1ra-749/14 — art. 42 al. 5, 145 al. 2, 149 al. 1 CP

1ra-749/14 — art. 42 al. 5, 145 al. 2, 149 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-749/14

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 iulie 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat în ședința de judecată recursurile ordinare declarate de procuror și de

avocatul Procopie Zaharia, în numele inculpatului Sadovei Sergiu, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013, în privința

inculpaților

Cernețchi Oleg Ion, născut la

21 decembrie 1981, originar și locuitor al mun.

Chișinău, s. Bubuieci, str. Mitropolit Dosoftei, cetățean

al R. Moldova, fără antecedente penale.

Sadovei Sergiu Pavel, născut

la 21 martie 1983, originar și locuitor al r-nului Anenii-

Noi, s. Floreni, str. Trandafirilor 17, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare a cauzei

în instanța de fond: 13 decembrie 2011 – 28 ianuarie 2013;

în instanța de apel: 26 martie – 17 decembrie 2013;

în instanța de recurs: 04 martie – 01 iulie 2014.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

Cernețchi Oleg a fost achitat de sub comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5),

145 alin. (2) lit. i) Cod penal, deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii, iar Sadovei Sergiu a fost condamnat în baza art. 149 alin. (1) Cod penal la 2

ani și 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, începînd cu 28

ianuarie 2013, deducînd perioada arestării preventive de la 23.11.2011 pînă la

28.12.2011.

Sadovei Sergiu, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflîndu-se la domiciliul lui Pasat

Alexandru, în apartamentul nr. 84, str. Ginta Latină 5, mun. Chișinău, la bucătărie, în

prezența lui Cernețchi Oleg, care de asemenea se afla în stare de ebrietate alcoolică,

avînd în mînă pistolul de model „Baikal-442”, cu nr. 5761, cal. 9 mm., care aparținea

legal lui Danilceac Vladimir, fiindu-i transmis în posesia lui Pasat Alexandru, fără

intenția de a produce împușcătură și a provoca decesul ultimului, a apăsat pe trăgaci

prin ce din imprudența a produs o împușcătură în direcția lui Pasat A., cauzîndu-i,

potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 111-1666 din 15.11.2011, plagă

împușcată penetrantă oarbă a capului prin orificiul de intrare pe bărbie, în rezultatul

căruia a survenit decesul ultimului.

Cernețchi Oleg a fost învinuit că la 10.09.2011, în jurul orei 01.00-02.00,

împreună și avînd înțelegerea prealabilă cu Sadovei Sergiu de a-l omorî pe Pasat

Alexandru, aflîndu-se în bucătăria apartamentului nr. 84 str. G. Latină 5, mun. Chișinău,

ce aparținea victimei Pasat A., sub pretextul unui conflict apărut spontan pe parcursul

întrebuințării băuturilor alcoolice cu ultimul, S. Sadovei a luat în mînă pistolul cu nr.

5761 de model „Baikal-442”, despre care știa că se află în posesia victimei, îndreptîndu-

l în direcția organului de importanță vitală, a efectuat o împușcătură în regiunea capului

cet. Pasat Alexandru, cauzîndu-i plagă împușcată penetrantă, oarbă, în rezultatul căruia

a survenit decesul acestuia, după ce Cernețchi Oleg prestîndu-i din timp lui Sadovei

Sergiu informația că victima are asupra sa pistol, promițînd că-l va favoriza pe Sadovei

Sergiu de comiterea infracțiunii de omor și anume, că va tăinui faptul săvîrșirii

infracțiunii de către acesta și urmele ei, au modificat poziția cadavrului cet. Pasat Al., au

aranjat în mîna proprie dreaptă a cadavrului pistolul, după care, la orele 02.27, Sadovei

Sergiu a apelat la serviciul „902”, pretinzînd că de către victima Pasat Alexandru a fost

comis un act de suicid.

Instanța a reținut că inculpatul Sadovei Sergiu nu a recunoscut vina și a declarat

că în trei au consumat alcool, lui i s-a făcut rău și a mers la veceu. Ulterior, în baie a

venit O. Cernețchi spunînd că A. Pasat s-a împușcat. La bucătărie a văzut că A. Pasat

era culcat la podea, aproape pe spate, semirotit pe partea dreaptă. El a ridicat capul

lui A. Pasat cu ambele mîni, apoi cu degetele mînii drepte i-a controlat pulsul la gît, însă

acesta lipsea. Presupune că era aproximativ ora 02:00. După aceasta a mers la baie și s-a

spălat pe mîni de sînge. La poliție și ambulanță a telefonat de la telefonul staționar.

Inculpatul Cernețchi Oleg, la fel nu a recunoscut vina și a declarat că A. Pasat a

revenit la bucătărie avînd în mînă pistolul pe care a început să-l demonstreze. A scos pe

jumătate din pistol încărcătorul și apăsa pe trăgaci îndreptînd pistolul în diferite direcții.

Nu poate să afirme dacă în încărcător erau sau nu cartușe, deoarece Al. Pasat nu a scos

integral încărcătorul din pistol. Împreună cu S. Sadovei i-au spus lui Al. Pasat să strîngă

pistolul, deoarece nu-i impresionează. S. Sadovei s-a dus la baie, deoarece se simțea rău.

A ieșit și A. Pasat. Fiind singur la bucătărie, a aprins o țigară și s-a întors spre geamul

deschis. A. Pasat s-a întors în bucătărie pistolul în mînă îndreptat în sus și se distra

dansînd, la televizorul din bucătărie cînta muzică. El s-a întors la geam continuînd să

fumeze.La un moment, a auzit o bubuitură, dar nu a înțeles că este împușcătură,

deoarece nu a fost puternică. A întors privirea de la geam și la observat pe Al. Pasat la

podea cu picioarele spre masă și cu capul spre frigider, cu fața în jos, a văzut sînge în

regiunea capului, dar fiind în stare de șoc nu a văzut unde era pistolul. S-a apropiat de

A. Pasat la apucat de umeri sau de brîu, la zguduit de cîteva ori, dar acesta nu dădea

semne de viață. A pășit peste el și a mers la baie să comunice despre cele întîmplate lui

S. Sadovei. Împreună au revenit în bucătărie unde S. Sadovei a verificat pulsul lui A.

Pasat spunînd că pulsul lipsește. S. Sadovei a mers în baie, s-a spălat pe mîni, apoi de la

telefonul fix a apelat poliția. După producerea împușcăturii nu au schimbat poziția

cadavrului lui Al. Pasat.

Instanța a concluzionat că vinovăția inculpatului S. Sadovei este integral

confirmată de următoarele probe.

Expertul judiciar medicul legist A. Hăbășescu a explicat că echimoza palbebrală

la victima putea să apare la lovire, însă nu se exclude apariția la căderea corpului din

picioare după împușcătură. Este foarte puțin probabil cauzarea rănii de împușcătură de

către victimă însuși, deoarece canalul de rănire are un aspect, care este greu de a fi

cauzat de însuși victimă, din cauza construcției anatomice a mînei. Se poate

concluziona că poziția acestuia nu a fost schimbată. Din cercetarea foto-tabelului la

procesul-verbal de cercetarea la fața locului, este posibil că victima după împușcătură a

căzut inconștient pe masă și apoi jos la podea. Victima nu a produs împușcătura,

deoarece pe mînele lui nu a fost depistat element chimic „bariu”, care face parte din

componente chimice de inițierea împușcăturii. Pe mînele victimei au fost depistate alte

componente chimice însă nu a fost depistat bariu, ce demonstrează că mînele victimei se

aflau în raza de dispersie a gazelor împușcăturii, însă împușcătura nu a fost produsă de

victima. Totodată, pe bărbia victimei a fost depistat bariu, deci, avînd în vedere că aria

de dispersie a bariului de la pistolul „Baikal” în direcția împușcăturii este de pînă la 1

m. - 1,5 m., că împușcătura s-a efectuat de la distanța nu mai mare de 1 m. - 1,5 m.

Poziția cadavrului nu a fost schimbată.

Expertul medic-criminalist, Lîsîi E. a declarat că substanța de inițiere a

împușcăturii în mod obligatoriu conține elemente chimice „bariu” și „aluminiu”, care se

degajează în momentul inițierii împușcăturii și în mod obligatoriu se așează pe mîna

celui care efectuează împușcătura, fără a pătrunde în pielea mînei și ușor pot fi spălate.

În spălaturile de pe mînele victimei nu a fost depistat elementul chimic „bariu”, care în

cazul efectuării împușcăturii de victima, în mod obligatoriu urma să rămînă pe mînele

lui. Astfel, victima nu ținea arma în momentul producerii împușcături. Totodată, în

spălaturile de pe mînele victimei au fost depistate mai multe elemente chimice, inclusiv

și „aluminiu”, însă toate acestea sunt prezente în viața obișnuită a omului, iar aluminiu

se conține în substanța de vată, dar pentru a evidenția prezența cantității mai mare a

elementelor chimice depistate în spălaturi, inclusiv și aluminiului, nu a fost prezentată o

mostră de tamponul de vată curată cu care au fost efectuate spălaturi. Astfel, era

imposibil de a stabili dacă în spălaturile de pe mînele victimei este prezentă mai mare

cantitate a microparticulelor aluminiului, decît în vata curată cu care s-au efectuat

acestea spălaturi. În momentul inițierii împușcăturii, dispersia bariului în direcția

efectuării împușcăturii este aproximativ de pînă la 35 cm., după care glontele se

deplasează în spațiu fără microparticulele de bariu, și avînd în vedere că în spălaturile

preluate din regiunea plăgii de pe fața victimei a fost depistat elementul bariu (cantitatea

nu are însemnătate), se poate de concluziona că în momentul producerii împușcăturii

(cînd s-a efectuat eliminarea bariului) arma de foc se afla de la victima la distanța de

pînă la 35 cm.

Specialistul balistic, Cușnirov Damian a explicat că, în prezenta cauza penală

expertiza balistica la urmărirea penală a fost efectuată de expertul balistic D.

Pulcinschii, însă, care ulterior s-a eliberat din serviciul. Științific este stabilit că, în urma

împușcăturii produse din pistolul „Baikal” tubul cartușului se ejectează din camera

pistolului în dreaptă și în spate, comparativ locului aflării armei în momentul

împușcăturii, la distanța de la 1 pînă la 3 metri pe o curbă. Nu poate explica cum putea

să nimerească tubul cartușului sub corpul cadavrului, dar situații pot fi multe prin

lovire de care-va obiecte și sărire într-o oare care parte.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 111-1666 din 15.11.2011,

moartea cet. Al. Pasat a survenit în rezultatul rupturii trunchiului cerebral, cauzat de

plaga penetrantă, oarbă prin împușcare cu glonte a capului. La examinarea medico-

legală a cadavrului s-au depistat vătămări corporale: orificiul de intrare pe bărbie,

defecte orificiale pe oasele bolții și bazei craniului, rupturea trunchiului cerebral și

delecerarea parțială a creierului, excoriație pe față, vătămările corporale puteau să apară

la împușcarea cu glontele, în timpul circumstanțelor indicate și ca periculoase pentru

viață, se califică ca grave, echimoza palpebrală putea să apară la lovirea cu un corp

contondent dur, și se califică ca vătămare corporal neînsemnată. Orificiul de intrare este

amplasat pe bărbie. Canalul de rănire are următoarele repere spațiale: anterior-posterior,

de jos în sus, de la centru la stînga. Victima era orientată cu fața spre retezătura țevii

armei în timpul tragerii. Reieșind din fotografiile de la fața locului se poate de

constatat că victima era așezată pe scaun la masă în timpul efectuării tragerii.

Victima putea să stea așezată la masă în timpul efectuării tragerii din față de către o

altă persoană. Deoarece la examinarea medico-criminalistică pe mîinile victimei nu

sau depistat factori secundari, dar în același timp factori secundari au fost depistați în

spălaturile de pe fața victimei, se poate de conchis că tragerea nu a fost efectuată de

către victima. De regulă la tragere în timpul suicidului, arma în urma reculului este

aruncată de la corp.

Potrivit raportului de expertiză chimică nr. 163 din 23 septembrie 2011, din

spălaturile de pe suprafața mînii drepte a lui S. Sadovei, au fost identificate

microparticule din oțel, care posibil s-au format în rezultatul tragerii din arma de foc.

Din spălaturile de pe suprafața mînii stîngi ale lui S. Sadovei, mînile drepte și stîngi ale

lui O. Cernețchi, elemente, particularități caracteristice urmelor formate în cadrul

procesului de tragere nu au fost identificate. Urmele de pe glonțul extras din capul

victimei au fost create de ghinturile țevii pistolului de model „Baikal-442” nr.5761

prezentat pentru examinare.

Conform raportului de expertiză dactiloscopică nr.576 din 23 septembrie 2011,

urmele papilare de mînă, depistate pe suprafața pistolului de model „Baikal-442” cu

nr.5761, ridicat în cadrul cercetării la fata locului din ap. 84 de pe str. G. Latină 5, mun.

Chișinău, la data de 10.09.2011, nu sunt valabile pentru efectuarea examenului

comparativ în vederea identificării persoanei.

Instanța a reiterat că, prin concluziile experților medicilor-legiști, A. Hăbășescu și

E. Lîsîi, date în ședința de judecată, precum și prin raportul de expertiză medico-legală

nr. 111-666 din 15.11.2011 efectuat la urmărirea penală de expertul A. Hăbășescu, se

confirmă cert că pe mînele victimei Al. Pasat nu au fost depistate factori secundari a

împușcăturii (bariu), fapt ce denotă clar că însuși victima nu a efectuat împușcătură.

Astfel, se combate versiunea și declarațiile inculpaților în ce privește producerea

împușcăturii de către A. Pasat de sine stătător, or, pe mînele lui trebuia să rămînă

substanța chimică produs a inițierii împușcăturii - bariu, care însă nu a fost depistată.

După decesul lui A. Pasat doar persoanele prezente puteau șterge mînele ultimului, dar

în circumstanțele cauzei penale inculpații nu aveau nici un interes să înlăture urmele

chimice a împușcăturii, deoarece ar fi distrus probele ce puteau să confirme faptul

producerii împușcăturii de către victimă de sine stătător, în așa mod inculpații își

agravau situația proprie și se auto incriminau.

Totodată, avînd în vedere că din concluziile expertului medicului-legist E. Lîsîi

urmează că factorul secundar a împușcăturii (bariu) poate fi ușor înlăturat de pe mîni

prin spălare, iar din circumstanțele cauzei penale, inclusiv și din declarațiile inculpaților,

urmează că anume inculpatul S. Sadovei și-a spălat mînele după ce a controlat pulsul la

gîtul cadavrului, murdărindu-se de sînge, iar alte persoane care ar fi fost prezente în

apartament în momentul împușcăturii și care ar fi spălat mînele pînă la sosirea grupei

operative și prelevarea spălaturilor de pe mîni de către expert nu au fost, se impune

concluzia că anume inculpatul S. Sadovei a efectuat acea unică împușcătura din pistolul

„Baikal-442” în urma căreia a survenit decesul victimei.

Probele administrate în ședința de judecată dovedesc că inculpații și partea

vătămată se aflau în relații de prietenie, fiind foști colegi de serviciu, nu au avut

certuri, conflicte sau alte situații, care ar genera intenția inculpatului S. Sadovei de a

dori moartea victimei.

În această ordine de idei, martorii și succesorul părții vătămate nu au declarat

despre apariția și existența unui conflict între inculpați și partea vătămată în seara din

09 septembrie 2011 și în noaptea spre 10.09.2011.

Instanța a încadrat acțiunile inculpatului S. Sadovei în baza art. 149 alin. (1) Cod

penal, ca lipsirea de viață din imprudență.

Instanța a statuat că învinuirea adusă inculpatului O. Cernețchi, nu a fost

confirmată prin probe în ședința de judecată.

Prin urmare, acesta urmează a fi achitat conform art. 390 alin. (1) pct. 3) CPP,

deoarece acțiunile lui nu întrunesc elementele infracțiunii imputate.

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Cernețchi Oleg să fie condamnat în baza art. 42

alin. (5), 145 alin. (2) lit. i) Cod penal la 16 ani închisoare, iar Sadovei Sergiu să fie

condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal la 18 ani închisoare.

Apelantul a invocat că vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate

a fost dovedită prin următoarele probe.

Cuccesorul părții vătămate, Pasat S., a declarat că feciorul Pasat A. i-a dat lui

Cernețchi O. 1800-2000 euro, pe care feciorul le-ar fi parțial împrumutat de la niște

cunoștințe. Nu exclude faptul că în seara ceea ar putea fi o discuție pe marginea banilor,

deoarece din cîte cunoaște lui Cernețchi O. nu i-a reușit afacerea și el nu dispunea de

banii menționați.

Martorul Raiscaia O. a declarat că la 09 septembrie 2011, în jurul orei 23.00, timp

ce se deplasau în automobilul lui Sadovei S., Pasat Al. i-a reproșat lui Cernețchi Oleg,

precum că automobilul său de model „Mercedes” are mai multe defecte spunînd că să-l

coste reparația în jur de 1000 de euro și pe care le-a pretins că le-a cauzat Cernețchi

Oleg timp ce s-a folosit de automobilul lui Alexandru, iar Cernețchi Oleg i-a spus că nu

este vinovat de defectele date.

Martorul Minciuc F. a declarat că cunoaște multe persoane care îi erau datori cu

bani lui Pasat Alexandru. I-a spus de mai multe ori că multe persoane se folosesc de el

și îl manipulează, însă, el nu s-a schimbat. Cunoaște despre faptul că Pasat Alexandru i-

a împrumutat lui Oleg Cernețchi o cămașă, o cravată și un ceas de mînă, pentru a pleca

la nuntă pe care la data de 09.09.2011 i-a cerut ca ultimul să-i întoarcă.

Martorul Popescu I. a declarat că în luna octombrie 2010 a avut loc un accident în

care au fost implicați Pasat A. și Cernețchi O. Alexandru a fost internat la spital, unde a

fost deseori vizitat de către Cernețchi O. Ulterior, tot în luna octombrie-noiembrie 2010,

relația între ei s-a răcit, iar în luna decembrie 2010, Cernețchi O. a plecat la Moskova, F.

Rusă, și ei au întrerupt legătura de prietenie cu Pasat A., ultimul încercînd să-l

contacteze prin internet, însă, Cernețchi O. i-a răspuns ceva urît. La încercările ei de a

afla cauza neînțelegerii între ei, Pasat A. i-a răspuns, că singur nu înțelege motivul din

care Cernețchi O. s-a supărat pe el. Ceva mai tîrziu l-a Pasat Al. l-a contactat pe

Cernețchi O. și l-a numit cu cuvînte necenzurate, că el îi este dator cu bani, însă, nu i-a

comunicat ce sumă îi datorează Cernețchi O. Cunoștea despre faptul că Cernețchi O. îi

era dator lui Pasat Al. cu o sumă mare de bani.

Din declarațiile menționate rezultă că între inculpați și victimă nu erau relații

prietenoase, cum le descriu inculpații.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, la palpare cadavrul victimei

era rece. Dacă grupa operativă a venit la fața locului peste 10 minute după parvenirea

chemării, efectuată de inculpați, cadavrul nicidecum nu putea fi „…la palpare rece”.

La fel, potrivit aceluiași proces-verbal de cercetare la fața locului „…sub capul

cadavrului este situată sacoșă din masă plastică de culoare neagră, .. sub corpul

cadavrului pe covor s-a depistat un tub”. Conform imaginilor vizualizate rezultă că

cineva a aranjat sub capul cadavrului sacoșa dată, fiind inexplicabil cum tubul de sub

cartuș se situează sub corpul cadavrului.

Este de subliniat că potrivit pct. 2 a Raportului de expertiză medico-legală nr. 11-

1666 din 15 noiembrie 2011 s-a stabilit: „ echimoza palpebrală putea să apară la

lovirea cu un corp contondent dur”, însă, în cadru audierii inculpații nu au putut explica

proveniența acesteia la victimă.

3.1. A declarat apel și avocatul Nina Cernei-Popa, în interesele succesorului părții

vătămate, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărîri,

prin care inculpații să fie condamnați în comiterea infracțiunilor imputate.

Apelantul a indicat că prima instanță nu a ținut cont că între declarațiile

inculpaților există divergențe.

Potrivit procesului-verbal de reconstituire a faptei din 18 iunie 2012, la fața

locului inculpații au arătat diferite distanțe privind situația și poziția cadavrului, iar

secvența declarațiilor cine primul a intrat în apartament diferă la inculpați, mai mult ca

atît, inculpatul Cernețchii O. a comunicat că victima i-a arătat arma în coridor, apoi a

declarat că victima a adus arma din cameră.

Examinînd pozele din materialele cauzei penale de la fața locului s-a constatat că

sub capul victimei s-a aflat o sacoșă neagră, însă, nu este clar cine și pentru ce l-au

aranjat în locul dat, mai mult ca atît, lîngă corp se afla un ștergar de culoare albă plin

de sînge, inculpații nu au explicat ce au făcut cu acest ștergar, mai mult, inculpații au

declarat că nu cunosc apariția ștergarului și sacoșei.

La sosirea grupei operative, la examinarea la fața locului de către expert corpul

era rece, iar versiunea inculpaților precum că ei au chemat poliția și salvarea peste vre-o

10 minute după tragerea nu este veridică.

Conform raportului de expertiză balistică nr. 577 din 23 septembrie 2011, arma

se află în poziția închisă pe mîna victimei, iar după declanșarea ultimului glonț,

tehnic arma trebuia să fie în poziția deschisă.

Inculpații în ședința de judecată nu au putut explica mai multe momente și anume

echimoza palpebrală la victimă (care conform raportului de expertiza medico-legală nr.

111-1666 din 15 noiembrie 2011 a fost constatată de către experți, precum că putea să

apară la lovirea cu un corp contondent dur). Totodată, inculpatul Sadovei S. nu a putut

da un răspuns clar de unde au apărut microparticule din oțel pe mîna dreaptă a lui, deși

la victimă nu au fost depistate. La fel, nu au avut explicație la apariția petei de sînge

pe masă, motivînd că victima stătea în picioare și era îndepărtată de masa.

Astfel, schimbarea poziției cadavrului, lipsa urmelor degetale pe armă, anunțarea

organelor competente despre comiterea faptei după o perioadă lungă de timp de la

momentul producerii morții, denotă faptul ascunderii adevărului de către inculpați.

3.2. Avocatul Slabu Viorel la fel a declarat apel, în numele inculpatului Sadovei

Sergiu, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri,

prin care ultimul să fie achitată pe art. 149 alin. (1) Cod penal, deoarece nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

Apelantul a indicat că instanța de fond urma să aprecieze critic faptul împrumutul

banilor, deoarece în afară de declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate nimeni

nu a confirmat faptul că Cernețchii O. avea datorie față de Pasat Al., în acest sens nu a

fost prezentată vreo dovadă în scris privind existența datoriei. Din potrivă, au fost

audiați martori suplimentari, care au confirmat că Cernețchi O. avea banii săi și nu avea

nevoie să împrumute bani.

Organul de urmărire penală și acuzatorul de stat nu a demonstrat care a fost

motivul comiterii infracțiunii de către Sadovei S., deoarece martorii și probele

administrate la dosar au confirmat faptul că inculpații erau prieteni cu victima și între

inculpați nu a existat motive să comită infracțiunea imputată.

Sadovei Sergiu a fost pus sub învinuire numai pentru faptul că expertiza chimică

din 23 septembrie 2011, a depistat pe mîna dreaptă cîteva microparticule de plumb, or,

instanța de fond nu a ținut cont că ultimul a explicat că după ce Cernețchi O. i-a

comunicat despre producerea împușcăturii, el sa apropiat de victimă și a verificat cu

mîna pulsul la gît, posibil atunci au apărut aceste microparticule de plumb.

Fiind audiat expertul chimist, a confirmat versiunea lui Sadovei S. că în urma

atingerii cu mîna puteau să rămînă aceste microparticule, urme, caracteristice

împușcăturii pe mîna lui Sadovei S. nu sau depistat. În instanța de judecată, a fost

prezentată o expertiză chimică, unde este indicat că pe mînile părții vătămate sau

depistat urme caracteristice împușcăturii, însă, aceste nu au fost luate în considerație.

Sentința de condamnare este bazată pe presupuneri.

2013, toate apelurile au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței.

Instanța de apel a statuat că cumulul de probe pertinente și concludente prezentate

în sprijinul învinuirii, cercetate în ședința instanței de fond și verificate în ședința

instanței de apel, apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

dovedesc vinovăția inculpatului Sadovei Sergiu în baza art. 149 alin. (1) Cod penal și

nevinovăția lui Cernețchi Oleg de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5),

145 alin. (2) lit. i) Cod penal.

Probele dovedesc că între victimă și inculpați erau relații de prietenie.

Instanța de apel a menționat că organul de urmărire penală incorect a calificat

acțiunile inculpaților în baza art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, ca omor intenționat a

unei persoane, săvîrșit de două persoane, iar prima instanță corect a încadrat acțiunile

inculpatului S. Sadovei în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, adică lipsirea de viață din

imprudență, totodată achitîndu-l pe O. Cernețchi de sub învinuirea adusă, pe motiv că

acțiunile lui nu conțin elementele infracțiunii.

Astfel, probele administrate în cauză combat declarațiile inculpatului S. Sadovei

prin care ultimul susține că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii imputate,

această metoda fiind aleasă întru evitarea răspunderii penale.

Este cert stabilit de experți că victima nu s-a împușcat singură, dar versiunea că a

fost împușcată intenționat de către inculpați nu este altceva de cît o presupunere, nefiind

probată.

În această ordine de idei, acțiunile inculpatului S. Sadovei corect au fost încadrate

în baza art. 149 alin. (1) Cod penal - lipsirea de viață din imprudență.

Argumentele invocate de apărătorul inculpatului S. Sadovei sunt combătute în

întregime prin probele analizate.

Totodată, declarațiile inculpatului S. Sadovei nu sunt veridice, în coroborare cu

probatoriul cercetat, ce se referă la faptul că nu au schimbat nimic din poziția și

amplasarea cadavrului.

Or, reieșind din procesul-verbal de cercetare la fața locului, precum și raportul de

expertiză medico-legală nr. 111-1666 din 15.11.2013 nu sunt coroborate declarațiile

inculpaților cu circumstanțele de fapt constatate: atît depistarea tubului de cartuș sub

cadavru, a sacoșei din polietilenă sub capul cadavrului, precum și pata de sînge pe

masă.

Declarațiile martorului Popescu Ina cum că între inculpați și victimă relațiile nu

erau chiar prietenoase, între ei existînd careva neînțelegeri legate de bani urmează a fi

apreciate critic. Aceasta a declarat că a fost prietenă cu Al. Pasat și anterior a observat

cele menționate, însă martorul O. Raischi, care a fost în compania tuturor trei chiar la

data de 09.09.2011 a declarat că nu a observat niciun conflict între inculpați și Pasat,

deplasîndu-se în automobil a auzit discuția între ei referitor la automobilul lui A. Pasat

care s-a defectat și că reparația l-a costat mult, dar nu cu reproșuri sau pretenții, doar o

discuție amicală.

Din lipsa probelor ce confirmă vinovăția inculpatului O. Cernețchi, acesta

urmează a fi achitat în infracțiunea imputată, conform art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod

procedură penală, deoarece acțiunile lui nu întrunesc elementele infracțiunii imputate.

și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a indicat că instanța de fond cît și cea de apel au dat nu au apreciat

multilateral și obiectiv probele administrate, care dovedesc cu certitudine vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunii imputate.

Vinovăția inculpaților a fost confirmă prin declarațiile succesorului părții

vătămate, Pasat S., ale martorilor Raiscaia O., Minciuc F. și Popescu I.

Astfel, declarațiile inculpaților privitor la circumstanțele comiterii infracțiunii

intră în contradicție considerabilă cu probele administrate la dosar.

Succesorul părții vătămate, Pasat S., a declarat că feciorul Pasat A. i-a dat lui

Cernețchi O. 1800-2000 euro, pe care feciorul le-ar fi parțial împrumutat de la niște

cunoștințe. Nu exclude faptul că în seara ceea ar putea fi o discuție pe marginea banilor,

deoarece din cîte cunoaște lui Cernețchi O. nu i-a reușit afacerea și el nu dispunea de

banii menționați.

Martorul Raiscaia O. a declarat că la 09 septembrie 2011, în jurul orei 23.00, timp

ce se deplasau în automobilul lui Sadovei S., Pasat Al. i-a reproșat lui Cernețchi Oleg,

precum că automobilul său de model „Mercedes” are mai multe defecte spunînd că să-l

coste reparația în jur de 1000 de euro și pe care le-a pretins că le-a cauzat Cernețchi

Oleg timp ce s-a folosit de automobilul lui Alexandru, iar Cernețchi Oleg i-a spus că nu

este vinovat de defectele date.

Martorul Minciuc F. a declarat că cunoaște multe persoane care îi erau datori cu

bani lui Pasat Alexandru. I-a spus de mai multe ori că multe persoane se folosesc de el

și îl manipulează, însă, el nu s-a schimbat. Cunoaște despre faptul că Pasat Alexandru i-

a împrumutat lui Oleg Cernețchi o cămașă, o cravată și un ceas de mînă, pentru a pleca

la nuntă pe care la data de 09.09.2011 i-a cerut ca ultimul să-i întoarcă.

Martorul Popescu I. a declarat că în luna octombrie 2010 a avut loc un accident în

care au fost implicați Pasat A. și Cernețchi O. Alexandru a fost internat la spital, unde a

fost deseori vizitat de către Cernețchi O. Ulterior, tot în luna octombrie-noiembrie 2010,

relația între ei s-a răcit, iar în luna decembrie 2010, Cernețchi O. a plecat la Moskova, F.

Rusă, și ei au întrerupt legătura de prietenie cu Pasat A., ultimul încercînd să-l

contacteze prin internet, însă, Cernețchi O. i-a răspuns ceva urît. La încercările ei de a

afla cauza neînțelegerii între ei, Pasat A. i-a răspuns, că singur nu înțelege motivul din

care Cernețchi O. s-a supărat pe el. Ceva mai tîrziu l-a Pasat Al. l-a contactat pe

Cernețchi O. și l-a numit cu cuvînte necenzurate, că el îi este dator cu bani, însă, nu i-a

comunicat ce sumă îi datorează Cernețchi O. Cunoștea despre faptul că Cernețchi O. îi

era dator lui Pasat Al. cu o sumă mare de bani.

Din declarațiile menționate rezultă că între inculpați și victimă nu erau relații

prietenoase, cum le descriu inculpații.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, la palpare cadavrul victimei

era rece. Dacă grupa operativă a venit la fața locului peste 10 minute după parvenirea

chemării, efectuată de inculpați, cadavrul nicidecum nu putea fi „…la palpare rece”.

La fel, potrivit aceluiași proces-verbal de cercetare la fața locului „…sub capul

cadavrului este situată sacoșă din masă plastică de culoare neagră, .. sub corpul

cadavrului pe covor s-a depistat un tub”. Conform imaginilor vizualizate rezultă că

cineva a aranjat sub capul cadavrului sacoșa dată, fiind inexplicabil cum tubul de sub

cartuș se situează sub corpul cadavrului.

Este de subliniat că potrivit pct. 2 a Raportului de expertiză medico-legală nr. 11-

1666 din 15 noiembrie 2011 s-a stabilit: „ echimoza palpebrală putea să apară la

lovirea cu un corp contondent dur”, însă, în cadru audierii inculpații nu au putut explica

proveniența acesteia la victimă.

Prin urmare, concluzia instanței de fond și cea de apel că în cadrul cercetării

judecătorești s-a stabilit că fapta nu a fost săvîrșită de inculpați este una eronată și

contrară probelor administrate și examinate în cadrul cercetării judecătorești.

Atît la urmărirea penală, cît și în cadrul cercetării judecătorești au fost prezentate

probe incontestabile întru confirmarea învinuirii aduse inculpaților, însă, instanța de

fond și cea de apel dîndu-le o apreciere juridică greșită, neîntemeit s-au manifestat în

favoarea părții apărării, adoptînd hotărîri ilegale și neîntemeiate.

Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cît și

asupra probelor prezentate, iar decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

5.1. Avocatul Procopie Zaharia la fel a declarat apel, în numele inculpatului

Sadovei Sergiu, în care solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care ultimul să fie achitat.

Recurentul a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală, iar

probele administrate la dosar nu confirmă vinovăția inculpatului în cele imputate, din

următoarele considerente.

Martorul Socolov a declarat că pe mîna celui ce împușcă se formează micro-

particule din plumb, bariu și alte elemente chimice, însa, nu dispunem de aparatul

(Hromotograf) cu care se apreciază bariul, noi nu-l stabilim, dar stabilim numai plumbul

și alte elemente chimice cum ar fi plumbul, staniu, fier, mangan, aluminiu, crom, cupru,

zinc, titan, magneziu, siliciu și natriu, care au fost depistate pe ambele mîni ale

decedatului și pe fața lui.

Medicul legist A. Hăbășescu a declarat că pe mînile decedatului nu s-au depistat

factori secundari în urma împușcăturii, pe cînd în realitate aceste elemente s-au depistat.

Mai mult, acesta a efectuat raportul de expertiză în lipsa ordonanței de numire a

expertizei, a tăinuit intenționat rapoartele de expertiza nr.190 și nr. 224, unde direct este

confirmat că pe mînile decedatului sunt stabiliți factori secundari.

Pe mînile lui Sadovei S. sau stabilit două microparticule de oțel care nu au fost

stabilite pe mînile și fața decedatului, rezultînd că ele au provenit din alte împrejurări,

precum baia, bucătăria, scaun sau în urma atingerii cu mîna a unor obiecte de către

Sadovei S. și nu este obligatoriu ca ele sa apară de la decedat. La decedat pe mînă s-au

stabilit toate elementele împușcăturii în afară de bariu, pe mîna lui Sadovei doar 2

microparticule de oțel și dacă instanța de apel presupunea că aceste microparticule de pe

mîna decedatului s-au luat din aer, atunci același lucru trebuie de menționat și despre

microparticulele de pe mîna lui Sadovei S., însă, instanța de apel neinvocînd acest lucru,

astfel contrazicîndu-se în propriile afirmații.

În instanță, expertul medic-criminalist Lîsîi Ecaterina, a menționat că arma de foc

se afla de la victimă, la momentul împușcăturii la distanța de pîna la 30 cm., rezultînd că

este imposibil ca Sadovei S. să fi fost tras, deoarece se afla la o distanță mult mai mare

de la victimă, care era așezată la masă, fapt stabilit de către specialist, cu atît mai mult

că Sadovei S. se afla în veceu.

Instanțele urmau să indice concret în urma căror acțiuni ale lui Sadovei S. s-a

produs împușcătura, lucru obligatoriu pentru stabilirea acțiunilor și inacțiunilor

inculpatului în comiterea infracțiunii.

Argumentele instanței de apel care exclude decesul din imprudență de sine

stătător prin neglijența atîrnării a armei de către decedat sunt motivate doar pe

probabilități, iar toate dubiile urmau a fi interpretate in favoarea lui Sadovei S. și nu

puteau fi imputate acestuia.

Raportul de expertiza nr.1666 este nul și nu putea fi admis în calitate de proba,

deoarece în el nu sînt indicate sursele - actele primare, care ar confirma cercetările prin

care sau stabilit constatările făcute în raport, or. conform art. 100 alin. (4) Cod de

procedura penala, toate probele administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate

aspectele, complet și obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor

administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe și verificarea

sursei din care provin probele, în conformitate cu prevederile prezentului cod, prin

procedee probatorii respective.

Înlăturarea raporturilor de expertiza nr.190 și nr. 224, unde este confirmat faptul

că pe mînile decedatului au fost depistate toate elementele (cu excepția bariului) care se

formează în rezultatul împușcăturii indică direct la intenția acuzatorului de stat în

ascunderea adevărului. Privitor la înregistrările audio și video efectuate la acțiunea

penala - cercetarea la fața locului, urma a fi declarată nulă și nu putea fi admisă ca

probă, deoarece nu se aude și nu se înțelege vocea participanților, sînt multe întreruperi

nemotivate, fapt stabilit în instanța de judecată.

Instanța de apel urma să aprecieze critic concluziile expertului A. Hăbășescu,

precum că bariul poate fi depistat pîna la distanta de l,5-2 m., fapt ce contravine

concluziilor expertului specialist în domeniu Lașii E., care a indicat direct că, bariul

poate fi depistat la nu mai mult de 25-30 cm., astfel instanța neîntemeiat s-a bazata pe

concluziile expertului A. Hăbășescu.

Prin urmare, instanța de apel a emis o decizie bazata doar pe presupuneri și nu a

apreciat în cumul probatoriul administrat la dosar.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

motivelor invocate, ținînd seama de opinia părților expusă în referință, Colegiul penal

lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel, inclusiv și în temeiul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că ambele instanțe au comis

următoarele erori de drept.

În primul rînd, conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare

probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărîre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. În corespundere cu art. 384 alin. (3)

Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată

și motivată. Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se

efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform art. 385 alin.

(1) pct. 1) – 4) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată

soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvîrșirea căreia este învinuit

inculpatul, dacă această faptă a fost săvîrșită de inculpat, dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul

este vinovat de săvîrșirea acestei infracțiuni.

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului sentinței, instanța de

fond:

a) nu a apreciat separat fiecare probă din cele administrate pe caz, iar toate în

coroborare, astfel încît să soluționeze în mod clar și concludent divergențile statuate în

fapt, cum ar fi următoarele.

Inculpatul Sadovei S. a declarat că victima era culcată la podea, aproape pe

spate, semirotit pe partea dreaptă,… i-a ridicat capul, iar inculpatul Cernețchi O. a

relatat că partea vătămată era la podea cu picioarele spre masă și cu capul spre

frigider, cu fața în jos, la apucat de umeri sau de brîu, la zguduit de cîteva ori,…după

producerea împușcăturii nu i-au schimbat poziția cadavrului lui;

Expertul A. Hăbășescu a explicat că echimoza palbebrală la victima putea să

apare la lovire, însă nu se exclude apariția la căderea corpului din picioare după

împușcătură, …se poate concluziona că poziția acestuia nu a fost schimbată,…

victima după împușcătură a căzut inconștient pe masă și apoi jos la podea, …

împușcătura s-a efectuat de la distanța nu mai mare de 1 m. - 1,5 m.

Poziția cadavrului nu a fost schimbată;

Expertul Lîsîi E. a declarat că …arma de foc se afla de la victima la distanța de

pînă la 35 cm.

Specialistul balistic, Cușnirov Damian a explicat că… nu poate explica cum

putea să nimerească tubul cartușului sub corpul cadavrului;

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 111-1666 din 15.11.2011…

victima era orientată cu fața spre retezătura țevii armei în timpul tragerii. Reieșind

din fotografiile de la fața locului se poate de constatat că victima era așezată pe scaun

la masă în timpul efectuării tragerii. Victima putea să stea așezată la masă în timpul

efectuării tragerii din față de către o altă persoană. Deoarece la examinarea medico-

criminalistică pe mîinile victimei nu sau depistat factori secundari, dar în același timp

factori secundari au fost depistați în spălaturile de pe fața victimei, se poate de

conchis că tragerea nu a fost efectuată de către victima. De regulă la tragere în

timpul suicidului, arma în urma reculului este aruncată de la corp.

Instanța a concluzionat că … inculpații și partea vătămată se aflau în relații de

prietenie,… martorii și succesorul părții vătămate nu au declarat despre apariția și

existența unui conflict între inculpați și partea vătămată, pe cînd ultimii a declarat

contrariul;

b) l-a achitat pe inculpatul Cernețchi Oleg, pe motiv fapta lui nu întrunește

elementele infracțiunii. Însă, nu a indicat care faptă și acțiuni concrete, incriminate și

săvîrșite de inculpat, nu întrunesc elementele infracțiunii imputate, adică prevăzute de

art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. i) Cod penal (pct. 2 din decizie).

Prin urmare, prima instanță nu a judecat fondul cauzei penală în condițiile legii și

a adoptat o sentință care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.

În al doilea rînd, potrivit art. 414 alin. (1), (2), (5) și (6) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel verifică declarațiile

și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată,

cu consemnarea în procesul-verbal. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze

concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în

ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel

trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea

sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. În corespundere cu

jurisprudența națională, chestiunile de fapt și de drept asupra cărora s-a pronunțat ori

trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sînt

dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvîrșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de

inculpat și în ce împrejurări, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă normele

de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări

ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărîrea instanței de fond

urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei. Potrivit art. 419 Cod de procedură

penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor

generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod

corespunzător.

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece:

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise

de instanța de fond și le-a repetat întocmai (f pct. 2 și 4 din decizie).

Mai mult, a concluzionat în mod divergent că probele administrate în cauză

combat declarațiile inculpatului S. Sadovei prin care ultimul susține că nu se face

vinovat de comiterea infracțiunii imputate, dar nu a verificat probele în raport cu

infracțiunea pentru care ultimul a fost condamnat.

Totodată, relevanțele instanței de apel că declarațiile inculpatului S. Sadovei nu

sunt veridice, în coroborare cu probatoriul cercetat, ce se referă la faptul că nu au

schimbat nimic din poziția și amplasarea cadavrului, … nu sunt coroborate

declarațiile inculpaților cu circumstanțele de fapt constatate: atît depistarea tubului

de cartuș sub cadavru, a sacoșei din polietilenă sub capul cadavrului, precum și pata

de sînge pe masă conduc la concluzia că inculpații au schimbat poziția victimei și au

atribuție la poziționarea tubului de cartuș sub cadavru, a sacoșei din polietilenă sub

capul cadavrului, precum și a petei de sînge pe masă, însă instanța în continuare nu a

argumnetat de ce nu a luat în considerație aceste circumstanțe (pct. 4 din decizie);

b) nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelurile declarate, inclusiv

cele reproduse în pct. 3 și 3.1 din prezenta decizie (f.d. 129);

c) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi probele scrise de la f.d.

16-26, v. 1.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat apelul

procurorului în condițiile legii, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel și a adoptat o hotărîre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția.

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat

apelurile declarate în condițiile legii, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelurile declarate, ambele instanțe adoptînd hotărîri care nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de

recurs casează total hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de

apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se

impune soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei instanței de apel și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea,

să adopte o hotărîre legală și întemeiată

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de procuror și de avocatul Procopie

Zaharia, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17

decembrie 2013, în cauza penală în privința inculpaților Cernețchi Oleg și Sadovei

Sergiu, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată la 29 iulie 2014.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun