aceiași zi copia integrală a acesteia, fapt confirmat prin recipisa semnată de inculpat (f.d.37, vol.II), însă, nici el, nici apărătorul lui nu au atacat cu apel sentința adoptată, în termen de 15 zile, astfel demonstrând că sunt de acord cu aceasta, cu calificarea faptei și cu pedeapsa aplicată. Apelul a fost declarat de inculpat abia la 25 decembrie 2015, care a fost înregistrat în instanță la 29.12.2015, adică peste 6 luni după epuizarea termenului de declarare a acestuia prevăzut de art. 402 Cod de procedură penală. Potrivit art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. În speță, inculpatul Chiselița Viorel neîntemeiat a omis termenul de declarare a apelului, ceea ce echivalează cu neutilizarea căii de atac – apelul, deoarece fondul cauzei nu a fost obiect de judecare în instanța de apel, astfel cele menționate limitează instanța de recurs ordinar de a verifica legalitatea hotărârii referitor la fondul cauzei. Prin urmare, instanța de recurs reține, că conform prevederilor art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în 4 privința cărora persoanele indicate în art. 401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac. Reieșind din cele menționate, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat, din motiv că nu a fost utilizată calea ordinară de atac - apelul.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Chiselița V., împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 aprilie 2016, în cauza penală în privința lui Chiselița Viorel Anatolie, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 noiembrie 2016. Președinte Petru Ursache Judecătorii Constantin Alerguș Vladimir Timofti 5