1ra-749/14 — Art. 42 al. 5, 145 al. 2, 149 al. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 28 ianuarie 2013, Cernețchi Oleg a fost achitat de sub comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, iar Sadovei Sergiu a fost condamnat în baza art. 149 alin. (1) Cod penal la 2 ani și 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis, începînd cu 28 ianuarie 2013, deducînd perioada arestării preventive de la 23.11.2011 pînă la 28.12.2011.

În fapt, instanța de fond a constatat că la 10.09.2011, în jurul orei 01.00, Sadovei Sergiu, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflîndu-se la domiciliul lui Pasat Alexandru, în apartamentul nr. 84, str. Ginta Latină 5, mun. Chișinău, la bucătărie, în prezența lui Cernețchi Oleg, care de asemenea se afla în stare de ebrietate alcoolică, avînd în mînă pistolul de model „Baikal-442”, cu nr. 5761, cal. 9 mm., care aparținea legal lui Danilceac Vladimir, fiindu-i transmis în posesia lui Pasat Alexandru, fără intenția de a produce împușcătură și a provoca decesul ultimului, a apăsat pe trăgaci prin ce din imprudența a produs o împușcătură în direcția lui Pasat A., cauzîndu-i, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 111-1666 din 15.11.2011, plagă împușcată penetrantă oarbă a capului prin orificiul de intrare pe bărbie, în rezultatul căruia a survenit decesul ultimului. Cernețchi Oleg a fost învinuit că la 10.09.2011, în jurul orei 01.00-02.00, împreună și avînd înțelegerea prealabilă cu Sadovei Sergiu de a-l omorî pe Pasat Alexandru, aflîndu-se în bucătăria apartamentului nr. 84 str. G. Latină 5, mun. Chișinău, ce aparținea victimei Pasat A., sub pretextul unui conflict apărut spontan pe parcursul întrebuințării băuturilor alcoolice cu ultimul, S. Sadovei a luat în mînă pistolul cu nr. 5761 de model „Baikal-442”, despre care știa că se află în posesia victimei, îndreptîndu- l în direcția organului de importanță vitală, a efectuat o împușcătură în regiunea capului cet. Pasat Alexandru, cauzîndu-i plagă împușcată penetrantă, oarbă, în rezultatul căruia a survenit decesul acestuia, după ce Cernețchi Oleg prestîndu-i din timp lui Sadovei Sergiu informația că victima are asupra sa pistol, promițînd că-l va favoriza pe Sadovei Sergiu de comiterea infracțiunii de omor și anume, că va tăinui faptul săvîrșirii infracțiunii de către acesta și urmele ei, au modificat poziția cadavrului cet. Pasat Al., au aranjat în mîna proprie dreaptă a cadavrului pistolul, după care, la orele 02.27, Sadovei Sergiu a apelat la serviciul „902”, pretinzînd că de către victima Pasat Alexandru a fost comis un act de suicid. Instanța a reținut că inculpatul Sadovei Sergiu nu a recunoscut vina și a declarat că în trei au consumat alcool, lui i s-a făcut rău și a mers la veceu. Ulterior, în baie a venit O. Cernețchi spunînd că A. Pasat s-a împușcat. La bucătărie a văzut că A. Pasat era culcat la podea, aproape pe spate, semirotit pe partea dreaptă. El a ridicat capul lui A. Pasat cu ambele mîni, apoi cu degetele mînii drepte i-a controlat pulsul la gît, însă acesta lipsea. Presupune că era aproximativ ora 02:00. După aceasta a mers la baie și s-a spălat pe mîni de sînge. La poliție și ambulanță a telefonat de la telefonul staționar. Inculpatul Cernețchi Oleg, la fel nu a recunoscut vina și a declarat că A. Pasat a revenit la bucătărie avînd în mînă pistolul pe care a început să-l demonstreze. A scos pe jumătate din pistol încărcătorul și apăsa pe trăgaci îndreptînd pistolul în diferite direcții. Nu poate să afirme dacă în încărcător erau sau nu cartușe, deoarece Al. Pasat nu a scos integral încărcătorul din pistol. Împreună cu S. Sadovei i-au spus lui Al. Pasat să strîngă pistolul, deoarece nu-i impresionează. S. Sadovei s-a dus la baie, deoarece se simțea rău. A ieșit și A. Pasat. Fiind singur la bucătărie, a aprins o țigară și s-a întors spre geamul deschis. A. Pasat s-a întors în bucătărie pistolul în mînă îndreptat în sus și se distra dansînd, la televizorul din bucătărie cînta muzică. El s-a întors la geam continuînd să fumeze.La un moment, a auzit o bubuitură, dar nu a înțeles că este împușcătură, deoarece nu a fost puternică. A întors privirea de la geam și la observat pe Al. Pasat la podea cu picioarele spre masă și cu capul spre frigider, cu fața în jos, a văzut sînge în regiunea capului, dar fiind în stare de șoc nu a văzut unde era pistolul. S-a apropiat de A. Pasat la apucat de umeri sau de brîu, la zguduit de cîteva ori, dar acesta nu dădea semne de viață. A pășit peste el și a mers la baie să comunice despre cele întîmplate lui S. Sadovei. Împreună au revenit în bucătărie unde S. Sadovei a verificat pulsul lui A. Pasat spunînd că pulsul lipsește. S. Sadovei a mers în baie, s-a spălat pe mîni, apoi de la telefonul fix a apelat poliția. După producerea împușcăturii nu au schimbat poziția cadavrului lui Al. Pasat. Instanța a concluzionat că vinovăția inculpatului S. Sadovei este integral confirmată de următoarele probe. Expertul judiciar medicul legist A. Hăbășescu a explicat că echimoza palbebrală la victima putea să apare la lovire, însă nu se exclude apariția la căderea corpului din picioare după împușcătură. Este foarte puțin probabil cauzarea rănii de împușcătură de către victimă însuși, deoarece canalul de rănire are un aspect, care este greu de a fi cauzat de însuși victimă, din cauza construcției anatomice a mînei. Se poate concluziona că poziția acestuia nu a fost schimbată. Din cercetarea foto-tabelului la procesul-verbal de cercetarea la fața locului, este posibil că victima după împușcătură a căzut inconștient pe masă și apoi jos la podea. Victima nu a produs împușcătura, deoarece pe mînele lui nu a fost depistat element chimic „bariu”, care face parte din componente chimice de inițierea împușcăturii. Pe mînele victimei au fost depistate alte componente chimice însă nu a fost depistat bariu, ce demonstrează că mînele victimei se aflau în raza de dispersie a gazelor împușcăturii, însă împușcătura nu a fost produsă de victima. Totodată, pe bărbia victimei a fost depistat bariu, deci, avînd în vedere că aria de dispersie a bariului de la pistolul „Baikal” în direcția împușcăturii este de pînă la 1 m. - 1,5 m., că împușcătura s-a efectuat de la distanța nu mai mare de 1 m. - 1,5 m. Poziția cadavrului nu a fost schimbată. Expertul medic-criminalist, Lîsîi E. a declarat că substanța de inițiere a împușcăturii în mod obligatoriu conține elemente chimice „bariu” și „aluminiu”, care se degajează în momentul inițierii împușcăturii și în mod obligatoriu se așează pe mîna celui care efectuează împușcătura, fără a pătrunde în pielea mînei și ușor pot fi spălate. În spălaturile de pe mînele victimei nu a fost depistat elementul chimic „bariu”, care în cazul efectuării împușcăturii de victima, în mod obligatoriu urma să rămînă pe mînele lui. Astfel, victima nu ținea arma în momentul producerii împușcături. Totodată, în spălaturile de pe mînele victimei au fost depistate mai multe elemente chimice, inclusiv și „aluminiu”, însă toate acestea sunt prezente în viața obișnuită a omului, iar aluminiu se conține în substanța de vată, dar pentru a evidenția prezența cantității mai mare a elementelor chimice depistate în spălaturi, inclusiv și aluminiului, nu a fost prezentată o mostră de tamponul de vată curată cu care au fost efectuate spălaturi. Astfel, era imposibil de a stabili dacă în spălaturile de pe mînele victimei este prezentă mai mare cantitate a microparticulelor aluminiului, decît în vata curată cu care s-au efectuat acestea spălaturi. În momentul inițierii împușcăturii, dispersia bariului în direcția efectuării împușcăturii este aproximativ de pînă la 35 cm., după care glontele se deplasează în spațiu fără microparticulele de bariu, și avînd în vedere că în spălaturile preluate din regiunea plăgii de pe fața victimei a fost depistat elementul bariu (cantitatea nu are însemnătate), se poate de concluziona că în momentul producerii împușcăturii (cînd s-a efectuat eliminarea bariului) arma de foc se afla de la victima la distanța de pînă la 35 cm. Specialistul balistic, Cușnirov Damian a explicat că, în prezenta cauza penală expertiza balistica la urmărirea penală a fost efectuată de expertul balistic D. Pulcinschii, însă, care ulterior s-a eliberat din serviciul. Științific este stabilit că, în urma împușcăturii produse din pistolul „Baikal” tubul cartușului se ejectează din camera pistolului în dreaptă și în spate, comparativ locului aflării armei în momentul împușcăturii, la distanța de la 1 pînă la 3 metri pe o curbă. Nu poate explica cum putea să nimerească tubul cartușului sub corpul cadavrului, dar situații pot fi multe prin lovire de care-va obiecte și sărire într-o oare care parte. Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 111-1666 din 15.11.2011, moartea cet. Al. Pasat a survenit în rezultatul rupturii trunchiului cerebral, cauzat de plaga penetrantă, oarbă prin împușcare cu glonte a capului. La examinarea medico- legală a cadavrului s-au depistat vătămări corporale: orificiul de intrare pe bărbie, defecte orificiale pe oasele bolții și bazei craniului, rupturea trunchiului cerebral și delecerarea parțială a creierului, excoriație pe față, vătămările corporale puteau să apară la împușcarea cu glontele, în timpul circumstanțelor indicate și ca periculoase pentru viață, se califică ca grave, echimoza palpebrală putea să apară la lovirea cu un corp contondent dur, și se califică ca vătămare corporal neînsemnată. Orificiul de intrare este amplasat pe bărbie. Canalul de rănire are următoarele repere spațiale: anterior-posterior, de jos în sus, de la centru la stînga. Victima era orientată cu fața spre retezătura țevii armei în timpul tragerii. Reieșind din fotografiile de la fața locului se poate de constatat că victima era așezată pe scaun la masă în timpul efectuării tragerii. Victima putea să stea așezată la masă în timpul efectuării tragerii din față de către o altă persoană. Deoarece la examinarea medico-criminalistică pe mîinile victimei nu sau depistat factori secundari, dar în același timp factori secundari au fost depistați în spălaturile de pe fața victimei, se poate de conchis că tragerea nu a fost efectuată de către victima. De regulă la tragere în timpul suicidului, arma în urma reculului este aruncată de la corp. Potrivit raportului de expertiză chimică nr. 163 din 23 septembrie 2011, din spălaturile de pe suprafața mînii drepte a lui S. Sadovei, au fost identificate microparticule din oțel, care posibil s-au format în rezultatul tragerii din arma de foc. Din spălaturile de pe suprafața mînii stîngi ale lui S. Sadovei, mînile drepte și stîngi ale lui O. Cernețchi, elemente, particularități caracteristice urmelor formate în cadrul procesului de tragere nu au fost identificate. Urmele de pe glonțul extras din capul victimei au fost create de ghinturile țevii pistolului de model „Baikal-442” nr.5761 prezentat pentru examinare. Conform raportului de expertiză dactiloscopică nr.576 din 23 septembrie 2011, urmele papilare de mînă, depistate pe suprafața pistolului de model „Baikal-442” cu nr.5761, ridicat în cadrul cercetării la fata locului din ap. 84 de pe str. G. Latină 5, mun. Chișinău, la data de 10.09.2011, nu sunt valabile pentru efectuarea examenului comparativ în vederea identificării persoanei. Instanța a reiterat că, prin concluziile experților medicilor-legiști, A. Hăbășescu și E. Lîsîi, date în ședința de judecată, precum și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 111-666 din 15.11.2011 efectuat la urmărirea penală de expertul A. Hăbășescu, se confirmă cert că pe mînele victimei Al. Pasat nu au fost depistate factori secundari a împușcăturii (bariu), fapt ce denotă clar că însuși victima nu a efectuat împușcătură. Astfel, se combate versiunea și declarațiile inculpaților în ce privește producerea împușcăturii de către A. Pasat de sine stătător, or, pe mînele lui trebuia să rămînă substanța chimică produs a inițierii împușcăturii - bariu, care însă nu a fost depistată. După decesul lui A. Pasat doar persoanele prezente puteau șterge mînele ultimului, dar în circumstanțele cauzei penale inculpații nu aveau nici un interes să înlăture urmele chimice a împușcăturii, deoarece ar fi distrus probele ce puteau să confirme faptul producerii împușcăturii de către victimă de sine stătător, în așa mod inculpații își agravau situația proprie și se auto incriminau. Totodată, avînd în vedere că din concluziile expertului medicului-legist E. Lîsîi urmează că factorul secundar a împușcăturii (bariu) poate fi ușor înlăturat de pe mîni prin spălare, iar din circumstanțele cauzei penale, inclusiv și din declarațiile inculpaților, urmează că anume inculpatul S. Sadovei și-a spălat mînele după ce a controlat pulsul la gîtul cadavrului, murdărindu-se de sînge, iar alte persoane care ar fi fost prezente în apartament în momentul împușcăturii și care ar fi spălat mînele pînă la sosirea grupei operative și prelevarea spălaturilor de pe mîni de către expert nu au fost, se impune concluzia că anume inculpatul S. Sadovei a efectuat acea unică împușcătura din pistolul „Baikal-442” în urma căreia a survenit decesul victimei. Probele administrate în ședința de judecată dovedesc că inculpații și partea vătămată se aflau în relații de prietenie, fiind foști colegi de serviciu, nu au avut certuri, conflicte sau alte situații, care ar genera intenția inculpatului S. Sadovei de a dori moartea victimei. În această ordine de idei, martorii și succesorul părții vătămate nu au declarat despre apariția și existența unui conflict între inculpați și partea vătămată în seara din 09 septembrie 2011 și în noaptea spre 10.09.2011. Instanța a încadrat acțiunile inculpatului S. Sadovei în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, ca lipsirea de viață din imprudență. Instanța a statuat că învinuirea adusă inculpatului O. Cernețchi, nu a fost confirmată prin probe în ședința de judecată. Prin urmare, acesta urmează a fi achitat conform art. 390 alin. (1) pct. 3) CPP, deoarece acțiunile lui nu întrunesc elementele infracțiunii imputate.

Procurorul a declarat apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Cernețchi Oleg să fie condamnat în baza art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. i) Cod penal la 16 ani închisoare, iar Sadovei Sergiu să fie condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal la 18 ani închisoare. Apelantul a invocat că vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate a fost dovedită prin următoarele probe. Cuccesorul părții vătămate, Pasat S., a declarat că feciorul Pasat A. i-a dat lui Cernețchi O. 1800-2000 euro, pe care feciorul le-ar fi parțial împrumutat de la niște cunoștințe. Nu exclude faptul că în seara ceea ar putea fi o discuție pe marginea banilor, deoarece din cîte cunoaște lui Cernețchi O. nu i-a reușit afacerea și el nu dispunea de banii menționați. Martorul Raiscaia O. a declarat că la 09 septembrie 2011, în jurul orei 23.00, timp ce se deplasau în automobilul lui Sadovei S., Pasat Al. i-a reproșat lui Cernețchi Oleg, precum că automobilul său de model „Mercedes” are mai multe defecte spunînd că să-l coste reparația în jur de 1000 de euro și pe care le-a pretins că le-a cauzat Cernețchi Oleg timp ce s-a folosit de automobilul lui Alexandru, iar Cernețchi Oleg i-a spus că nu este vinovat de defectele date. Martorul Minciuc F. a declarat că cunoaște multe persoane care îi erau datori cu bani lui Pasat Alexandru. I-a spus de mai multe ori că multe persoane se folosesc de el și îl manipulează, însă, el nu s-a schimbat. Cunoaște despre faptul că Pasat Alexandru i- a împrumutat lui Oleg Cernețchi o cămașă, o cravată și un ceas de mînă, pentru a pleca la nuntă pe care la data de 09.09.2011 i-a cerut ca ultimul să-i întoarcă. Martorul Popescu I. a declarat că în luna octombrie 2010 a avut loc un accident în care au fost implicați Pasat A. și Cernețchi O. Alexandru a fost internat la spital, unde a fost deseori vizitat de către Cernețchi O. Ulterior, tot în luna octombrie-noiembrie 2010, relația între ei s-a răcit, iar în luna decembrie 2010, Cernețchi O. a plecat la Moskova, F. Rusă, și ei au întrerupt legătura de prietenie cu Pasat A., ultimul încercînd să-l contacteze prin internet, însă, Cernețchi O. i-a răspuns ceva urît. La încercările ei de a afla cauza neînțelegerii între ei, Pasat A. i-a răspuns, că singur nu înțelege motivul din care Cernețchi O. s-a supărat pe el. Ceva mai tîrziu l-a Pasat Al. l-a contactat pe Cernețchi O. și l-a numit cu cuvînte necenzurate, că el îi este dator cu bani, însă, nu i-a comunicat ce sumă îi datorează Cernețchi O. Cunoștea despre faptul că Cernețchi O. îi era dator lui Pasat Al. cu o sumă mare de bani. Din declarațiile menționate rezultă că între inculpați și victimă nu erau relații prietenoase, cum le descriu inculpații. Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, la palpare cadavrul victimei era rece. Dacă grupa operativă a venit la fața locului peste 10 minute după parvenirea chemării, efectuată de inculpați, cadavrul nicidecum nu putea fi „…la palpare rece”. La fel, potrivit aceluiași proces-verbal de cercetare la fața locului „…sub capul cadavrului este situată sacoșă din masă plastică de culoare neagră, .. sub corpul cadavrului pe covor s-a depistat un tub”. Conform imaginilor vizualizate rezultă că cineva a aranjat sub capul cadavrului sacoșa dată, fiind inexplicabil cum tubul de sub cartuș se situează sub corpul cadavrului. Este de subliniat că potrivit pct. 2 a Raportului de expertiză medico-legală nr. 11- 1666 din 15 noiembrie 2011 s-a stabilit: „ echimoza palpebrală putea să apară la lovirea cu un corp contondent dur”, însă, în cadru audierii inculpații nu au putut explica proveniența acesteia la victimă. 3.1. A declarat apel și avocatul Nina Cernei-Popa, în interesele succesorului părții vătămate, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărîri, prin care inculpații să fie condamnați în comiterea infracțiunilor imputate. Apelantul a indicat că prima instanță nu a ținut cont că între declarațiile inculpaților există divergențe. Potrivit procesului-verbal de reconstituire a faptei din 18 iunie 2012, la fața locului inculpații au arătat diferite distanțe privind situația și poziția cadavrului, iar secvența declarațiilor cine primul a intrat în apartament diferă la inculpați, mai mult ca atît, inculpatul Cernețchii O. a comunicat că victima i-a arătat arma în coridor, apoi a declarat că victima a adus arma din cameră. Examinînd pozele din materialele cauzei penale de la fața locului s-a constatat că sub capul victimei s-a aflat o sacoșă neagră, însă, nu este clar cine și pentru ce l-au aranjat în locul dat, mai mult ca atît, lîngă corp se afla un ștergar de culoare albă plin de sînge, inculpații nu au explicat ce au făcut cu acest ștergar, mai mult, inculpații au declarat că nu cunosc apariția ștergarului și sacoșei. La sosirea grupei operative, la examinarea la fața locului de către expert corpul era rece, iar versiunea inculpaților precum că ei au chemat poliția și salvarea peste vre-o 10 minute după tragerea nu este veridică. Conform raportului de expertiză balistică nr. 577 din 23 septembrie 2011, arma se află în poziția închisă pe mîna victimei, iar după declanșarea ultimului glonț, tehnic arma trebuia să fie în poziția deschisă. Inculpații în ședința de judecată nu au putut explica mai multe momente și anume echimoza palpebrală la victimă (care conform raportului de expertiza medico-legală nr. 111-1666 din 15 noiembrie 2011 a fost constatată de către experți, precum că putea să apară la lovirea cu un corp contondent dur). Totodată, inculpatul Sadovei S. nu a putut da un răspuns clar de unde au apărut microparticule din oțel pe mîna dreaptă a lui, deși la victimă nu au fost depistate. La fel, nu au avut explicație la apariția petei de sînge pe masă, motivînd că victima stătea în picioare și era îndepărtată de masa. Astfel, schimbarea poziției cadavrului, lipsa urmelor degetale pe armă, anunțarea organelor competente despre comiterea faptei după o perioadă lungă de timp de la momentul producerii morții, denotă faptul ascunderii adevărului de către inculpați. 3.2. Avocatul Slabu Viorel la fel a declarat apel, în numele inculpatului Sadovei Sergiu, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care ultimul să fie achitată pe art. 149 alin. (1) Cod penal, deoarece nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Apelantul a indicat că instanța de fond urma să aprecieze critic faptul împrumutul banilor, deoarece în afară de declarațiile reprezentantului legal al părții vătămate nimeni nu a confirmat faptul că Cernețchii O. avea datorie față de Pasat Al., în acest sens nu a fost prezentată vreo dovadă în scris privind existența datoriei. Din potrivă, au fost audiați martori suplimentari, care au confirmat că Cernețchi O. avea banii săi și nu avea nevoie să împrumute bani. Organul de urmărire penală și acuzatorul de stat nu a demonstrat care a fost motivul comiterii infracțiunii de către Sadovei S., deoarece martorii și probele administrate la dosar au confirmat faptul că inculpații erau prieteni cu victima și între inculpați nu a existat motive să comită infracțiunea imputată. Sadovei Sergiu a fost pus sub învinuire numai pentru faptul că expertiza chimică din 23 septembrie 2011, a depistat pe mîna dreaptă cîteva microparticule de plumb, or, instanța de fond nu a ținut cont că ultimul a explicat că după ce Cernețchi O. i-a comunicat despre producerea împușcăturii, el sa apropiat de victimă și a verificat cu mîna pulsul la gît, posibil atunci au apărut aceste microparticule de plumb. Fiind audiat expertul chimist, a confirmat versiunea lui Sadovei S. că în urma atingerii cu mîna puteau să rămînă aceste microparticule, urme, caracteristice împușcăturii pe mîna lui Sadovei S. nu sau depistat. În instanța de judecată, a fost prezentată o expertiză chimică, unde este indicat că pe mînile părții vătămate sau depistat urme caracteristice împușcăturii, însă, aceste nu au fost luate în considerație. Sentința de condamnare este bazată pe presupuneri.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013, toate apelurile au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței. Instanța de apel a statuat că cumulul de probe pertinente și concludente prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate în ședința instanței de fond și verificate în ședința instanței de apel, apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, dovedesc vinovăția inculpatului Sadovei Sergiu în baza art. 149 alin. (1) Cod penal și nevinovăția lui Cernețchi Oleg de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. i) Cod penal. Probele dovedesc că între victimă și inculpați erau relații de prietenie. Instanța de apel a menționat că organul de urmărire penală incorect a calificat acțiunile inculpaților în baza art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, ca omor intenționat a unei persoane, săvîrșit de două persoane, iar prima instanță corect a încadrat acțiunile inculpatului S. Sadovei în baza art. 149 alin. (1) Cod penal, adică lipsirea de viață din imprudență, totodată achitîndu-l pe O. Cernețchi de sub învinuirea adusă, pe motiv că acțiunile lui nu conțin elementele infracțiunii. Astfel, probele administrate în cauză combat declarațiile inculpatului S. Sadovei prin care ultimul susține că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii imputate, această metoda fiind aleasă întru evitarea răspunderii penale. Este cert stabilit de experți că victima nu s-a împușcat singură, dar versiunea că a fost împușcată intenționat de către inculpați nu este altceva de cît o presupunere, nefiind probată. În această ordine de idei, acțiunile inculpatului S. Sadovei corect au fost încadrate în baza art. 149 alin. (1) Cod penal - lipsirea de viață din imprudență. Argumentele invocate de apărătorul inculpatului S. Sadovei sunt combătute în întregime prin probele analizate. Totodată, declarațiile inculpatului S. Sadovei nu sunt veridice, în coroborare cu probatoriul cercetat, ce se referă la faptul că nu au schimbat nimic din poziția și amplasarea cadavrului. Or, reieșind din procesul-verbal de cercetare la fața locului, precum și raportul de expertiză medico-legală nr. 111-1666 din 15.11.2013 nu sunt coroborate declarațiile inculpaților cu circumstanțele de fapt constatate: atît depistarea tubului de cartuș sub cadavru, a sacoșei din polietilenă sub capul cadavrului, precum și pata de sînge pe masă. Declarațiile martorului Popescu Ina cum că între inculpați și victimă relațiile nu erau chiar prietenoase, între ei existînd careva neînțelegeri legate de bani urmează a fi apreciate critic. Aceasta a declarat că a fost prietenă cu Al. Pasat și anterior a observat cele menționate, însă martorul O. Raischi, care a fost în compania tuturor trei chiar la data de 09.09.2011 a declarat că nu a observat niciun conflict între inculpați și Pasat, deplasîndu-se în automobil a auzit discuția între ei referitor la automobilul lui A. Pasat care s-a defectat și că reparația l-a costat mult, dar nu cu reproșuri sau pretenții, doar o discuție amicală. Din lipsa probelor ce confirmă vinovăția inculpatului O. Cernețchi, acesta urmează a fi achitat în infracțiunea imputată, conform art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod procedură penală, deoarece acțiunile lui nu întrunesc elementele infracțiunii imputate.

Procurorul a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată. Recurentul a indicat că instanța de fond cît și cea de apel au dat nu au apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate. Vinovăția inculpaților a fost confirmă prin declarațiile succesorului părții vătămate, Pasat S., ale martorilor Raiscaia O., Minciuc F. și Popescu I. Astfel, declarațiile inculpaților privitor la circumstanțele comiterii infracțiunii intră în contradicție considerabilă cu probele administrate la dosar. Succesorul părții vătămate, Pasat S., a declarat că feciorul Pasat A. i-a dat lui Cernețchi O. 1800-2000 euro, pe care feciorul le-ar fi parțial împrumutat de la niște cunoștințe. Nu exclude faptul că în seara ceea ar putea fi o discuție pe marginea banilor, deoarece din cîte cunoaște lui Cernețchi O. nu i-a reușit afacerea și el nu dispunea de banii menționați. Martorul Raiscaia O. a declarat că la 09 septembrie 2011, în jurul orei 23.00, timp ce se deplasau în automobilul lui Sadovei S., Pasat Al. i-a reproșat lui Cernețchi Oleg, precum că automobilul său de model „Mercedes” are mai multe defecte spunînd că să-l coste reparația în jur de 1000 de euro și pe care le-a pretins că le-a cauzat Cernețchi Oleg timp ce s-a folosit de automobilul lui Alexandru, iar Cernețchi Oleg i-a spus că nu este vinovat de defectele date. Martorul Minciuc F. a declarat că cunoaște multe persoane care îi erau datori cu bani lui Pasat Alexandru. I-a spus de mai multe ori că multe persoane se folosesc de el și îl manipulează, însă, el nu s-a schimbat. Cunoaște despre faptul că Pasat Alexandru i- a împrumutat lui Oleg Cernețchi o cămașă, o cravată și un ceas de mînă, pentru a pleca la nuntă pe care la data de 09.09.2011 i-a cerut ca ultimul să-i întoarcă. Martorul Popescu I. a declarat că în luna octombrie 2010 a avut loc un accident în care au fost implicați Pasat A. și Cernețchi O. Alexandru a fost internat la spital, unde a fost deseori vizitat de către Cernețchi O. Ulterior, tot în luna octombrie-noiembrie 2010, relația între ei s-a răcit, iar în luna decembrie 2010, Cernețchi O. a plecat la Moskova, F. Rusă, și ei au întrerupt legătura de prietenie cu Pasat A., ultimul încercînd să-l contacteze prin internet, însă, Cernețchi O. i-a răspuns ceva urît. La încercările ei de a afla cauza neînțelegerii între ei, Pasat A. i-a răspuns, că singur nu înțelege motivul din care Cernețchi O. s-a supărat pe el. Ceva mai tîrziu l-a Pasat Al. l-a contactat pe Cernețchi O. și l-a numit cu cuvînte necenzurate, că el îi este dator cu bani, însă, nu i-a comunicat ce sumă îi datorează Cernețchi O. Cunoștea despre faptul că Cernețchi O. îi era dator lui Pasat Al. cu o sumă mare de bani. Din declarațiile menționate rezultă că între inculpați și victimă nu erau relații prietenoase, cum le descriu inculpații. Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, la palpare cadavrul victimei era rece. Dacă grupa operativă a venit la fața locului peste 10 minute după parvenirea chemării, efectuată de inculpați, cadavrul nicidecum nu putea fi „…la palpare rece”. La fel, potrivit aceluiași proces-verbal de cercetare la fața locului „…sub capul cadavrului este situată sacoșă din masă plastică de culoare neagră, .. sub corpul cadavrului pe covor s-a depistat un tub”. Conform imaginilor vizualizate rezultă că cineva a aranjat sub capul cadavrului sacoșa dată, fiind inexplicabil cum tubul de sub cartuș se situează sub corpul cadavrului. Este de subliniat că potrivit pct. 2 a Raportului de expertiză medico-legală nr. 11- 1666 din 15 noiembrie 2011 s-a stabilit: „ echimoza palpebrală putea să apară la lovirea cu un corp contondent dur”, însă, în cadru audierii inculpații nu au putut explica proveniența acesteia la victimă. Prin urmare, concluzia instanței de fond și cea de apel că în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că fapta nu a fost săvîrșită de inculpați este una eronată și contrară probelor administrate și examinate în cadrul cercetării judecătorești. Atît la urmărirea penală, cît și în cadrul cercetării judecătorești au fost prezentate probe incontestabile întru confirmarea învinuirii aduse inculpaților, însă, instanța de fond și cea de apel dîndu-le o apreciere juridică greșită, neîntemeit s-au manifestat în favoarea părții apărării, adoptînd hotărîri ilegale și neîntemeiate. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cît și asupra probelor prezentate, iar decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. 5.1. Avocatul Procopie Zaharia la fel a declarat apel, în numele inculpatului Sadovei Sergiu, în care solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care ultimul să fie achitat. Recurentul a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală, iar probele administrate la dosar nu confirmă vinovăția inculpatului în cele imputate, din următoarele considerente. Martorul Socolov a declarat că pe mîna celui ce împușcă se formează micro- particule din plumb, bariu și alte elemente chimice, însa, nu dispunem de aparatul (Hromotograf) cu care se apreciază bariul, noi nu-l stabilim, dar stabilim numai plumbul și alte elemente chimice cum ar fi plumbul, staniu, fier, mangan, aluminiu, crom, cupru, zinc, titan, magneziu, siliciu și natriu, care au fost depistate pe ambele mîni ale decedatului și pe fața lui. Medicul legist A. Hăbășescu a declarat că pe mînile decedatului nu s-au depistat factori secundari în urma împușcăturii, pe cînd în realitate aceste elemente s-au depistat. Mai mult, acesta a efectuat raportul de expertiză în lipsa ordonanței de numire a expertizei, a tăinuit intenționat rapoartele de expertiza nr.190 și nr. 224, unde direct este confirmat că pe mînile decedatului sunt stabiliți factori secundari. Pe mînile lui Sadovei S. sau stabilit două microparticule de oțel care nu au fost stabilite pe mînile și fața decedatului, rezultînd că ele au provenit din alte împrejurări, precum baia, bucătăria, scaun sau în urma atingerii cu mîna a unor obiecte de către Sadovei S. și nu este obligatoriu ca ele sa apară de la decedat. La decedat pe mînă s-au stabilit toate elementele împușcăturii în afară de bariu, pe mîna lui Sadovei doar 2 microparticule de oțel și dacă instanța de apel presupunea că aceste microparticule de pe mîna decedatului s-au luat din aer, atunci același lucru trebuie de menționat și despre microparticulele de pe mîna lui Sadovei S., însă, instanța de apel neinvocînd acest lucru, astfel contrazicîndu-se în propriile afirmații. În instanță, expertul medic-criminalist Lîsîi Ecaterina, a menționat că arma de foc se afla de la victimă, la momentul împușcăturii la distanța de pîna la 30 cm., rezultînd că este imposibil ca Sadovei S. să fi fost tras, deoarece se afla la o distanță mult mai mare de la victimă, care era așezată la masă, fapt stabilit de către specialist, cu atît mai mult că Sadovei S. se afla în veceu. Instanțele urmau să indice concret în urma căror acțiuni ale lui Sadovei S. s-a produs împușcătura, lucru obligatoriu pentru stabilirea acțiunilor și inacțiunilor inculpatului în comiterea infracțiunii. Argumentele instanței de apel care exclude decesul din imprudență de sine stătător prin neglijența atîrnării a armei de către decedat sunt motivate doar pe probabilități, iar toate dubiile urmau a fi interpretate in favoarea lui Sadovei S. și nu puteau fi imputate acestuia. Raportul de expertiza nr.1666 este nul și nu putea fi admis în calitate de proba, deoarece în el nu sînt indicate sursele - actele primare, care ar confirma cercetările prin care sau stabilit constatările făcute în raport, or. conform art. 100 alin. (4) Cod de procedura penala, toate probele administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe și verificarea sursei din care provin probele, în conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective. Înlăturarea raporturilor de expertiza nr.190 și nr. 224, unde este confirmat faptul că pe mînile decedatului au fost depistate toate elementele (cu excepția bariului) care se formează în rezultatul împușcăturii indică direct la intenția acuzatorului de stat în ascunderea adevărului. Privitor la înregistrările audio și video efectuate la acțiunea penala - cercetarea la fața locului, urma a fi declarată nulă și nu putea fi admisă ca probă, deoarece nu se aude și nu se înțelege vocea participanților, sînt multe întreruperi nemotivate, fapt stabilit în instanța de judecată. Instanța de apel urma să aprecieze critic concluziile expertului A. Hăbășescu, precum că bariul poate fi depistat pîna la distanta de l,5-2 m., fapt ce contravine concluziilor expertului specialist în domeniu Lașii E., care a indicat direct că, bariul poate fi depistat la nu mai mult de 25-30 cm., astfel instanța neîntemeiat s-a bazata pe concluziile expertului A. Hăbășescu. Prin urmare, instanța de apel a emis o decizie bazata doar pe presupuneri și nu a apreciat în cumul probatoriul administrat la dosar. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Judecînd recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, ținînd seama de opinia părților expusă în referință, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv și în temeiul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că ambele instanțe au comis următoarele erori de drept. În primul rînd, conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărîre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform art. 385 alin. (1) pct. 1) – 4) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvîrșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvîrșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvîrșirea acestei infracțiuni. În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului sentinței, instanța de fond: a) nu a apreciat separat fiecare probă din cele administrate pe caz, iar toate în coroborare, astfel încît să soluționeze în mod clar și concludent divergențile statuate în fapt, cum ar fi următoarele. Inculpatul Sadovei S. a declarat că victima era culcată la podea, aproape pe spate, semirotit pe partea dreaptă,… i-a ridicat capul, iar inculpatul Cernețchi O. a relatat că partea vătămată era la podea cu picioarele spre masă și cu capul spre frigider, cu fața în jos, la apucat de umeri sau de brîu, la zguduit de cîteva ori,…după producerea împușcăturii nu i-au schimbat poziția cadavrului lui; Expertul A. Hăbășescu a explicat că echimoza palbebrală la victima putea să apare la lovire, însă nu se exclude apariția la căderea corpului din picioare după împușcătură, …se poate concluziona că poziția acestuia nu a fost schimbată,… victima după împușcătură a căzut inconștient pe masă și apoi jos la podea, … împușcătura s-a efectuat de la distanța nu mai mare de 1 m. - 1,5 m. Poziția cadavrului nu a fost schimbată; Expertul Lîsîi E. a declarat că …arma de foc se afla de la victima la distanța de pînă la 35 cm. Specialistul balistic, Cușnirov Damian a explicat că… nu poate explica cum putea să nimerească tubul cartușului sub corpul cadavrului; Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 111-1666 din 15.11.2011… victima era orientată cu fața spre retezătura țevii armei în timpul tragerii. Reieșind din fotografiile de la fața locului se poate de constatat că victima era așezată pe scaun la masă în timpul efectuării tragerii. Victima putea să stea așezată la masă în timpul efectuării tragerii din față de către o altă persoană. Deoarece la examinarea medico- criminalistică pe mîinile victimei nu sau depistat factori secundari, dar în același timp factori secundari au fost depistați în spălaturile de pe fața victimei, se poate de conchis că tragerea nu a fost efectuată de către victima. De regulă la tragere în timpul suicidului, arma în urma reculului este aruncată de la corp. Instanța a concluzionat că … inculpații și partea vătămată se aflau în relații de prietenie,… martorii și succesorul părții vătămate nu au declarat despre apariția și existența unui conflict între inculpați și partea vătămată, pe cînd ultimii a declarat contrariul; b) l-a achitat pe inculpatul Cernețchi Oleg, pe motiv fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii. Însă, nu a indicat care faptă și acțiuni concrete, incriminate și săvîrșite de inculpat, nu întrunesc elementele infracțiunii imputate, adică prevăzute de art. 42 alin. (5), 145 alin. (2) lit. i) Cod penal (pct. 2 din decizie). Prin urmare, prima instanță nu a judecat fondul cauzei penală în condițiile legii și a adoptat o sentință care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. În al doilea rînd, potrivit art. 414 alin. (1), (2), (5) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. În corespundere cu jurisprudența națională, chestiunile de fapt și de drept asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sînt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvîrșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărîrea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei. Potrivit art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece: a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond și le-a repetat întocmai (f pct. 2 și 4 din decizie). Mai mult, a concluzionat în mod divergent că probele administrate în cauză combat declarațiile inculpatului S. Sadovei prin care ultimul susține că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii imputate, dar nu a verificat probele în raport cu infracțiunea pentru care ultimul a fost condamnat. Totodată, relevanțele instanței de apel că declarațiile inculpatului S. Sadovei nu sunt veridice, în coroborare cu probatoriul cercetat, ce se referă la faptul că nu au schimbat nimic din poziția și amplasarea cadavrului, … nu sunt coroborate declarațiile inculpaților cu circumstanțele de fapt constatate: atît depistarea tubului de cartuș sub cadavru, a sacoșei din polietilenă sub capul cadavrului, precum și pata de sînge pe masă conduc la concluzia că inculpații au schimbat poziția victimei și au atribuție la poziționarea tubului de cartuș sub cadavru, a sacoșei din polietilenă sub capul cadavrului, precum și a petei de sînge pe masă, însă instanța în continuare nu a argumnetat de ce nu a luat în considerație aceste circumstanțe (pct. 4 din decizie); b) nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelurile declarate, inclusiv cele reproduse în pct. 3 și 3.1 din prezenta decizie (f.d. 129); c) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi probele scrise de la f.d. 16-26, v. 1. Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat apelul procurorului în condițiile legii, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și a adoptat o hotărîre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat apelurile declarate în condițiile legii, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, ambele instanțe adoptînd hotărîri care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de recurs casează total hotărîrea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, să adopte o hotărîre legală și întemeiată În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de procuror și de avocatul Procopie Zaharia, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013, în cauza penală în privința inculpaților Cernețchi Oleg și Sadovei Sergiu, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată la 29 iulie 2014. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Iurie Diaconu Elena Covalenco Liliana Catan Ion Guzun