1ra-745/2016 — Art. art. 145 alin. 1, 323 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 28 ianuarie 2013, Cernețchi Oleg a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Sadovei Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, la 2 (doi) ani 8 (opt) luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip deschis.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat, în fapt, că la 10 septembrie 2011, aproximativ la ora 01:00, Sadovei Sergiu, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se la domiciliul lui Pasat Alexandru, în apartamentul nr. 84, amplasat pe adresa str. Ginta Latină, 5, mun. Chișinău, la bucătărie, în prezența lui Cernețchi Oleg, care de asemenea se afla în stare de ebrietate alcoolică, având în mână pistolul model „Baikal-442”, cu nr. 5761, cal. 9 mm., care aparținea legal lui Danilceac Vladimir, 1 fiindu-i transmis în posesia lui Pasat Alexandru, fără intenția de a produce împușcătură și a provoca decesul lui Pasat Alexandru, a apăsat pe trăgaci și din imprudență a produs o împușcătură în direcția lui Pasat Alexandru, cauzându-i potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 111-1666 din 15 noiembrie 2011, plagă împușcată penetrantă oarbă a capului, cu orificiul de intrare pe bărbie, în rezultatul căruia a survenit decesul ultimului. De către organul de urmărire penală, Cernețchi Oleg a fost învinuit pentru faptul, că la 10 septembrie 2011, aproximativ la orele 01:00-02:00, împreună și având înțelegerea prealabilă cu Sadovei Sergiu de a-l omorî pe Pasat Alexandru, aflându-se în bucătăria apartamentului nr. 84, amplasat pe adresa str. Ginta Latină, 5, mun. Chișinău, ce aparținea lui Pasat Alexandru, sub pretextul unui conflict apărut spontan pe parcursul întrebuințării băuturilor alcoolice cu ultimul, Sadovei Sergiu a luat în mână pistolul cu nr. 5761, model „Baikal-442”, despre care știa că se află în posesia Pasat Alexandru, îndreptându-l în direcția organului de importanță vitală, a efectuat o împușcătură în regiunea capului cet. Pasat Alexandru, cauzându-i plagă împușcată penetrantă, oarbă, în rezultatul căruia a survenit decesul acestuia, după ce Cernețchi Oleg prestându-i din timp lui Sadovei Sergiu informația că victima are asupra sa pistol, promițând că-l va favoriza pe Sadovei Sergiu în săvârșirea infracțiunii de omor și anume, că va tăinui faptul săvârșirii infracțiunii de către acesta și urmele ei, au modificat poziția cadavrului cet. Pasat Alexandru, au aranjat pistolul în mâna proprie dreaptă a cadavrului, după care, la ora 02:27, Sadovei Sergiu a apelat la serviciul „902”, pretinzând că de către victima Pasat Alexandru a fost comis un act de suicid.

Procurorul, a declarat apel, solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cernețchi Oleg să fie condamnat în baza art. art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, la 16 ani închisoare, iar Sadovei Sergiu să fie condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, la 18 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. În motivarea apelului acuzatorul de stat a invocat, că prima instanță eronat a constatat că între inculpați și victimă existau relații de prietenie și nu au avut careva conflicte. Potrivit declarațiilor succesorului părții vătămate, Pasat Serghei, feciorul său Pasat Alexandru i-a dat lui Cernețchi Oleg 1800-2000 euro, pe care feciorul parțial le-ar fi împrumutat de la cunoștințe. Nu exclude faptul că în seara incidentului ar fi avut loc o discuție referitor la bani, deoarece din câte cunoaște lui Cernețchi Oleg nu i-a reușit afacerea și el nu dispunea de banii menționați. Martorul Raiscaia Olga a declarat, că la 09 septembrie 2011, aproximativ la ora 23:00, în timp ce se deplasau în automobilul lui Sadovei Sergiu, Pasat Alexandru i-a reproșat lui Cernețchi Oleg, precum că automobilul său model „Mercedes” are mai multe defecte spunând că pentru reparație trebuie să achite aproximativ 1000 de euro și menționa că acestea au fost cauzate de Cernețchi Oleg, în perioada în care s-a folosit de automobilul lui Alexandru, iar Cernețchi Oleg i-a spus că nu este vinovat de cauzarea defectelor date. Martorul Minciuc Felicia a declarat, că cunoaște multe persoane care îi erau datori cu bani lui Pasat Alexandru. I-a spus de mai multe ori că aceste persoane se folosesc de el și îl manipulează, însă, el nu s-a schimbat. Cunoaște despre faptul că Pasat Alexandru i-a împrumutat lui Oleg Cernețchi o cămașă, o cravată și un ceas de mână, pentru a merge la nuntă și i-a cerut la 09 septembrie 2011, să i le întoarcă. 2 Martorul Popescu Ina a declarat, că în luna octombrie 2010, a avut loc un accident în care au fost implicați Pasat Alexandru și Cernețchi Oleg, Alexandru a fost internat în spital, unde a fost deseori vizitat de către Cernețchi Oleg. Ulterior, tot în luna octombrie-noiembrie 2010, relația între ei s-a răcit, iar în luna decembrie 2010, Cernețchi Oleg a plecat în or. Moscova, Federația Rusă și ei au întrerupt legătura de prietenie cu Pasat Alexandru, ultimul încercând să-l contacteze prin internet, însă, Cernețchi Oleg i-a răspuns ceva urât. La încercările martorului de a afla cauza neînțelegerii între ei, Pasat Alexandru i-a răspuns, că singur nu înțelege motivul din care Cernețchi Oleg s-a supărat pe el. Ceva mai târziu Pasat Alexandru l-a contactat pe Cernețchi Oleg și l-a numit cu cuvinte necenzurate, din motiv că ultimul îi era dator cu bani, însă, nu i-a comunicat ce sumă îi datora Cernețchi Oleg. Cunoștea despre faptul că Cernețchi Oleg îi era dator lui Pasat Alexandru cu o sumă mare de bani. Apelantul a evidențiat, că declarațiile menționate denotă faptul că între inculpați și victimă nu erau relații prietenoase, cum le descriu inculpații. Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, la palpare cadavrul victimei era rece. Dacă grupa operativă a venit la fața locului peste 10 minute după parvenirea chemării efectuată de inculpați, în acest răstimp cadavrul nicidecum nu putea fi „…la palpare rece”. La fel, potrivit aceluiași proces-verbal de cercetare la fața locului s-a depistat sub capul cadavrului o sacoșă din masă plastică de culoare neagră, sub corpul cadavrului pe covor s-a depistat un tub. Conform imaginilor vizualizate rezultă că cineva a aranjat sub capul cadavrului sacoșa dată, fiind inexplicabil cum tubul cartușului era situat sub corpul cadavrului. Potrivit pct. 2 al Raportului de expertiză medico-legală nr. 111-1666 din 15 noiembrie 2011, s-a stabilit că echimoza palpebrală putea să apară la lovirea cu un corp contondent dur, însă, în cadrul audierii inculpații nu au putut explica proveniența acesteia la victimă. 3.1. Avocatul Cernei-Popa Nina în numele succesorului părții vătămate Pasat Serghei, a declarat apel solicitând casarea sentinței, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie condamnați pentru săvârșirea infracțiunilor incriminate. Apelantul a indicat, că prima instanță nu a ținut cont că între declarațiile inculpaților există divergențe. Potrivit procesului-verbal de reconstituire a faptei din 18 iunie 2012, la fața locului inculpații au arătat diferite distanțe privind situația și poziția cadavrului, iar secvența declarațiilor cine primul a intrat în apartament diferă la inculpați, mai mult, inculpatul Cernețchii Oleg a comunicat că victima i-a arătat arma în coridor, apoi a declarat că victima a adus arma din cameră. Examinând pozele din materialele cauzei penale s-a constatat, că sub capul victimei s-a aflat o sacoșă neagră, însă nu este clar cine și pentru ce au aranjat în locul dat; lângă corp se afla un ștergar de culoare albă murdar de sânge, însă inculpații nu au explicat ce au făcut cu acest ștergar și nu cunosc de unde a apărut ștergarul și sacoșa. La sosirea grupei operative, expertul examinând corpul decedatului a constatat că acesta era rece, iar versiunea inculpaților precum că ei au chemat poliția și salvarea peste aproximativ 10 minute după tragere nu este veridică. Conform raportului de expertiză balistică nr. 577 din 23 septembrie 2011, arma se află în poziția închisă pe mâna victimei, iar după declanșarea ultimului glonț, tehnic arma trebuia să fie în poziția deschisă. 3 Inculpații în ședința de judecată nu au explicat apariția echimozei palpebrale la victimă, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 111-1666 din 15 noiembrie 2011, putea să apară la lovirea cu un corp contondent dur. Totodată, inculpatul Sadovei Sergiu nu a dat un răspuns clar de unde au apărut microparticule din oțel pe mâna dreaptă a lui, deși la victimă nu au fost depistate. La fel, inculpații nu au explicat apariția petei de sânge pe masă, motivând că victima stătea în picioare și era îndepărtată de masă. A evidențiat avocatul, că schimbarea poziției cadavrului, lipsa urmelor de degete pe armă, anunțarea organelor competente despre săvârșirea faptei după o perioadă lungă de timp de la momentul producerii morții, denotă faptul ascunderii adevărului de către inculpați. 3.2. Avocatul Slabu Viorel în numele inculpatului Sadovei Sergiu, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii în acțiunile inculpatului. Apelantul a indicat, că prima instanță urma să aprecieze critic faptul împrumutului banilor, deoarece în afară de declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate nimeni nu a confirmat faptul că Cernețchii Oleg avea datorie față de Pasat Alexandru, în acest sens nefiind prezentată vreo dovadă în scris privind existența datoriei. Dimpotrivă, au fost audiați martori suplimentari, care au confirmat că Cernețchi Oleg avea banii săi și nu avea nevoie să împrumute bani. Organul de urmărire penală și acuzatorul de stat nu a demonstrat care a fost motivul săvârșirii infracțiunii de către Sadovei Sergiu, deoarece martorii și probele administrate la dosar au confirmat faptul că inculpații erau prieteni cu victima și inculpații nu au avut motive să săvârșească infracțiunea imputată. Sadovei Sergiu a fost pus sub învinuire numai pentru faptul că expertiza chimică din 23 septembrie 2011, a depistat pe mâna dreaptă câteva microparticule de plumb, or, prima instanță nu a ținut cont că ultimul a explicat că după ce Cernețchi Oleg i-a comunicat despre producerea împușcăturii, el sa apropiat de victimă și a verificat cu mâna pulsul la gât, posibil atunci au apărut aceste microparticule de plumb. Fiind audiat expertul chimist, a confirmat versiunea lui Sadovei Sergiu că în urma atingerii cu mâna era posibil să rămână aceste microparticule, însă urme caracteristice împușcăturii pe mâna lui Sadovei Sergiu nu au fost depistate. În instanța de judecată, a fost prezentat un raport de expertiză, unde este indicat că pe mâinile părții vătămate au fost depistate urme caracteristice împușcăturii, însă acestea nu au fost luate în considerație, sentința de condamnare fiind bazată pe presupuneri.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013, apelurile au fost respinse ca nefondate și menținută sentința. Instanța de apel a statuat, că cumulul de probe pertinente și concludente prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate în ședința primei instanțe și verificate în ședința instanței de apel, apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, dovedesc vinovăția inculpatului Sadovei Sergiu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 149 alin. (1) Cod penal și nevinovăția lui Cernețchi Oleg în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. i) Cod penal. Probele dovedesc că între victimă și inculpați erau relații de prietenie. Instanța de apel a menționat că organul de urmărire penală incorect a calificat acțiunile inculpaților în baza art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, ca omor intenționat a unei persoane, săvârșit de două persoane, iar prima instanță corect a încadrat acțiunile 4 inculpatului Sadovei Sergiu în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, adică lipsirea de viață din imprudență, totodată achitându-l pe Cernețchi Oleg de sub învinuirea adusă, din motiv că acțiunile lui nu conțin elementele infracțiunii. Instanța de apel a conchis, că probele administrate în cauză combat declarațiile inculpatului Sadovei Sergiu prin care ultimul susține că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii imputate, această metoda fiind aleasă întru evitarea răspunderii penale. Totodată, potrivit concluziilor experților, victima nu s-a împușcat singură, iar versiunea că a fost împușcată intenționat de către inculpați nu este altceva decât o presupunere, nefiind probată, respectiv acțiunile inculpatului Sadovei Sergiu corect au fost încadrate în baza art. 149 alin. (1) Cod penal - lipsirea de viață din imprudență. Argumentele invocate de apărătorul inculpatului Sadovei Sergiu sunt combătute în întregime prin probele analizate. Totodată, instanța de apel a constatat, că declarațiile inculpatului Sadovei Sergiu cu referire la faptul că nu au schimbat nimic din poziția și amplasarea cadavrului, nu sunt veridice, în coroborare cu probatoriul cercetat. Or, reieșind din procesul-verbal de cercetare la fața locului, precum și raportul de expertiză medico-legală nr. 111-1666 din 15 noiembrie 2013, nu sunt coroborate declarațiile inculpaților cu circumstanțele de fapt constatate: atât depistarea tubului de cartuș sub cadavru, a sacoșei din polietilenă sub capul cadavrului, precum și pata de sânge pe masă. Declarațiile martorului Popescu Ina precum că între inculpați și victimă relațiile nu erau chiar prietenoase, între ei existând careva neînțelegeri legate de bani, au fost apreciate critic. Aceasta a declarat, că a fost prietenă cu Pasat Alexandru și anterior a observat cele menționate, însă martorul Raiscaia Olga, care a fost în compania inculpaților chiar la 09 septembrie 2011 a declarat, că nu a observat niciun conflict între inculpați și victimă, deplasându-se în automobil a auzit discuția între ei referitor la automobilul lui Pasat Alexandru care s-a defectat și că pentru reparație a achitat mulți bani, dar fără reproșuri sau pretenții, fiind o discuție amicală.

Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Recurentul a indicat, că prima instanță cât și cea de apel, nu au apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii imputate. Vinovăția inculpaților se confirmă prin declarațiile succesorului părții vătămate Pasat Serghei, martorilor Raiscaia Olga, Minciuc Felicia și Popescu Ina. Astfel, a relevat procurorul, că din declarațiile menționate rezultă că între inculpați și victimă nu erau relații de prietenie, cum le descriu inculpații. Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, la palpare cadavrul victimei era rece. Dacă grupa operativă a venit la fața locului peste 10 minute după parvenirea chemării efectuată de inculpați, cadavrul nicidecum nu putea fi „…la palpare rece”. La fel, potrivit aceluiași proces-verbal de cercetare la fața locului „…sub capul cadavrului este situată o sacoșă din masă plastică de culoare neagră, … sub corpul cadavrului pe covor s-a depistat un tub”. Conform imaginilor vizualizate rezultă că cineva a aranjat sub capul cadavrului sacoșa dată, fiind inexplicabil cum tubul de sub cartuș se situează sub corpul cadavrului. A mai subliniat că potrivit pct. 2 al Raportului de expertiză medico-legală nr. 111-1666 din 15 noiembrie 2011 s-a stabilit că, „ echimoza palpebrală putea să apară 5 la lovirea cu un corp contondent dur”, însă, în cadru audierii inculpații nu au explicat proveniența acesteia la victimă. Prin urmare, concluzia primei instanțe și a instanței de apel, că în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că fapta nu a fost săvârșită de inculpați, este una eronată și contrară probelor administrate și examinate în cadrul cercetării judecătorești. Atât la urmărirea penală, cât și în cadrul cercetării judecătorești au fost prezentate probe incontestabile întru confirmarea învinuirii aduse inculpaților, însă instanțele de fond le-au dat o apreciere juridică greșită, neîntemeiat s-au manifestat în favoarea părții apărării, adoptând hotărâri ilegale și neîntemeiate. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cât și asupra probelor prezentate, iar decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. 5.1. Avocatul Zaharia Procopie în numele inculpatului Sadovei Sergiu, a contestat decizia instanței de apel cu recurs, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința inculpatului. Recurentul a indicat, că decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală, iar probele administrate la dosar nu confirmă vinovăția inculpatului în cele imputate, din următoarele considerente. Martorul Socolov Vladimir a declarat că pe mâna celui ce împușcă se formează microparticule din plumb, bariu și alte elemente chimice, însă, nu dispune de aparatul (hromotograf) cu care se apreciază bariul, experții au posibilitatea să stabilească numai plumbul și alte elemente chimice cum ar fi staniul, fierul, manganul, aluminiul, cromul, cuprul, zincul, titanul, magneziul, siliciul și natriul, care au fost depistate pe ambele mâini ale părții vătămate și pe fața lui. Medicul legist Hăbășescu Alexandru a declarat că pe mâinile decedatului nu s-au depistat factori secundari în urma împușcăturii, pe când în realitate aceste elemente s-au depistat. Mai mult, acesta a întocmit raportul de expertiză în lipsa ordonanței de numire a expertizei, a tăinuit intenționat rapoartele de expertiză nr. 190 și nr. 224, unde direct este confirmat că pe mâinile părții vătămate sunt stabiliți factori secundari. Pe mâinile lui Sadovei Sergiu s-au stabilit două microparticule de oțel care nu au fost stabilite pe mâinile și fața părții vătămate, rezultând că ele au provenit din alte împrejurări, precum baia, bucătăria, scaun sau în urma atingerii cu mâna a unor obiecte și nu este obligatoriu ca ele sa apară de la partea vătămată. La decedat pe mână s-au stabilit toate elementele împușcăturii în afară de bariu, pe mâna lui Sadovei Sergiu doar 2 microparticule de oțel și dacă instanța de apel presupunea că aceste microparticule de pe mâna decedatului s-au luat din aer, atunci același lucru trebuie de menționat și despre microparticulele de pe mâna lui Sadovei Sergiu, însă instanța de apel neinvocând acest lucru, s-a contrazis în propriile afirmații. În instanță, expertul medic-criminalist Lâsâi Ludmila, a menționat că arma de foc se afla de la victimă, la momentul împușcăturii la distanța de până la 30 cm., rezultând că este imposibil ca Sadovei Sergiu să fi tras, deoarece se afla la o distanță mult mai mare de la victimă, care era așezată la masă, fapt stabilit de către specialist, cu atât mai mult că Sadovei Sergiu se afla în veceu. Instanțele urmau să indice concret în urma căror acțiuni a lui Sadovei Sergiu s-a produs împușcătura, lucru obligatoriu pentru stabilirea acțiunilor și inacțiunilor inculpatului în săvârșirea infracțiunii. Argumentele instanței de apel prin care exclude decesul din imprudență de sine stătător prin neglijența atârnării armei de către decedat sunt motivate doar pe probabilități, 6 iar toate dubiile urmau a fi interpretate în favoarea lui Sadovei Sergiu și nu urmau a fi imputate acestuia. Raportul de expertiză nr. 1666 este nul și nu urma fi admis în calitate de probă, deoarece în el nu sunt indicate sursele - actele primare, care ar confirma cercetările prin care s-au stabilit constatările făcute în raport. Înlăturarea raporturilor de expertiză nr. 190 și nr. 224, unde este confirmat faptul că pe mâinile decedatului au fost depistate toate elementele (cu excepția bariului) care se formează în rezultatul împușcăturii indică direct la intenția acuzatorului de stat în ascunderea adevărului. În opinia recurentului, înregistrările audio și video efectuate în cadrul cercetării la fața locului, urmau a fi declarate nule, deoarece nu se aude și nu se înțelege vocea participanților, sunt multe întreruperi nemotivate, fapt stabilit în instanța de judecată. Instanța de apel urma să aprecieze critic concluziile expertului Hăbășescu Alexandru, precum că bariul poate fi depistat până la distanța de l,5-2 m., fapt ce contravine concluziilor expertului specialist în domeniu Lâsâi Ludmila, care a indicat direct că, bariul poate fi depistat la nu mai mult de 25-30 cm., astfel instanța neîntemeiat s-a bazat pe concluziile expertului Hăbășescu Alexandru. Prin urmare, instanța de apel a emis o decizie bazată doar pe presupuneri și nu a apreciat în cumul probatoriul administrat la dosar.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 01 iulie 2014, au fost admise recursurile, casată decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea deciziei, instanța de recurs cu referire la prevederile art. art. 101 alin. (1), (4), 325 alin. (1), 384 alin. (3), 385 alin. (1) pct. 1)-4) Cod de procedură penală, a stabilit, că prima instanță: a) nu a apreciat separat fiecare probă din cele administrate pe caz, iar toate în coroborare, astfel încât să soluționeze în mod clar și concludent divergențele statuate în fapt, cum ar fi următoarele: inculpatul Sadovei Sergiu a declarat că victima era culcată la podea, aproape pe spate, semirotit pe partea dreaptă,… i-a ridicat capul, iar inculpatul Cernețchi Oleg a relatat că partea vătămată era la podea cu picioarele spre masă și cu capul spre frigider, cu fața în jos, la apucat de umeri sau de brâu, la zguduit de câteva ori,…după producerea împușcăturii nu au schimbat poziția cadavrului. Expertul Hăbășescu Alexandru a explicat că echimoza palbebrală la victimă posibil a apărut la lovire, însă nu se exclude apariția la căderea corpului din picioare după împușcătură, …se poate concluziona că poziția acestuia nu a fost schimbată,… victima după împușcătură a căzut inconștient pe masă și apoi jos la podea, … împușcătura s-a efectuat de la distanța nu mai mare de 1-1,5 m. Poziția cadavrului nu a fost schimbată. Expertul Lâsâi Ludmila a declarat că „…arma de foc se afla de la victimă la distanța de până la 35 cm”. Specialistul balistic, Cuvșinov Damian a explicat că„… nu poate explica cum putea să nimerească tubul cartușului sub corpul cadavrului”. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 111-1666 din 15 noiembrie 2011, victima era orientată cu fața spre retezătura țevii armei în timpul tragerii. Reieșind din fotografiile de la fața locului se poate de constatat că victima era așezată pe scaun la masă în timpul efectuării tragerii. Victima posibil stătea așezată la masă în timpul efectuării tragerii din față de către o altă persoană. Deoarece la examinarea medico-criminalistică pe mâinile victimei nu sau depistat factori secundari, dar în același timp factori secundari au fost depistați în spălaturile de pe fața victimei, se poate de conchis că tragerea nu a fost efectuată de către 7 victimă. De regulă, la tragere în timpul suicidului, arma în urma reculului este aruncată de la corp. Prima instanță l-a achitat pe inculpatul Cernețchi Oleg, din motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii, însă nu a indicat care faptă și acțiuni concrete incriminate și săvârșite de inculpat, nu întrunesc elementele infracțiunii imputate. Prin urmare, prima instanță nu a judecat fondul cauzei penale în condițiile legii și a adoptat o sentință care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs, cu referire la prevederile art. art. 414 alin. (1), (2), (5), (6), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, a mai menționat, că instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de prima instanță. Mai mult, a concluzionat în mod divergent că probele administrate în cauză combat declarațiile inculpatului Sadovei Sergiu prin care ultimul susține că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii imputate, dar nu a verificat probele în raport cu infracțiunea pentru săvârșirea căreia a fost condamnat. Totodată, relevanțele instanței de apel că declarațiile inculpatului Sadovei Sergiu nu sunt veridice, în coroborare cu probatoriul cercetat, ce se referă la faptul că nu au schimbat nimic din poziția și amplasarea cadavrului, la fel nu sunt coroborate declarațiile inculpaților cu circumstanțele de fapt constatate: atât depistarea tubului de cartuș sub cadavru, a sacoșei din polietilenă sub capul cadavrului, precum și pata de sânge pe masă conduc la concluzia că inculpații au schimbat poziția victimei și au atribuție la poziționarea tubului de cartuș sub cadavru, a sacoșei din polietilenă sub capul cadavrului, precum și a petei de sânge pe masă, însă instanța în continuare nu a argumentat de ce nu a luat în considerație aceste circumstanțe. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelurile declarate, și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi probele scrise de la f. d. 16-26, vol. I.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2015, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Slabu Viorel în numele inculpatului Sadovei Sergiu, admise apelurile declarate de procuror și avocatul Cernei-Popa Nina în numele succesorului părții vătămate, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: - Sadovei Sergiu, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, la 11 (unsprezece) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis; - Cernețchi Oleg, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În rest, sentința a fost menținută. 7.1. Pentru pronunțarea deciziei, instanța de apel a constatat în fapt, că la 10 septembrie 2011, aproximativ la ora 01:00, inculpatul Sadovei Sergiu, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflându-se în domiciliul lui Pasat Alexandru, în apartamentul nr. 84, amplasat pe adresa str. Ginta Latină, 5, mun. Chișinău, la bucătărie, în prezența lui Cernețchi Oleg, care de asemenea se afla în stare de ebrietate alcoolică, având în mână pistolul model „Baikal-442” cu nr. 5761, cal. 9 mm., care la data indicată aparținea legal lui Danilceac Vladimir, fiindu-i transmis în posesia lui Pasat Alexandru, urmărind scopul de omucidere, care a apărut în urma relațiilor ostile apărute spontan pe fonul consumului de băuturi alcoolice, a apăsat pe trăgaci prin ce a produs o împușcătură în direcția lui Pasat Alexandru, cauzându-i potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 111-1666 8 din 15 noiembrie 2011, plagă împușcată penetrantă oarbă a capului, cu orificiul de intrare pe bărbie, în rezultatul căruia a survenit decesul lui Pasat Alexandru. Inculpatul Oleg Cernețchi, fiind în preajma lui Sadovei Sergiu și observând cele săvârșite de el, urmărind scopul de favorizare a infractorului Sadovei Sergiu, că va tăinui faptul săvârșirii infracțiunii de către acesta și urmele ei, împreună cu Sadovei Sergiu au modificat poziția cadavrului cet. Pasat Alexandru, au aranjat în mâna proprie dreaptă a cadavrului pistolul, după care, la ora 02:27 Sadovei Sergiu a apelat serviciul „902”, pretinzând că de către victima Pasat Alexandru a fost săvârșit un act de suicid. 7.2. Deși inculpații vina nu au recunoscut, instanța de apel a considerat dovedită vinovăția acestora în baza următoarelor probe: declarațiile succesorului părții vătămate Pasat Serghei (f. d. 50-52, vol. I), martorilor Raiscaia Olga (f. d. 53, 61-63, vol. I; 75-79, vol. III), Popescu Ina (f. d. 66-67, vol. I; 83-88, vol. III), Erhan Grigore (f. d. 68, vol. I; 36, vol. V), Danilceac Vladimir (f. d. 54, 76-78, vol. I), Lungu Stanislav (f. d. 5-6, vol. III; 8-17, 37, vol. V), Minciuc Felicia (f. d. 64-65, 101-106, vol. III), Buzdugan Andrei (f. d. 47-52, vol. V), a experților Lâsâi Ludmila (f. d. 95-98, vol. III), Socolov Vladimir (f. d. 201-203, vol. III) Cuvșinov Damian (f. d. 204-205, vol. III), precum și în baza probelor materiale: informația „903” nr. 8775 prin care s-a stabilit că la 10 septembrie 2011, ora 03:10 a fost efectuat apelul de către Sadovei Sergiu, care a comunicat că la ora 02:28 Pasat Alexandru s-a împușcat (f. d. 12, vol. I); informația „902” nr. 8771, conform, căreia Sadovei Sergiu la ora 02:27, a solicitat intervenția organelor de poliție (f. d. 13, vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului în cadrul căruia s-a cercetat locul săvârșirii infracțiunii și poziția cadavrului. Conform aceluiași proces-verbal a fost constatat că: la palpare cadavrul este rece; sub capul cadavrului a fost depistată o sacoșă de culoare neagră; sub corpul cadavrului a fost depistat un tub de la cartuș; pistolul era poziționat de asupra mâinii drepte cu țeava orientată spre lavoar (f. d. 16-26, vol. I); procesul-verbal de ridicare din 10 septembrie 2011, prin care de la Cernețchi Oleg a ciorapilor și mostre de pe talpă și palme (f. d. 28, vol. I); procesul-verbal de ridicare de la Danilceac Vladimir a permisului de port-armă a pistolului „Baikal 442” nr. XPM5761 (f. d. 40, vol. I); procesul-verbal de cercetare a hainelor lui Sadovei Sergiu (f. d. 42-43, vol. I); procesul-verbal de ridicare de la Sadovei Sergiu a ciorapilor și mostrelor de pe talpă și palme (f. d. 44 vol. I); procesul-verbal de cercetare din 10 septembrie 2011, a hainelor lui Cernețchi Oleg (f. d. 45-46 vol. VII); procesul-verbal de cercetare suplimentară la fața locului din 04 iunie 2012, prin care s-au cercetat suplimentar obiectele amplasate în odaia unde a fost depistat cadavrul lui Pasat Alexandru și întocmită schema acestora (f. d. 2-4 vol. III); procesul-verbal de reconstituire a faptei din 28 mai 2012 cu participarea martorului Lungu Stanislav care a indicat că a auzit împușcătura la 10 septembrie 2011, aproximativ la ora 24.00-01.00 (f. d. 7-9 vol. III); procesul-verbal de reconstituire a faptei din 18 iunie 2012 cu participarea lui Sadovei Sergiu în cadrul căruia dânsul a indicat circumstanțele relatate anterior (f. d. 10-11 vol. III); procesul- verbal de reconstituire a faptei din 18 iunie 2012 cu participarea lui Cernețchi Oleg în cadrul căruia a indicat circumstanțele relatate, sunetul încet al împușcăturii, poziția cadavrului (f. d. 12, vol. III); raportul de examinare medico-legală nr. 1666 din 11 noiembrie 2012, prin care s-a constatat cauza decesului lui Pasat Alexandru (f. d. 304- 306 vol. II); raportul de examinare medico-legală nr. 111-1666 din 15 noiembrie 2011, prin care s-a stabilit că: victima era așezată pe scaun la masă în timpul efectuării împușcăturii; victima posibil stătea așezată la masă în timpul efectuării tragerii în față de către o altă persoană; se poate de conchis că tragerea nu a fost efectuată de către victimă; la tragere în timpul suicidului, arma în urma reculului este aruncată de la corp (f. d. 349- 9 350 vol. II); raportul de expertiză biologică nr. 641 din 04 octombrie 2011, prin care s-a constatat că din urmele de pe spălăturile de pe mâinile lui Cernețchi Oleg, nu s-a depistat sânge (f. d. 315-317 vol. II); raportul de expertiză chimică nr. 163 din 23 septembrie 2011, conform căruia din spălaturile de pe suprafața mâinii drepte a lui Sadovei Sergiu au fost identificate microparticule din oțel, care posibil s-au format în rezultatul tragerii din arma de foc (f. d. 238-330 vol. II); raportul de expertiză balistică nr. 577 din 23 septembrie 2011, conform căruia a fost constatat că: declanșarea împușcăturii din acest pistol fără a se acționa pe trăgaci nu este posibilă; tubul și glontele ridicat au constituit un tot întreg și au fost trase din pistolul în cauză (f. d. 332-335 vol. II); raportul de expertiză dactiloscopică nr. 576 din 23 septembrie 2011, conform căreia s-a concluzionat că: urmele papilare de pe suprafața pistolului nu sunt valabile pentru efectuarea examenului; pe suprafața tubului de cartuș nu s-au depistat urme papilare (f. d. 337-346 vol. II); procesul-verbal de ridicare din 10 septembrie 2011, a glonțului din cadavrul cet. Pasat Alexandru (f. d. 373, vol. II). 7.3. Instanța de apel a concluzionat, că probele cercetate confirmă vinovăția inculpatului Sadovei Sergiu în săvârșirea omorului intenționat, adică a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal și vinovăția inculpatului Cernețchi Oleg în săvârșirea favorizării dinainte nepromisă a infracțiunii de omor intenționat, adică a infracțiunii prevăzută de art. 323 alin. (1) Cod penal. Probele expuse, de asemenea infirmă atât argumentele reprezentantului victimei și a acuzatorului de stat, cât și argumentele apărării. Nici o probă nu confirmă că între inculpat și victimă ar fi existat careva relații ostile în urma unor datorii nerecuperate de inculpatul Cernețchi Oleg. Martorul Raiscaia Olga, a fost persoana care a comunicat cu victima Pasat Alexandru până la ora 23:00-24:00, iar din conversația lor este cert că inculpații și victima sărbătoreau în acea seară ziua de naștere a victimei, consumând băuturi alcoolice. Decesul victimei, conform concluziei expertului a avut loc în decursul de aproximativ 1-2 ore până la examinarea cadavrului de către medicul legist la fața locului indicată în procesul-verbal la ora 02:30. Martorii Lungu Stanislav și Buzdugan Andrei, au auzit împușcătura aproximativ la ora 24:00. Reieșind din cele constatate, instanța de apel a concluzionat, că între inculpați și victimă a apărut conflictul cu puțin timp înainte de producerea împușcăturii, iar declarațiile lui Pasat Serghei - tatăl victimei, precum că Cernețchi Oleg ar fi avut careva datorii și posibil să se fi certat din această cauză și tot din acest motiv să-l fi omorât, sunt presupuneri doar, care nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare. Probele expuse mai infirmă și versiunea inculpaților, precum că victima și-ar fi curmat singură viața. Atât martorul Raiscaia Olga, prietena victimei Pasat Alexandru, cât și tatăl victimei, Pasat Serghei, au declarat că victima avea curaj de viață, se pregătea să deschidă o afacere, în ziua decesului s-a întâlnit cu prietenii să sărbătorească ziua de naștere. Totodată, din concluzia expertului Lâsâi Ludmila, rezultă că victima nu ținea arma în mână în momentul producerii împușcăturii, iar din declarațiile expertului Socolov Vladimir, rezultă că pe mâinile inculpatului Sadovei Sergiu s-au depistat 3 microparticule de plumb și a concluziei expertului Habașescu Alexandru, conform căreia pe mâinile lui Sadovei Sergiu s-au depistat microparticule de oțel, care s-au format în rezultatul tragerii din armă. 10 7.4. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a ținut cont de persoana inculpaților, care sunt fără antecedente penale, că inculpații au săvârșit infracțiunea în stare de ebrietate alcoolică, fapt ce agravează pedeapsa, instanța concluzionând asupra necesității aplicării în privința acestora a pedepsei închisorii, care ar contribui la corectarea și reeducarea inculpaților și atingerea scopului legii penale.

Procurorul, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului procurorul a menționat, că recalificând acțiunile inculpatului Sadovei Sergiu din prevederile art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, în baza art. 145 alin. (1) Cod penal și ale inculpatului Cernețchi Oleg din prevederile art. art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a apreciat în mod eronat circumstanțele săvârșirii infracțiunii și probele administrate la dosar. Cu referire la prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, procurorul a menționat, că în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor de către procuror și a ajuns la concluzia calificării acțiunilor inculpatului Sadovei Sergiu în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, iar ale inculpatului Cernețchi Oleg în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, urma să dezvăluie această concluzie expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și puse la baza deciziei de recalificare, fapt ce la caz nu a avut loc, fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale. Consideră că, instanța de apel urma să țină cont de recomandările conținute în pct. 14 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12 decembrie 2010 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”. Cu referire la prevederile art. 414 Cod de procedură penală, acuzatorul de stat mai invocă, că instanța de apel, nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor ce dovedesc vinovăția inculpaților Sadovei Sergiu și Cernețchi Oleg în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, care au fost considerate ca inadmisibile, iar ulterior apreciate în mod superficial, fără a fi evidențiate acele derogări evidente, prin care s-a tins și chiar s-a reușit a induce în eroare instanțele de judecată. În opinia părții acuzării, vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, este dovedită prin următoarele probe: declarațiile succesorului părții vătămate Pasat Serghei (f. d. 50-52, vol. I; 55-56, vol. III), declarațiile martorilor: Raiscaia Olga (f. d. 53, 61-63 vol. I; 75-79 vol. III), Popescu Ina (f. d. 66-67, vol. I; 83-88 vol. III), Erhan Grigore (f. d. 68, vol. I; 89-92 vol. III), Danilceac Vladimir (f. d. 54, 76-78, vol. I; 67-74, vol. III), Minciuc Felicia (f. d. 64-65, vol. I; 101-106 vol. III), Lungu Stanislav (f. d. 5-6, vol. III; 8-7, 37 vol. V), Buzdugan Andrei (f. d. 47-52, vol. V), declarațiile experților Hăbășescu Alexandru (f. d. 197-200, vol. III; 92-94 vol. V), Socolov Vladimir (f. d. 201-203, vol. III), Cuvșinov Damian (f. d. 204- 205, vol. III) și materialele cauzei penale: informația „903” nr. 8775 prin care s-a stabilit că la 10 septembrie 2011 ora 03.10 a fost efectuat apelul de către Sadovei Sergiu ce a comunicat că la ora 02:28, Pasat Alexandru s-a împușcat (f. d. 12, vol. I), informația „902” nr. 8771, conform, căreia Sadovei Sergiu la ora 02:27 a solicitat intervenția organelor de poliție (f. d. 13 vol. I), procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10 septembrie 2011 prin care a fost depistat cadavrul cet. Pasat Alexandru (f. d. 16-26, vol. I), procesul-verbal de ridicare din 10 septembrie 2011, potrivit căruia de la Cernețchi Oleg au fost ridicați ciorapii și mostre de pe talpă și palme (f. d. 28, vol. I); 11 procesul-verbal de ridicare din 10 septembrie 2011, prin care de la Danilceac Vladimir a fost ridicat permisul de port-armă nr. 12/12991 pe numele cet. Danilceac Vladimir, pentru pistolul cu glonț Baikal-442, 9 x 18 min. Mak. nr. XPM 5761 (f. d. 40 vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10 septembrie 2011, prin care în incinta CPS Ciocana mun. Chișinău, bir. 402 au fost cercetate hainele lui Sadovei Sergiu, cu care ultimul a fost îmbrăcat la locul săvârșirii infracțiunii (f. d. 42-43, vol. I); procesul-verbal de ridicare din 10 septembrie 2011, prin care de la Sadovei Sergiu au fost ridicate o pereche de ciorapi de culoare neagră, fără inscripție și mostre de pe talpa picioarelor (două tifoane) și de pe palme (două tifoane) (f. d. 44, vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10 septembrie 2011, prin care în incinta CPS Ciocana, mun. Chișinău, bir. 402 au fost cercetate hainele lui Cernețchi Oleg, cu care ultimul a fost îmbrăcat la locul săvârșirii infracțiunii (f. d. 45-46, vol. I); procesul-verbal de ridicare din 10 septembrie 2011, prin care de la Cernețchi Oleg au fost ridicate mostre de pe mâna dreaptă și mâna stângă (două tifoane) (f. d. 47 vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului suplimentar din 04 iunie 2012, (f. d. 2-4 vol. III); procesul-verbal de reconstituire a faptei din 28 mai 2012, cu participarea martorului Lungu Stanislav în cadrul căreia martorul a indicat circumstanțele în care a auzit împușcătura la 10 septembrie 2011, distanța la care se află de la blocul de locuit nr. 5, amplasat pe adresa str. G. Latină, mun. Chișinău (f. d. 7-9, vol. III); procesul-verbal de reconstituire a faptei din 18 iunie 2012, cu participarea lui Sadovei Sergiu (f. d. 10-11, vol. III); procesul-verbal de reconstituire a faptei din 18 iunie 2012, cu participarea lui Cernețchi Oleg (f. d. 12, vol. III); raportul de examinare medico-legală nr. 1666 din 11 noiembrie 2011, prin care s-a stabilit că decesul lui Pasat Alexandru a survenit în rezultatul rupturii trunchiului cerebral, cauzat de plagă penetrantă, oarbă prin împușcare cu glonț a capului. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat vătămări corporale: orificiul de intrare pe bărbie, defecte orificiale pe oasele bolții și bazei craniului, ruptura trunchiului cerebral și delacerarea parțială a creierului, excoriație pe față, vătămările corporale puteau să apară la împușcarea cu glontele, în timpul circumstanțelor indicate și ca periculoase pentru viață, se califică ca grave, echimoza palpebrală putea să apară la lovirea cu un corp contondent dur și se califică ca vătămare corporală neînsemnată. La cercetarea toxico-chimică în sângele cadavrului cet. Pasat Alexandru alcool etilic s-a depistat 1,33 %o, cantitate ce corespunde stării ușoare de ebrietate (f. d. 304-306, vol. II), raportul de expertiză medico-legală nr. 111-1666 din 15 noiembrie 2011 (f. d. 349-350, vol. II); raportul de expertiză biologică nr. 642 din 18 octombrie 2011 (f. d. 309-312, vol. II); raportul de expertiză chimică nr. 163 din 23 septembrie 2011 (f. d. 328-330, vol. II); raportul de expertiză balistică nr. 577 din 23 septembrie 2011 (f. d. 332-335, vol. II); raportul de expertiză dactiloscopică nr. 576 din 23 septembrie 2011 (f. d. 337-346, vol. II); raportul de expertiză medico-legală nr. 643 din 18 octombrie 2011 (f. d. 136-283 vol. I). În opinia acuzatorului de stat, probele descrise, dovedesc în deplină măsură vinovăția ambilor inculpați, precum și concluzia eronată a instanțelor de judecată. Consideră, că instanța de apel nu a ținut cont de divergențele din declarațiile inculpaților, în special că faptele relatate de Cernețchi Oleg se combat prin totalitatea probelor cercetate. Potrivit declarațiilor martorului Erhan Grigore, acesta a declarat, că la 10 septembrie 2011, ora 01:36, a fost telefonat de către Cernețchi Oleg, discuția a durat circa 30 secunde, timp în care el s-a salutat și au vorbit despre probleme de rutină. Din spusele acestuia a înțeles că se află într-un apartament din sect. Ciocana, 12 mun. Chișinău, în compania unor prieteni și vor mai târziu să meargă la o discotecă. Discuția nu a durat mult timp, deoarece nu a vrut să trezească copilul din somn. La întrebarea dacă Cernețchi Oleg în cadrul discuției din 10 septembrie 2011 i-a comunicat precum că Pasat Alexandru la momentul dat era împușcat, ultimul a spus că referitor la aceasta nu i-a comunicat nimic, ci dimpotrivă după caracterul discuției și gălăgia din apartament a înțeles că se distrau. Nu a auzit careva injurii, sau semne a unui posibil conflict. Este de neînțeles și faptul că discuția la orele 01:36 ce a avut loc între Cernețchi Oleg și Erhan Grigore ținea de „probleme de rutină”. Totodată, martorul Erhan Grigore domiciliază în mun. Chișinău, bd. Mircea cel Bătrân, 42, iar martorul Lungu Stanislav a comunicat, că aproximativ pe la ora 02:00, a văzut o persoană de gen masculin îmbrăcat în costum sportiv de culoare întunecată cu înălțimea aproximativ 1,70 cm., culoarea părului șaten, care se deplasa cu un pas rapid din direcția casei nr. 5 amplasată pe adresa str. G. Latină, mun. Chișinău, avea un mers specific, se grăbea, i s-a părut suspect însă nu l-a stopat din motive care la moment nu poate explica, până în prezent regretă faptul că nu l-a stopat în acea noapte. A mai declarat că a memorizat foarte clar fața acestuia, persoana dată la el nu s-a uitat mergea cu privirea îngândurată, îndreptând-se în direcția str. A. Russo, mun. Chișinău, însă în fața instanței în sală nu a putut indica asupra cet. Erhan Grigore, declarând că în sală nu este prezentă persoana care în noaptea de 10 septembrie 2011, era în preajma blocului de locuit unde s-a produs crima. Acuzarea consideră că martorul Lungu Stanislav nu a indicat direct asupra lui Erhan Grigore, din motiv că la etapa actuală se află în subordinea acestuia fiind transferat în Secția Poliției Criminale CPS Centru, mun. Chișinău, unde Erhan Grigore deține funcția de adjunct al șefului secției poliției criminale. Recurentul subliniază, că potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului cadavrul lui Pasat Alexandru la palpare era rece, din declarațiile inculpaților rezultă că din momentul producerii împușcăturii și până la sosirea serviciului „902” și „903” care au venit la fața locului au trecut aprovimativ 10 minute (declarațiile inculpatului Cernețchi Oleg). Iar potrivit declarațiilor expertului, Hăbășescu Alexandru, cadavrul persoanei se răcește cu un grad pe oră. Potrivit materialelor cauzei la 09-10 septembrie 2011, afară era cald, iar cadavrul se afla în apartament, respectiv dacă grupa operativă a venit la fața locului peste 10 minute după parvenirea chemării, cadavrul nicidecum nu putea fi „...la palpare rece”, după cum este indicat în procesul-verbal de cercetare la fața locului. Între ora producerii crimei cât și rapiditatea chemării serviciilor „902” și „903” a trecut aproximativ o oră, iar inculpații au avut timp suficient pentru a tăinui urmele infracțiunii. Referitor la aranjarea pistolului potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului: „mâna stângă flexată în articulația cotului, partea mâinii propriu-zise situate sub abdomen. Deasupra mâinii drepte este depistat pistolul cu țeava orientată spre lavoar.” Astfel, în cazul pretinsei sinucideri după cum indică ambii inculpați și potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 111-1666 din 15 noiembrie 2011, conform pct. 17 a concluziilor s-a stabilit că: „de regulă la tragere în timpul suicidului, arma în urma reculului este aruncată de la corp”, iar potrivit declarațiilor expertului medic-legist Hăbășescu Alexandru s-a detaliat că arma la tragere în timpul suicidului, în urma reculului este aruncată de la corp sau încleștată în mâna victimei propriu zisă”. Urmează respectiv de făcut o apreciere critică declarațiilor inculpaților în partea ce 13 ține de circumstanțele săvârșirii crimei, dat fiind faptul că acestea intră în contradicție considerabilă cu probele acumulate în prezenta cauză. În opinia procurorului, arma dată a fost aranjată pe mâna victimei de către făptuitori. La fel, s-a remarcat și faptul că sub capul cadavrului lui Pasat Alexandru, potrivit aceluiași proces-verbal de cercetare la fața locului, a fost depistată o sacoșă din masă plastică de culoare neagră. Potrivit imaginilor vizualizate rezultă că cineva a aranjat sub capul cadavrului sacoșa dată, iar potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, sub corpul cadavrului, pe covor, s-a depistat un tub de cartuș, fiind inexplicabil cum tubul a apărut sub corpul cadavrului. Totodată pe masa din bucătărie este situată o pată mare asemănătoare cu sânge. Din declarațiile inculpaților, rezultă că Pasat Alexandru dansa la o distanță de aproximativ 50 cm. de la masa din bucătărie, însă în acest context nu poate fi explicată proveniența petei de sânge pe masă. Pata de sânge cu dimensiunile considerabile, revărsată pe masă vorbește de la sine că victima în momentul producerii împușcăturii se afla în poziția așezat la masă. Mai evidențiază procurorul, că potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 111-1666 din 15 noiembrie 2011, conform pct. 14, 15 a concluziilor s-a stabilit că: „victima era orientată cu fața spre retezătura anterioară a țevii armei în timpul tragerii. Reieșind din fotografiile de la fața locului se poate de constatat, că victima era așezată pe scaun la masă în timpul efectuării tragerii. Victima putea să stea așezată la masă în timpul efectuării tragerii din față de către o altă persoană.” Astfel susține recurentul, că versiunea inculpaților precum că victima Pasat Alexandru s-a împușcat singur, nu poate fi reținută, deoarece potrivit pct. 14 al raportului de expertiză medico-legală „la examinarea medico-criminalistică pe mâinile victimei nu sau depistat factori secundari, dar în același timp factori secundari au fost depistați în spălăturile de pe fața victimei și se poate de conchis că tragerea nu a fost efectuată de către victimă.” Totodată potrivit raportului de expertiză chimică nr. 163 din 23 septembrie 2011, spălăturile de pe suprafața mâinii drepte a lui Sadovei Sergiu, au fost identificate microparticule din oțel, care posibil s-au format în rezultatul tragerii din arma de foc. Este de subliniat că potrivit pct. 2 al raportului de expertiză medico-legală nr. 111-1666 din 15 noiembrie 2011 s-a stabilit: „…echimoza palpebrală putea să apară la lovirea cu un corp contondent dur”, însă în cadrul audierii inculpații nu au putut explica proveniența acesteia la Pasat Alexandru. Mai mult, medicul legist Hăbășescu Alexandru a comunicat că împușcătura nu a fost efectuată de către victimă, menționând că distanța declanșării împușcăturii era de până la 1,5 m., respectiv victima se afla vis-a-vis de agresor. A mai comunicat că reieșind din faptul că pe mâinile victimei nu s-au depistat factorii secundari a împușcăturii, împușcătura nu a fost efectuată de către victimă. Fiind audiată în fața instanței medicul legist criminalist Lâsâi Ludmila a depus declarații analogice cu cele a lui Hăbășescu Alexandru. Prin urmare, concluzia instanțelor de fond, precum că în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că fapta nu a fost săvârșită de inculpat este una eronată și contrară probelor administrate și examinate în cadrul cercetării judecătorești. În rezultat, atât la urmărirea penală, cât și în cadrul cercetării judecătorești au fost prezentate dovezi incontestabile de către acuzatorul de stat întru confirmarea învinuirii 14 aduse inculpaților, însă instanța de apel, dându-le o apreciere juridică greșită, neîntemeiat a calificat acțiunile ambilor inculpați, cu atât mai mult că se constată că ambii au acționat spre atingerea unuia și aceluiași scop. În aceeași ordine de idei, referitor la complicitatea inculpaților în săvârșirea infracțiunii, acuzatorul de stat cu referire la prevederile art. 44 Cod penal, remarcă că probele cercetate dovedesc implicarea ambilor inculpați în săvârșirea infracțiunii incriminate, fiind dovedită existența relațiilor conflictuale între victima Pasat Alexandru și inculpatul Cernețchi Oleg și că ambii inculpați au acționat coordonat în atingerea unui scop comun. În acest sens, consideră procurorul, că instanța de apel a pronunțat o decizie ilegală, care urmează a fi casată, iar inculpații Sadovei Sergiu și Cernețchi Oleg urmează a fi recunoscuți vinovați pentru săvârșirea infracțiunilor ce li se incriminează. Astfel, instanța de apel a dat o apreciere incorectă probelor prezentate de acuzare și nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor încriminate, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de către procuror în apel, din ce reiese că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, ceea ce echivalează conform prevederilor art. 435 Cod de procedură penală, cu nerezolvarea fondului apelului. 8.1. Avocatul Ciofu Ion în numele inculpatului Cernețchi Oleg, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței. În argumentarea cerințelor sale, recurentul a invocat, că contrar prevederilor art. 414 alin. (1), (6) Cod de procedură penală, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor probelor ce au fost puse de prima instanță la baza sentinței de achitare a lui Cernețchi Oleg în baza învinuirilor imputate acestuia, dar s-a limitat la transcrierea acestora din rechizitoriu în decizia adoptată, fără a se expune asupra fiecărei probe în parte. Instanța de apel neîntemeiat a ajuns la concluzia vinovăției inculpatului, încălcând art. 1 alin. (2) Cod de procedură penală, la baza deciziei adoptate a pus probe care nu dovedesc vinovăția lui Cernețchi Oleg, ci dimpotrivă confirmă lipsa în acțiunile lui a elementelor constitutive a componenței de infracțiune prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal. Învinuirea formulată este una abstractă, ceea ce înseamnă că organul de urmărire penală și acuzatorul de stat au încălcat principiile generale, care au menirea să asigure dreptul la un proces echitabil în sensul art. art. 6 § 1, 6 § 3 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Instanța de apel urma să indice expres modul de săvârșire a pretinsei infracțiuni. Cu referire la fapta constatată în decizia instanței de apel în ceea ce privește acțiunile inculpatului Cernețchi Oleg, apărarea evidențiază, că din probele administrate nu rezultă săvârșirea acțiunilor imputate, or din declarațiile expertului, Hăbășescu Alexandru rezultă că după depistarea lividităților cadaverice a lui Pasat Alexandru, se poate concluziona că poziția acestuia nu a fost schimbată. Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului nu s-au constatat urme sau probe care ar confirma schimbarea poziției cadavrului. Sacoșa de sub cap nu putea să o pună nimeni deoarece sângele se încheagă și erau să rămână careva urme în cazul mișcării cadavrului din loc. Astfel, consideră greșită opinia procurorului, că sacoșa ar fi fost aranjată sub capul 15 cadavrului, respectiv nu pot fi reținute nici concluziile instanței de apel, că cadavrul a fost mișcat din loc. Pe mâinile lui Cernețchi Oleg și pe hainele acestuia nu au fost depistate careva urme ale împușcăturii sau factori secundari al acesteia, ceea ce confirmă că inculpatul nici nu s-a aflat în raza în care a avut loc împușcătura. La fel, pe corpul sau mâinile lui Cernețchi Oleg nu sau depistat careva urme de sânge sau alte tipuri de urme ce ar indica că ultimul a mușamalizat probele sau a schimbat poziția cadavrului împreună cu Sadovei Sergiu. Acuzatorul de stat cât și instanța de apel greșit au dat apreciere concluziilor expertului-criminalist Sclifos Dumitru care a comunicat instanței că, urmele papilare depistate pe suprafața pistolului model „Baikal 442” sunt urme statice, însă erau foarte mici și neînsemnate din care cauză a fost imposibil de efectuat examinarea comparativă a desenelor urmelor papilare. Iar, urmele dinamice, adică urme de ștersături a urmelor papilare nu au fost depistate pe suprafața pistolului. Din cele declarate în cadrul cercetării judecătorești de către expertul Sclifos Dumitru reiese, că „…urme de ștersături lipsesc pe armă și este exclus că arma a fost intenționat pusă în mâna defunctului”. Subliniază apărarea, că acuzatorul de stat intenționat a înlăturat rapoartele de expertiză medico-legale nr. 190 din 16 septembrie 2011 și nr. 224 din 16 noiembrie 2011, unde este confirmat faptul că pe mâinile decedatului au fost depistate toate elementele (cu excepția bariului) care se formează în rezultatul împușcăturii. Acest fapt indică direct intenția acuzatorului de stat la ascunderea adevărului fără să elucideze toate circumstanțele prezentului caz. Instanța de apel urma să aprecieze critic concluziile expertului Hăbășescu Alexandru, precum că bariul poate fi depistat până la distanța de 1,5-2 m., fapt ce contravine concluziilor expertului specialist în domeniu Lâsâi Ludmila, care a indicat direct că, bariul poate fi depistat la nu mai mult de 25-30 cm., astfel instanța neîntemeiat s-a bazat pe concluziile expertului Hăbășescu Alexandru. Consideră recurentul, că instanța de apel a emis o decizie bazată doar pe presupuneri și nu a apreciat în cumul probatoriul administrat la dosar. Remarcă, că instanța de apel în motivarea deciziei a indicat faptul precum că „nici o probă nu confirmă că între inculpat și victimă ar fi existat careva relații ostile în urma unor datorii nerecuperate de inculpatul Cernețchi Oleg”, pe când în partea motivată a aceleiași decizii este indicat, că între inculpați și victimă a apărut conflictul cu puțin timp înainte de producerea împușcăturii, iar declarațiile lui Pasat Serghei - tatăl victimei, precum că Cernețchi Oleg ar fi avut careva datorii și posibil să se fi certat pe acest motiv și tot în acest motiv să-l fi omorât, sunt presupuneri doar, care nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare”. Prin urmare, evidențiază recurentul, că motivarea soluției instanței de apel contrazice dispozitivul hotărârii și este expus neclar, pe când prima instanță just a concluzionat că în acțiunile lui Cernețchi Oleg lipsește componența infracțiunii incriminate. Procurorul participant în ședința de judecată a instanței de apel nu a prezentat probe în susținerea acuzării aduse inculpatului Cernețchi Oleg care a fost achitat de prima instanță, nu a înaintat și nu a insistat la cercetarea tuturor probelor examinate de prima instanță în sprijinul acuzării și practic s-a refuzat de la susținerea acuzațiilor împotriva persoanei achitate, însă instanța de apel statuând pe rolul pozitiv al instanței s-a manifestat în favoarea acuzării și predispus a acceptat concluziile date de organul de urmărire penală 16 în defavoarea inculpatului, fără a verifica toate probele, pronunțând o hotărâre neîntemeiată și ilegală. În acest sens, însăși instanța de apel indică în decizia emisă că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate se dovedește conform probatoriului invocat de partea acuzării în prima instanță, fapt inadmisibil. 8.2. Avocatul Zaharia Procopie în numele inculpatului Sadovei Sergiu, a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 16) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința inculpatului, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În motivarea recursului, avocatul a menționat, că învinuirea adusă lui Sadovei Sergiu este nefondată și neîntemeiată, aceasta nu se bazează pe probe pertinente și concludente. Astfel, nici în cadrul urmăririi penale și nici în cadrul ședinței de judecată nu au fost prezentate probe, care ar confirma faptul înțelegerii prealabile dintre Sadovei Sergiu și Cernețchi Oleg de a efectua o împușcătură în direcția lui Pasat Alexandru, în urma căreia ultimul a decedat. Nici de către organul de anchetă și nici de instanța de judecată nu a fost stabilit motivul omorului, care constituie o circumstanță obligatorie la calificarea acțiunii infracționale cum ar fi „omorul intenționat”, cu atât mai mult că un careva motiv inventat privind prezența unei datorii a lui Cernețchi Oleg față de Pasat Alexandru, nu-i poate fi incriminată lui Sadovei Sergiu. Susține recurentul, că audierea martorilor în instanța de judecată nu a elucidat circumstanțele cauzei care ar dovedi vinovăția lui Sadovei Sergiu în săvârșirea faptei infracționale imputate, dar din contra prin audierea acestora s-a stabilit lipsa motivului săvârșirii infracțiunii, prezența unor relații prietenești între cei trei. Cel mai important este momentul că potrivit declarațiilor experților s-a stabilit cu certitudine, că Sadovei Sergiu nu a efectuat împușcătura. Martorul Socolov Vladimir a declarat, că „pe mâna celui ce împușcă se formează microparticule din plumb, bariu și alte elemente chimice însă deoarece laboratorul nu dispune de aparatul (hromotograf) cu care se apreciază bariul, el nu se stabilește, dar se stabilește numai plumbul și alte elemente cum ar fi staniul, fierul, manganul, aluminiul, cromul, cuprul, zincul, titanul, magneziul, siliciul și natriul, care au fost depistate pe ambele mâini ale decedatului și pe fața lui. În opinia apărării, declarațiile expertului Hăbășescu Alexandru urmează a fi apreciate critic deoarece intenționat a încercat să ducă instanța în eroare prin faptul, că a spus instanței precum că pe mâinile decedatului nu s-au depistat factori secundari în urma împușcăturii. În realitate sau depistat, ba mai mult, acesta a efectuat raportul de expertiză în lipsa ordonanței de numire a expertizei, a tăinuit rapoartele de expertiză nr. 190 și nr. 224 unde direct este confirmat că pe mâinile decedatului sunt stabiliți factori secundari. Consideră absurdă admiterea intenției martorului respectiv de a demonstra că Sadovei Sergiu care ședea la masă în stânga lui Pasat Alexandru, a împușcat în față sau din dreapta în direcția capului lui Pasat Alexandru, aceasta ar fi o atitudine absolut incorectă de a încerca să se confirme vinovăția lui Sadovei Sergiu, reieșind și din faptul că direcția găurii împușcăturii este de la centru spre stânga. Menționează, că pe mâinile lui Sadovei Sergiu s-au stabilit 2 microparticule din oțel, care nu au fost stabilite pe fața și mâinile decedatului de aceia acestea puteau proveni 17 și din alte împrejurări, baie, bucătărie, scaune, în urma atingerii cu mâna a unor obiecte de către Sadovei Sergiu. Acea versiune expusă în cadrul ședinței de judecată, că pe mâna dreaptă a decedatului factorii secundari au putut apărea în urma punerii armei în mâna lui de către inculpați este o eroare absolută din considerentul, că în primul rând pe mâinile lor nu au fost stabiliți așa factori de aceea nu puteau fi transmiși, iar pe mâna stângă a lui Pasat Alexandru tot s-au depistat factori secundari, fapt ce nicidecum nu poate fi respins de către partea acuzării că arma a împușcat în mâinile decedatului. Remarcă și faptul, că în instanța de judecată medicul-criminalist Lâsâi Ludmila, a menționat că arma de foc se afla de la victimă, la momentul împușcăturii, la distanța de până la 30 cm., de aici rezultă încă odată, că este imposibil ca Sadovei Sergiu să fi tras din armă, deoarece se afla la o distanță mult mai mare de la victimă care era așezat la masă, fapt stabilit de către specialist, cu atât mai mult că Sadovei Sergiu se afla în veceu. La fel, accentuează, că expertul chimist Socolov Vladimir a indicat, că pe mâinile inculpatului s-au depistat doar 3 microparticule de plumb, element chimic care se elimină în urma împușcăturii, ceea ce este foarte puțin pentru cazul împușcăturii, dar aceste microparticule în așa cantitate mică pot trece pe mâna unei persoane care s-a atins de victimă. Sadovei Sergiu a menționat, că s-a atins de fața victimei verificând pulsul și din acest considerent rezultă, că era imposibil, ca Sadovei Sergiu să fi efectuat împușcătura. La fel, susține apărarea, că corpul decedatului nu a fost mutat și acesta a fost în poziție neclintită până la venirea colaboratorilor de poliție. Consideră, că raportul de expertiză nr. 1666 este unul nul și nu poate fi admis în calitate de probă din considerentul că nu sunt indicate sursele, actele primare care ar confirma cercetările prin care s-au stabilit constatările din raportul de expertiză. Omiterea aprecierii concluziilor din raporturile de expertiză nr. 190 și nr. 224 unde este cert confirmat faptul, că pe mâinile decedatului au fost depistate toate elementele caracteristice împușcăturii, cu excepția bariului, care se formează în rezultatul împușcăturii, arată direct la intenția acuzatorului de stat de a ascunde adevărul. Susține, că înregistrările audio și video efectuate la urmărirea penală, cercetarea la fața locului, sunt lovite de nulitate deoarece nu se aude și nu se înțelege vocea participanților, sunt multe întreruperi nemotivate fapt stabilit de către instanța de judecată. Suplimentar din partea acuzării nu a fost invocat motivul, intenția săvârșirii infracțiunii incriminate, iar în momentul lipsei laturii subiective se deduce necesitatea achitării persoanei. Recurentul evidențiază că nici rechizitoriul nu corespunde normelor imperative procedurale indicate în art. 296 Cod de procedură penală, și anume în partea de constatare nu este arătată fapta săvârșită de inculpat, iar în dispozitiv este indicată învinuirea în săvârșirea faptei. În opinia apărării, instanțele de fond au emis hotărâri bazate doar pe presupuneri, fără a ține cont de probele administrate, nesupunând criticii probele aduse de acuzator și nici nu s-a expus din ce considerente se admite o probă și se respinge o altă probă. Mai evidențiază recurentul, că prima instanță la adoptarea sentinței nu a dat apreciere cuvenită tuturor circumstanțelor cauzei, asupra motivării faptului admiterii unor probe și respingerii altora, prin prisma respectării principiilor contradictorialități în procesul penal și a liberei aprecieri a probelor, drept rezultat pronunțând o sentință incorectă de condamnare în privința lui Sadovei Sergiu. Totodată, deși dezacordul cu soluția respectivă a fost reflectat în cererea de apel, 18 instanța de apel examinând cauza nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul deciziei, fapt care a afectat soluția instanței de apel. Subliniază recurentul, că concluziile instanței de judecată vin în contradicție cu prevederile art. art. 1, 8, 100 alin. (4), 389, 394 Cod de procedură penală.

Verificând argumentele invocate în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că recursurile declarate urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Analizând decizia atacată, prin prisma criticelor formulate preponderent de partea acuzării, Colegiul constată că acestea sunt întemeiate, pentru următoarele considerente. Conform actului de învinuire înaintat de acuzatorul de stat la 12 decembrie 2011, fapta inculpatului Cernețchi Oleg a fost încadrată în baza art. 145 alin. (2) lit. b) Cod penal, adică omorul unei persoane săvârșite din interes material, iar fapta inculpatului Sadovei Sergiu în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, adică favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii excepțional de grave (f. d. 478-496, vol. II). Ulterior, prin încheierea protocolară a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 25 mai 2012, a fost admisă cererea procurorului privind restituirea dosarului penal pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală pe termen de o lună, conform prevederilor art. 326 alin. (2) Cod de procedură penală (f. d. 229, vol. III). Ca urmare, inculpații Cernețchi Oleg și Sadovei Sergiu, au fost puși sub o nouă 19 învinuire, iar prin rechizitoriul înaintat de procuror la 21 iunie 2012, Sadovei Sergiu a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, adică omorul intenționat al unei persoane, săvârșit de două persoane, pe când Cernețchi Oleg a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, adică favorizarea infractorului la săvârșirea omorului intenționat al unei persoane, după indicii săvârșit de două persoane (f.d. 41-63, vol. IV). Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 28 ianuarie 2013, Cernețchi Oleg a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, iar Sadovei Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, la 2 (doi) ani 8 (opt) luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip deschis. La rândul său, instanța de apel judecând apelurile declarate a recalificat acțiunile inculpatului Sadovei Sergiu în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, adică omorul intenționat săvârșit în privința unei persoane, iar faptele săvârșite de inculpatul Cernețchi Oleg au fost recalificate potrivit prevederilor art. 323 alin. (1) Cod penal, adică favorizarea dinainte nepromisă a unei infracțiuni excepțional de grave. Pentru pronunțarea soluției enunțate, instanța de apel a concluzionat, că nici o probă nu confirmă existența relațiilor ostile între inculpatul Cernețchi Oleg și partea vătămată, pe fonul recuperării unor datorii existente, respectiv conflictul între inculpați și victimă a apărut cu puțin timp înainte de producerea împușcăturii, iar declarațiile lui Pasat Serghei, tatăl victimei, că Cernețchi Oleg ar fi avut careva datorii și posibil să se fi certat din acest motiv cu partea vătămată și tot din acest motiv să fi fost săvârșit omorul, sunt presupuneri. În același timp, instanța de apel a concluzionat, că probele cercetate infirmă versiunea inculpaților, precum că victima și-ar fi curmat singură viața. Instanța de recurs, statuând asupra argumentelor expuse în recursul procurorului referitor la legalitatea deciziei recurate, constată că instanța de apel a apreciat eronat probele aduse în susținerea învinuirii inculpaților, or, în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor de către procuror și a ajuns la concluzia recalificării acțiunilor inculpatului Sadovei Sergiu în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, iar ale inculpatului Cernețchi Oleg în baza art. 323 alin. (1) Cod penal, urma să dezvăluie această concluzie expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și puse la baza deciziei de recalificare, fapt care pe caz nu a avut loc, fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale. În susținerea acestei opinii instanța de recurs remarcă, că potrivit prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. În acest sens, Colegiul penal constată că, în conținutul deciziei recurate, nu se regăsește argumentarea tuturor motivelor invocate în apelurile părții acuzării, care de altfel, urmau a fi examinate printr-o analiză obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, confruntându-le cu întreg materialul probator al cauzei. Așadar, cu referire la evenimentele petrecute în seara de 09 spre 10 septembrie 2011, succesorul părții vătămate, Pasat Sergiu a declarat că aflându-se la vilă, împreună cu soția, aproximativ la ora 4 dimineața, soția sa a fost telefonată de pe numărul de telefon al fiului lor, Pasat Alexandru, fiindu-le comunicat că fiul lor se află la morgă, împușcat. 20 Totodată, în telefonul său mobil erau aproximativ 16 apeluri nepreluate, efectuate în timpul nopții, aproximativ la ora 02:00 noaptea, mai multe de pe numărul de telefon al lui Cernețchi, dar și a altor persoane. Tot Pasat Sergiu a declarat, că aproximativ peste două zile de la incident, a discutat cu Cernețchi Oleg și cu Sadovei Sergiu, referitor la evenimentele petrecute în seara de 09 spre 10 septembrie 2011. …Atunci Cernețchi Oleg, i-a relatat, că în momentul când au intrat în apartament, Pasat Alexandru, din partea dreaptă a antreului, de pe masă, a luat un pistol și ei toți au început să se joace cu pistolul. Alexandru personal a scos puțin, nu de tot, încărcătorul din pistol, a tras mai ușor închizătorul și a introdus încărcătorul. După aceea, ei se jucau cu arma, apăsând pe trăgaci, în diferite direcții: geam, ușă, pod și pistolul nu împușca, deoarece nu era încărcat. Apoi, ei toți s-au așezat la masă, au mâncat și au consumat băuturi spirtoase… Alexandru a ieșit cu pistolul în altă odaie și s-a întors fără el, de câteva ori acesta se ducea și aducea pistolul, după care Alexandru s-a dus să facă baie (necătând la faptul, că Pasat Sergiu a relatat că Pasat Alexandru făcuse duș pe la orele 21:00, înainte de plecarea părinților la vilă). După ce a făcut baie, Pasat Alexandru s-a întors la bucătărie cu pistolul în mână dansând, iar Cernețchi Oleg aflându-se lângă geam, fuma și s-a întors cu spatele la Alexandru, după care a auzit o împușcătură slabă și când a întors capul, Alexandru era la podea în sânge…(f. d. 55-66, vol. III). Fiind audiat în ședința de judecată a primei instanțe referitor la evenimentele petrecute în apartamentul părții vătămate, Cernețchi Oleg a relatat, că aproximativ la ora 23:00, în seara de 09 septembrie 2011, au mers împreună cu Sadovei Sergiu și Pasat Alexandru, acasă la ultimul…aflându-se în hol împreună cu Pasat Alexandru, acesta de pe masă sau de la spate a scos un pistol și îl ținea în mână, a întrebat dacă este de serviciu și acela a spus că nu, pistolul aparținea unui prieten – Danilceac Vladimir, de la care l-a procurat, apoi s-au așezat la masă. În timpul cât stăteau la bucătărie, Pasat Alexandru de mai multe ori a ieșit, deoarece vorbea la telefon, la masă când s-a așezat era fără maiou. La una din ieșirile lui Pasat Alexandru din bucătărie, acesta s-a întors înapoi cu pistolul și l-a arătat la ambii, a scos încărcătorul, dar nu complet, deoarece cu degetul mic ținea pistolul și încărcătorul în mâna dreaptă, a tras închizătorul și a tras din pistol în diferite direcții, a tras în gol, deoarece încărcătorul era scos… Apoi Pasat Alexandru a ieșit din bucătărie și s-a întors fără pistol… Cernețchi Oleg a relatat, că după ora 24:00 a ieșit în coridor și a vorbit la telefon cu Erhan Grigore, aproximativ 2-3 minute, referitor la un loc de serviciu despre care îi spusese anterior că are nevoie… Apoi, după ora 01:00, Pasat Alexandru a primit un mesaj de la fetele care îi așteptau pe ei la discotecă…Astfel toți trei au convenit că se duc la discotecă, Sadovei Sergiu s-a dus la baie pentru că se simțeau rău, Pasat Alexandru s-a ridicat și el și a ieșit, iar Cernețchi Oleg a rămas la bucătărie, fuma și a scos capul pe geam să vadă când va veni taxiul. Pasat Alexandru deja a revenit îmbrăcat în maiou și cu pistolul în mână, îndreptat în sus, se distra. Fiind cu capul întors spre geam și fumând, Cernețchi Oleg a auzit o împușcătură, „hlopoc”, iar după 10-15 sec. a întors capul și l-a văzut pe Pasat Alexandru l-a podea (f. d. 149-166, vol. III). Sadovei Sergiu, la faza de urmărire penală, a declarat, că în seara de 09 spre 10 septembrie 2011, când se aflau în bucătăria din apartamentul lui Pasat Alexandru, acesta 21 a ieșit de la bucătărie și s-a întors cu un pistol model „Baikal” în mână și fiind în picioare, a tras încărcătorul și a îndreptat pistolul spre Cernețchi Oleg, apăsând de câteva ori pe trăgaci, însă împușcătura nu s-a produs. În acel moment lui Sadovei Sergiu i s-a făcut rău și a ieșit la veceu, apoi la baie, fiind cu capul sub apă, nu a auzit zgomot, însă în baie a venit Cernețchi Oleg și i-a spus că Pasat Alexandru s-a împușcat (f. d. 55-56, vol. I). Sadovei Sergiu a declarat în prima instanță, că în seara de 09 spre 10 septembrie 2011, aflându-se în bucătăria lui Pasat Alexandru, împreună cu Cernețchi Oleg și servind băuturi alcoolice, la un moment dat, după de Pasat Alexandru a ieșit din bucătărie, s-a întors cu un pistol în mână, iar întrebându-l de unde îl are, acesta i-a răspuns că este al unui prieten pe nume „Vova”, de la care l-a procurat pentru tatăl său. Pasat Alexandru a scos încărcătorul pistolului pe jumătate și a văzut că nu era încărcat, nu avea nici un cartuș, deoarece se vedea arcul. Pasat Alexandru a scos încărcătorul, a tras închizătorul și a tras din pistol în gol…după care a dus pistolul în odaie. Ulterior, Pasat Alexandru a chemat un taxi pentru a merge toți la discotecă, apoi a anulat comanda, Sadovei Sergiu, simțindu-se rău din cauza alcoolului, s-a îndreptat spre veceu, apoi la baie. În timp ce se spăla pe cap, a venit Cernețchi Oleg și i-a comunicat că Pasat Alexandru s-a împușcat (f.d. 175-187, vol. III). Reieșind din cronologia evenimentelor relatate de către inculpați rezultă că în faptele descrise de aceștia se evidențiază contradicții privind momentul în care au văzut arma la partea vătămată, necesitatea și motivul posesiei acestei arme de către Pasat Alexandru cât și faptul, că în încărcătorul pistolului respectiv nu era nici un cartuș, deoarece se vedea arcul. Astfel, cu referire la cele declarate de inculpați, succesorul părții vătămate Pasat Sergiu a relatat, că el nu avea nevoie de o armă de foc, deoarece deja poseda două și fiul său cunoștea acest lucru, totodată deși în apartamentul lor era un safeu destinat păstrării armelor, în casă nu se păstrau cartușe. Totodată, Pasat Sergiu a menționat, că în apartamentul lor se obișnuia să se fumeze la bucătărie, iar la 10 septembrie 2011, când s-a întors de la vilă, în scrumiera de pe masă se aflau mai multe filtre de la țigări. Ca să fumezi la geam trebuie să te urci pe mobilă și este incomod. Pasat Sergiu cunoștea că, fiul său, Pasat Alexandru se afla în relații bune cu Cernețchi Oleg și Sadovei Sergiu, fiind colegi de serviciu. Tot el a relatat, că fiul său în perioada lunilor iulie-august 2011, i-a comunicat că a încercat să deschidă un business împreună cu Cernețchi Oleg și că el a împrumutat bani de la un prieten pentru a deschide o afacere în domeniul transporturilor. Pasat Alexandru îi ceruse bani, însă din cauză că nu dispunea de mijloace bănești, fiul său a împrumutat de la un prieten de-al său suma de 1500 euro. Din spusele fiului său, afacerea nu le-a reușit și împrumutul trebuia restituit, au apărut careva probleme și Cernețchi Oleg avea probleme, era dator cu bani. Despre faptul dacă Cernețchi Oleg îi restituise banii fiului său, Pasat Sergiu nu cunoștea. De altfel, Pasat Sergiu a declarat, că automobilul fiului său era la reparație, deoarece îl lovise Cernețchi Oleg în partea dedesubt. Totodată, a menționat că fiul său nu avea motive să-și pună capăt zilelor, deoarece nu a avut conflicte nici în familie, nici la serviciu (f. d. 60-62, vol. III). 22 Succesorul părții vătămate, Pasat Sergiu a menționat în instanța de judecată, că asistând la procedeul probatoriu reconstituirea faptei, a constatat mai multe divergențe între circumstanțele în care s-a produs fapta, relatate de Cernețchi Oleg și Sadovei Sergiu. La reconstituirea faptei, el s-a convins că Cernețchi Oleg nu putea intra în fereastră pentru a sta cu umerii în geam și să fumeze (f.d. 239-240, verso, vol. III). A mai subliniat, că Cernețchi Oleg nu s-a adresat la el pentru a-l ajuta să își găsească un loc de muncă în poliție (f.d. 216, vol. VI). În speță, prezintă relevanță și declarațiile martorului Raiscaia Olga, care la momentul respectiv era prietena lui Pasat Alexandru. Astfel, în seara de 09 spre 10 septembrie 2011, aceasta s-a aflat împreună cu Pasat Alexandru, Cernețchi Oleg și Sadovei Sergiu până aproximativ la ora 23:00. Din discuțiile avute între ei, Raiscaia Olga a înțeles că Cernețchi Oleg trebuia să-i întoarcă lui Pasat Alexandru un ceas și o cravată. La fel, Pasat Alexandru i-a reproșat lui Cernețchi Oleg că îi defectase motorul la mașină și acesta urma să o repare, iar reparația urma să coste aproximativ 1000 euro, însă discuția lor era obișnuită. La 06 septembrie 2011, aproximativ la ora 20:00 din discuția cu Pasat Alexandru Raiscaia Olga, a înțeles că ultimul împreună cu Sadovei Sergiu trebuiau să meargă undeva la Telecentru cu careva chestiuni de serviciu legate de droguri, i-a comunicat că are careva presimțiri negative și că are nevoie de armă, dar nu are cartușe pentru pistol. Din câte a înțeles trebuiau să se întâlnească cu cinci persoane, însă în acea seară Alexandru nu s-a mai dus la Telecentru. De asemenea, a văzut pistolul dat la Pasat Alexandru și la 08 septembrie 2011 (f. d. 61-63, vol. I, 75-79, vol. III). În privința detaliilor descrise de martorul dat, instanța de apel nu s-a pronunțat, cu toate că în apelul procurorului aceste aspecte au fost evidențiate. Cu referire la relațiile interpersonale între partea vătămată și inculpați și caracterul acestor relații, se poate de formulat anumite concluzii și din declarațiile martorului Popescu Ina, care a fost concubina părții vătămate Pasat Alexandru și din care rezultă că în luna octombrie 2010, a avut loc un accident rutier în care au fost implicați Pasat Alexandru și Cernețchi Oleg, în urma accidentului Pasat Alexandru a fost internat la spital, unde a fost deseori vizitat de Cernețchi Oleg. Ulterior, în luna octombrie-noiembrie 2010, relația de prietenie între Cernețchi Oleg și Alexandru Pasat s-a răcit. Apoi, în luna decembrie 2010, Cernețchi Oleg a plecat în or. Moscova, Federația Rusă și ei au întrerupt legătura de prietenie cu Pasat Alexandru, ultimul încerca să-l contacteze prin internet însă Cernețchi Oleg i-a răspuns ceva urât și Pasat Alexandru s-a mirat de faptul dat. La încercările martorului de a afla cauza neînțelegerii apărute între ei, Pasat Alexandru i-a răspuns, că singur nu înțelege motivul din care Cernețchi Oleg s-a supărat pe el. Ceva mai târziu, încercând să-l contacteze pe Cernețchi Oleg, Pasat Alexandru indignându-se la numit pe Cernețchi Oleg cu un cuvânt necenzurat, deoarece ultimul îi era dator cu bani, cu o sumă mare de bani, însă nu i-a comunicat lui Popescu Ina ce sumă îi datorează Cernețchi Oleg. Totodată martorul respectiv a relatat, că locuind împreună cu Pasat Alexandru aproximativ jumătate de an, a observat că uneori el se întorcea acasă cu arma de serviciu, însă se comporta foarte atent cu ea, când venea acasă mai întâi scotea încărcătorul de la armă, era foarte responsabil, niciodată nu și-a permis să se joace cu arma (f.d. 66, vol. I, 83-88, vol. III). 23 Mai mult, despre caracterul lui Pasat Alexandru, a relatat martorul Minciuc Felicia, care fiindu-i fostă colegă de grupă, dar și prietenă, l-a descris ca pe o persoană pozitivă și emoțională, tot ea a confirmat că mai multe persoane îi datorau acestuia bani, considerând că mai mulți se foloseau de bunătatea lui Pasat Alexandru, deoarece el permanent avea bani la el (f.d. 64-65, vol. I). La caz, urmează a fi examinate minuțios și declarațiile martorului Erhan Grigore, care la faza de urmărire penală declarase că, la 10 septembrie 2011, ora 01:36 a fost telefonat de către Cernețchi Oleg și au discutat cu acesta aproximativ 30 sec. despre probleme de rutină (f.d. 68, vol. I), cu toate că fiind audiat în fața primei instanțe inculpatul Cernețchi Oleg a declarat, că în seara respectivă, după ora 24:00, fiind în apartamentul lui Pasat Alexandru, a ieșit în coridor și a vorbit la telefon cu Erhan Grigore, aproximativ 2-3 minute, referitor la un loc de serviciu despre care îi spusese anterior că are nevoie (f.d. 157, verso, vol. III). Totodată, martorul Erhan Grigore, fiind audiat în ședința de judecată a primei instanțe a declarat, că într-adevăr în noaptea de 09 spre 10 septembrie 2011, aflându-se la domiciliul său amplasat pe adresa str. Mircea cel Bătrân, 42, ap. 83, mun. Chișinău, aproximativ la orele 24:00-01:00, a fost telefonat de Cernețchi Oleg, care l-a întrebat ce mai face, comunicându-i că se află în oraș la un prieten și că serbează ziua de naștere (f.d. 90, vol. III). Fiind întrebat dacă cunoaște despre evenimentele producerii împușcăturii din apartamentul lui Pasat Alexandru, martorul Erhan Grigore a declarat, că din spusele lui Cernețchi Oleg, în seara respectivă aflându-se la bucătărie acesta fuma la geam, Sadovei Sergiu s-a dus la veceu, iar Pasat Alexandru dansa având arma în mână, fiind conectată muzica. După care, Cernețchi Oleg a auzit o bubuitură și când a întors capul a văzut că Pasat Alexandru era căzut jos, cu fața la podea, el l-a întors pe spate, dar Pasat Alexandru nu răsufla, sângera din bărbie. La întrebarea instanței, Erhan Grigore a mai răspuns că, Cernețchi Oleg, când l-a văzut cu fața la podea pe Pasat Alexandru, l-a întors pe spate, l-a stropit cu apă și l-a bătut cu palmele pe față (f. d. 91, verso, 92, vol. III). Instanța de recurs evidențiază, că declarațiile menționate, urmau a fi apreciate în coroborare cu declarațiile ambilor inculpați, care au susținut la mai multe etape a procesului penal, că poziția cadavrului nu a fost schimbată (f.d. 56, vol. I, 159 verso, vol. III), că Pasat Alexandru era poziționat la podea pe partea dreaptă (f.d. 179 verso, vol. III), că i-au verificat pulsul și s-au atins doar de fața cadavrului (f. d. 180 verso. vol. III) sau că cadavrul a fost apucat doar de brâu și zguduit (f.d. 55, vol. V). Pe de altă parte, în speță urmau a fi elucidate și declarațiile martorului Lungu Stanislav, care în seara de 09 spre 10 septembrie 2011, fiind în apropierea blocului de locuit în care s-a produs împușcătura în privința lui Pasat Alexandru, a declarat că, aproximativ pe la ora 02:00, a văzut o persoană de gen masculin îmbrăcată în costum sportiv de culoare întunecată cu înălțimea aproximativ 1,70 cm., culoarea părului șaten, care se deplasa cu un pas rapid din direcția casei nr. 5 amplasată pe adresa str. G. Latină, mun. Chișinău, avea un mers specific, se grăbea, i s-a părut suspect însă nu l-a stopat din motive care la moment nu poate explica, până în prezent regretă faptul că nu l-a stopat în noaptea ceea (f. d. 8-16, vol. V). În speță se atestă, că un aspect ce prezintă o importanță deosebită este și precizarea timpului (momentului) săvârșirii infracțiunii, or, după cum rezultă din declarațiile inculpaților aceștia nu au precizat timpul când s-a produs împușcătura. 24 Astfel, Cernețchi Oleg a declarat, că de la momentul când l-a văzut pe Pasat Alexandru jos și până când au sunat la poliție și la tatăl părții vătămate, au trecut aproximativ 10 min. iar poliția a venit în aproximativ 10-15 min., după orele 02:00 (f. d. 160, vol. III, 56, vol. V). Sadovei Sergiu a declarat, că după ce a telefonat la serviciul 902, acesta a venit la fața locului peste aproximativ 20-30 min., iar din cauza că nu cunoștea adresa a ieșit afară pentru a concretiza adresa unde se afla, din acest motiv a telefonat la serviciul 903 în intervalul de timp de aproximativ 40 min. după ce telefonase la serviciul 902. A concretizat, că echipajul serviciului 902 a venit la fața locului după orele 24:00, iar după echipa 902 a venit grupa operativă peste 15 min., ambulanța a venit apoi peste 10 min. (f.d. 182, 187 verso, vol. III). Martorul Lungu Stanislav a declarat, că în seara de 09 spre 10 septembrie 2011, aproximativ la orele 24:00-01:00 noaptea a auzit o bubuitură (f. d. 8, 12, vol. V). Martorul Buzdugan Andrei a declarat, că în seara incidentului, aproximativ la ora 24:00 a auzit o bubuitură, iar peste aproximativ o oră jumătate a venit echipajul 902, apoi peste 20-30 min. a venit grupa operativă (f. d. 48-50, vol. V). Evenimentele descrise la acest segment urmau a fi interpretate în dependență și de alte probe pertinente și concludente existente la materialele dosarului, cum ar fi procesul-verbal de cercetare la fața locului, potrivit căruia cadavrul lui Pasat Alexandru la palpare era rece (f.d. 16 verso, vol. I); declarațiile medicului legist Hăbășescu Alexandru, potrivit căruia decesul a survenit cu mai mult de 1-2 ore până la examinarea cadavrului de către medicul legist care a ieșit la fața locului, cadavrul persoanei se răcește cu un grad pe oră, la hemoragie de regulă, temperatura corpului decedatului este mai accelerată în scădere (f.d. 197 verso, 198 verso, 200 vol. III). Totodată, deși inculpații au susținut, că nu s-au atins de arma săvârșirii infracțiunii, aceste declarații urmau a fi apreciate în coroborare cu: - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10 septembrie 2011, unde s-a constatat, că reieșind din poziționarea cadavrului, pistolul a fost depistat deasupra mâinii drepte, orientat cu țeava spre lavoar (f.d. 16, verso, vol. I), iar potrivit pct. 15 din concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 111-1666 din 15 noiembrie 2011, s-a stabilit că: „de regulă la tragere în timpul suicidului, arma în urma reculului este aruncată de la corp” (f.d. 350, vol. II); - potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 111-1666 din 15 noiembrie 2011, la pct. 11, s-a stabilit, că victima era orientată cu fața spre retezătura anterioară a țevii armei în timpul tragerii (fapt confirmat și prin declarațiile medicului legist Hăbășescu Alexandru (f.d. 198 verso, vol.II)), iar la pct. 14, se indică, că deoarece la examinarea medico-criminalistică pe mâinile victimei nu s-au depistat factori secundari, dar în același timp factori secundari s-au depistat în spălăturile de pe fața victimei, se poate de conchis, că tragerea nu a fost efectuată de victimă (fapt confirmat și prin declarațiile medicului legist Hăbășescu Alexandru, acesta indicând că este puțin probabil ca victima să își fi cauzat singură leziunile corporale, deoarece canalul de rănire are un aspect care este greu de a fi cauzat de însăși victimă, din cauza construcției anatomice a mâinii (f.d. 198 verso – 199, vol.II); factorii secundari care au fost depistați pe fața victimei denotă că produsele de ardere a pulberii au ajuns până la fața decedatului, de asemenea factori similari au fost găsiți și pe mâinile acestuia, ceea ce denotă că posibil mâinile acestuia s-au aflat în raza de dispersie a lor, dar dat fiind faptul, că nu a fost depistat bariul, care intră în componența substanței de inițiere și nu a fost găsit pe mâinile pătimitului, se indică un lucru cert, că tragerea nu a efectuat, 25 ..distanța dispersiei bariului în timpul împușcăturii la pistolul „Baikal” este de 1-1,5 m; …împușcătura s-a produs aproximativ la distanța de 1-1,5 m, deoarece odaia a fost închisă, dar posibil să fi fost efectuată și la mai puțin de 1m, deoarece victima avea urme de bariu pe bărbie (f.d. 92-94, vol. V); - potrivit raportului de expertiză nr. 163 din 23 septembrie 2011, din spălăturile de pe suprafața mâinii drepte a lui Sadovei Sergiu, au fost identificate microparticule din oțel, care posibil s-au format în rezultatul tragerii din arma de foc (f.d. 329-330, vol. II), iar potrivit declarațiilor expertului chimist Socolov Vladimir, microparticulele de bariu și plumb rămân pe mâna celui care a efectuat împușcătura și se pot răspândi până la distanța de 20 cm., microparticulele de plumb pot fi ușor spălate de pe mâini la persoana care a efectuat împușcătura (f.d. 201 verso, 202 vol. III); - potrivit raportului de expertiză nr. 576 din 23 septembrie 2011, urmele papilare de mână, depistate pe suprafața pistolului model „Baikal 442”, nr. 5671, ridicat în cadrul cercetării la fața locului din apartamentul nr. 84, amplasat pe adresa str. G. Latină, 5, mun. Chișinău, la 10 septembrie 2011, nu sunt valabile pentru efectuarea examenului comparativ în vederea identificării persoanelor (f.d. 338, vol. II), în același timp potrivit declarațiilor expertului criminalist Sclifos Dumitru nu a fost posibil de a determina cui aparțin urmele papilare și de la care deget, deoarece erau pe porțiuni foarte mici, totodată, același expert a indicat că urme de ștergere nu au fost depistate și că pe pistol nu erau urme de sânge (f.d. 206 verso, vol. III), însă aceste declarații urmau a fi coroborate și cu procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică (vezi f.d. 24-25, vol. I); - potrivit raportului de examinare medico-legală nr. 1666 din 11 noiembrie 2011, echimoza palpebrală posibil să fi apărut la lovire cu un corp contondent dur (f.d. 306, verso, vol. II), iar reieșind din declarațiile medicului legist Hăbășescu Alexandru, echimoza palpebrală la cadavru posibil să fi apărut la lovire, dar în același timp nu se exclude apariția și la căderea din picioare a corpului după împușcătură, deoarece procesele vitale mai persistă (f.d. 198, vol. III). În cererile de apel ale părții acuzării s-a invocat că deși potrivit declarațiilor inculpaților, rezultă că Pasat Alexandru dansa la o distanță de aproximativ 50 cm. de la masa din bucătărie, însă în acest context inculpații nu au explicat proveniența petei de sânge pe masa din bucătărie. Instanța de recurs evidențiază, că la acest aspect urma a fi dată apreciere explicațiilor medicului legist Hăbășescu Alexandru, care a declarat că din procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică din 10 septembrie 2011, se deduce că victima se afla fie în picioare, fie pe scaun, când a avut loc tragerea, ceea ce a produs căderea cadavrului cu fața pe masă și pe urmă căderea la podea…sângele aflat pe masă putea să parvină de la câteva secunde până la 1-2 min. (f.d. 199 verso, vol. III). Totodată, deși în apelurile declarate de partea acuzării s-a invocat că inculpații nu au putut explica proveniența sacoșei din masă plastică de culoare neagră sub capul cadavrului precum și a tubului de cartuș sub corpul cadavrului pe covor, din conținutul deciziei instanței de apel nu rezultă elucidarea acestor aspecte. Colegiul penal subliniază, că temeiurile expuse în pct. 3 din prezenta decizie, de fapt, sunt fondul apelului și neexpunerea asupra acestora reprezintă neexaminarea fondului apelului de către instanța de apel. Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un viciu de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel. 26 La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a drepturilor omului, în primul rând, rolul instanțelor judecătorești naționale este să decidă asupra admisibilității probelor, precum și asupra relevanței și ponderii acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești. Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public al administrării justiției. Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau respinse (§ 30, 31 cauza Fomin vs R. Moldova, decizia din 11 octombrie 2011). Generalizând aspectele descrise, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu sa expus asupra tuturor probelor administrate la dosar, unele din ele rămânând fără analiza și aprecierea cuvenită, fapt ce nu poate fi acceptat de către instanța de recurs, deoarece afectează situația faptică în speța dată. Așadar, la capitolul dat instanța de apel, rejudecând cauza urmează minuțios să examineze aspectele evidențiate de instanța de recurs, să cerceteze aspectul probatoriu cu privire la faptul, dacă ambii inculpați sunt implicați în săvârșirea infracțiunii incriminate, dacă în acțiunile acestora sunt prezente semnele participației simple și dacă fiecare din inculpați au realizat latura obiectivă a infracțiunii de omor intenționat, dacă din probele dosarului se evidențiază existența relațiilor conflictuale între Pasat Alexandru și Cernețchi Oleg și dacă ambii inculpați au acționat coordonat în vederea realizării unui scop comun, iar ca urmare să se expună asupra vinovăției sau nevinovăției lui Cernețchi Oleg și Sadovei Sergiu privind săvârșirea infracțiunii incriminate prin rechizitoriu. La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, precum să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să analizeze versiunea procurorului privind prezența sau lipsa în acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunii incriminate, argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele expuse în pct. 9 al prezentei decizii, iar în vederea respectării dreptului la un proces echitabil, instanța de apel urmează să supună verificării și argumentele invocate de partea apărării expuse la caz.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Se admit recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Scutelnic Cătălin și de avocații Ciofu Ion în numele inculpatului Cernețchi Oleg și Zaharia Procopie în numele inculpatului Sadovei Sergiu, se casează 27 total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2015, în cauza penală în privința lui Cernețchi Oleg Ivan și Sadovei Sergiu Pavel și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 17 noiembrie 2016. Președinte /semnătura/ Petru Ursache Judecătorii /semnătura/ Petru Moraru /semnătura/ Ghenadie Nicolaev /semnătura/ Vladimir Timofti /semnătura/ Nadejda Toma Copia identică originalului, Judecător Petru Moraru 28