1ra-1627/2016 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

1ra-1627/2016 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1627/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, declarat de avocatul Aliona Caminscaia, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 ianuarie 2016, în

privința inculpatului

Zbereanu Evghenii Stepan, născut la

28 aprilie 1989, originar și locuitor al mun. Chișinău,

bd. Dacia 29, ap.75, cetățean al R. Moldova, fără

antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 14.04.2015 – 22.06.2015,

instanța de apel: 11.11.2015 – 19.01.2016,

instanța de recurs: 25.07.2016 –02.11.2016.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal

C O N S T A T Ă :

Zbereanu Iurie a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal la 4 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen

de 3 ani.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost

suspendată condiționat, pe un termen de probă de 2 ani.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Gagea Dana a fost admisă în

principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța în

ordinea procedurii civile.

1

inculpatul Zbereanu E., conducând automobilul „Audi A6", n.î. CLZ 193,

deplasându-se pe bd Dacia, mun. Chișinău, din direcția bd. Traian spre str.

Burebista, ajungând la intersecția bd. Cuza-Vodă cu bd. Dacia, la trecerea pentru

pietoni, nu a manifestat prudență sporită la trafic, a ignorat cerințele pct. 20.7 lit. a)

din Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357

din 13.05.2009, care prevede, că la apariția semnalului verde, conducătorii de

vehicule pot să înceapă deplasarea numai după ce s-au asigurat că prin aceasta nu

creează obstacole pietonilor care finalizează traversarea carosabilului, precum și p.

45.1) și 2) al aceluiași Regulament, care prevede că conducătorul trebuie să

conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent

seama de următorii factori; a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și

reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase: c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii: d)

situația rutieră și 2) în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi

observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a

nu pune în pericol siguranța traficului și, ca urmare, a comis tamponarea pietonului

minor Gagea D., născută la 16.06.1999, care finaliza traversarea carosabilului, la

trecerea pentru pietoni, de la stânga spre dreapta relativ deplasării autoturismului.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2657D din 28.10.2014, în

rezultatul impactului pietonului Gagea D. i-au fost cauzate: traumatism asociat,

traumatism cranio-cerebral acut închis manifestat prin contuzie cerebrală gravă cu

lezare axonală difuză, comă gr. II, hemipareză ușoară pe dreapta, fractură os pubis

cu deplasare, fractură închisă a oaselor gambei drepte cu deplasare fragmentelor,

sindrom algic acut, excoriații masive la cotul drept, care au fost cauzate în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur și prezintă pericol pentru

viața pacientului și în conformitate cu acest criteriu se califică ca vătămare

corporală gravă.

Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina, indicând că la trecerea

pentru pietoni a tamponat partea vătămată care finaliza trecerea străzii pe trecerea

de pietoni. În acel timp automobilele de pe banda a doua și a treia staționau, însă

nu a redus viteza înaintea trecerii pentru pietoni, deoarece pentru el ardea culoarea

verde a semaforului. Nu se consideră vinovat în comiterea infracțiunii incriminate

și solicită să fie achitat.

Necătând că inculpatul nu a recunoscut vina, vinovăția acestuia este integral

dovedită atât prin depozițiile inculpatului, cât și prin declarațiile părții vătămate

minore Gagea D., reprezentantului părții vătămate minore Gagea N., procesul-

verbal de cercetare la fața locului din 25.08.2015, schema procesului-verbal al

examinării locului accidentului rutier produs la 25.08.2015, procesul-verbal de

examinare a obiectului din 20.02.2015 cu înregistrarea video de la camera de

înregistrare a STI AMAI, amplasată pe bd. Dacia intersecție cu bd. Cuza-Vodă,

mun. Chișinău asupra faptului accidentului rutier, răspunsul directorului SRL

”Semafor-Service” asupra graficului regimului de lucru al obiectului de semafoare

2

amplasat la intersecția bd. Dacia - bd. Cuza-Vodă, mun. Chișinău, raportul de

expertiză medico-legală nr. 2657/D din 28.10.2014.

Astfel, la 25 august 2014, inculpatul nu a manifestat prudență sporită la

trafic, ignorând cerințele pct. 20.7 lit. a) din Regulamentul Circulației Rutiere,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, care prevede, că la

apariția semnalului verde, conducătorii de vehicule pot să înceapă deplasarea

numai după ce s-au asigurat că prin aceasta nu creează obstacole pietonilor care

finalizează traversarea carosabilului și, ca urmare, a comis tamponarea pietonului

minor Gagea D., care finaliza traversarea carosabilului, pe trecerea pentru pietoni,

de la stânga spre dreapta relativ deplasării autoturismului.

La apariția semnalului verde al semaforului inculpatul era obligat să verifice

dacă nu sunt careva obstacole și să continue deplasarea după ce partea vătămată ar

fi finalizat traversarea carosabilului, în rezultat, inculpatul a tamponat pietonul care

finaliza traversarea carosabilului pe trecerea pentru pietoni.

Fiind dovedită vinovăția inculpatului, instanța i-a încadrat acțiunile în baza

art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, ca încălcarea regulilor de securitate a circulației

și de exploatare a mijloacelor de transport, de către persoana care conduce mijlocul

de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămare gravă a integrității

corporale sau a sănătății.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont că inculpatul a comis pentru

prima dată o infracțiune gravă, are la întreținere un copil minor, că lipsesc

circumstanțe agravante, concluzionând că corectarea lui poate avea loc fără privare

de libertate.

Totodată, nefiind prezentate probe care să confirme prejudiciul cauzat,

instanța a admis în principiu acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se expună instanța în ordinea procedurii civile.

solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să

fie condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal la 4 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, cu

executare în penitenciar de tip deschis.

Apelantul a indicat că infracțiunea de încălcare a regulilor de securitate a

circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, ce s-a soldat cu

vătămarea gravă a integrității corporale a sănătății unei persoane, atentează la

relațiile sociale ce vizează respectarea de către conducătorii mijloacelor de

transport a regulilor circulației rutiere, obligație impusă fiecărui conducător de

transport, care este mijloc de pericol social sporit pentru viața și sănătatea nu

numai a șoferului, dar și a altor participanți la trafic.

Instanța a neglijat prevederile art. 61 Cod penal, conform căruia pedeapsa

are drept scop corectarea condamnatului, precum și prevenirea de săvârșire de noi

infracțiuni din partea acestuia.

ianuarie 2016, apelul a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă

hotărâre.

3

Zbereanu Iurie a fost condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal la

4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un

termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip deschis, de la reținere.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a conchis că instanța de fond a apreciat corect probele

acuzării, însă în contextul poziției ocupate de inculpat pe parcursul examinării

cauzei, acestuia urma a-i fi aplicată pedeapsa cu închisoare, cu executarea reală,

ținând cont că infracțiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulației de

către persoana care conduce mijlocul de transport, ce s-a soldat cu vătămarea gravă

a integrității corporale a sănătății unei persoane, atentează la relațiile sociale ce

vizează respectarea de către conducătorii mijloacelor de transport a regulilor

circulației rutiere, obligație impusă fiecărui conducător de transport, care este

mijloc de pericol social sporit pentru viața și sănătatea nu numai a șoferului, dar și

a altor participanți la trafic.

La stabilirea pedepsei instanța de apel a ținut cont de faptul că inculpatul nu

are antecedente penale, că a comis o infracțiune gravă, că lipsesc circumstanțe

agravante și atenuante, precum și de comportamentul lui în timpul urmăririi penale,

judecării cauzei în instanțele de fond și de apel, că nu a restituit părții vătămate

prejudiciul cauzat prin infracțiune, concluzionând că reeducarea și corectarea lui

este imposibilă fără izolare de societate.

Instanța de apel a statuat că gradul prejudiciabil al faptelor comise de către

inculpat este unul deosebit de alte fapte similare or, acesta, văzând că la trecerea

pentru pietoni, pe bandele alăturate de circulație în același sens cu dânsul, alte

mașini stopau, pentru a permite părții vătămate să-și continue deplasarea, nici nu a

încercat să stopeze automobilul și a comis accidentul chiar pe pista pentru pietoni.

Astfel, inculpatul a sfidat toate cerințele regulamentare de conducere a

mijloacelor de transport, și în special, în imediata apropiere de trecerea pentru

pietoni.

Mai mult, inculpatul a confirmat că până în prezent nu a întreprins nimic

pentru repararea prejudiciului cauzat.

Totodată, instanța de apel a reținut și faptul că în urma impactului partea

vătămată minoră, care este foarte tânără, în afară de durerile fizice și psihice

suportate, pentru o lungă durată de timp nu va putea să-și continue lecțiile de dans,

fiind membru al unui ansamblu de dans.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că în circumstanțele constatate sunt

inaplicabile prevederile art. 90 Cod penal, fiind imposibilă suspendarea

condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, or, reeducarea și corectarea

inculpatului este posibila doar cu izolarea lui de societate.

inculpatului, în care solicită casarea acestei decizii și menținerea sentinței instanței

de fond.

Recurenta a indicat că instanța de apel a neglijat ilegalitatea acțiunilor părții

vătămate, care au dus la comiterea infracțiunii, aceasta traversând neregulamentar

carosabilul pe trecerea pentru pietoni la culoarea roșie a semaforului pentru

4

pietoni, ce se confirmă prin procesul-verbal de examinare suplimentară a

obiectului, automobilul inculpatului trecând de linia ”Stop” la culoarea verde a

semaforului pentru autovehicule.

Inculpatul a vizitat de mai multe ori partea vătămată în spital, propunându-i

ajutor material, însă până la moment reprezentantul părții vătămate nu a indicat

suma solicitată.

Totodată, nu a fost înaintată acțiunea civilă în forma scrisă cu indicarea

sumei concrete a prejudiciului material și moral, iar reprezentatul părții vătămate

nu a mers la vreun contact întru stabilirea sumei finale a prejudiciului, pe care

inculpatul este de acord să o achite.

Instanța de apel a omis că inculpatul este prima dată pe banca acuzaților, a

săvârșit infracțiunea din imprudență, este antrenat în câmpul muncii, este unicul

întreținător al familiei, are un copil minor, a recunoscut vina integral și s-a căit

sincer.

Astfel, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă fără izolarea lui de

societate, privarea de libertate ducând la imposibilitatea achitării prejudiciului

cauzat părții vătămate și crearea impedimentelor în procesul de resocializare

ulterioară a inculpatului.

Mai mult, recunoașterea vinovăției de către inculpat notifică conștientizarea

faptei comise și urmărilor survenite.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală – instanța a aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, inclusiv și în temeiul când s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite, în

raport cu normele de drept privind reglementarea individualizării pedepsei penale,

(pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a

hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în

mod concludent că instanța de apel legal și întemeiat a constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată inculpatului, în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, just și argumentat a ținut cont de limitele pedepselor prevăzute în art. 264

alin. (3) lit. a) Cod penal - închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a

5

conduce mijloace de transport pe un termen de pînă la 4 ani, de stipulările din art.

61, 75 Cod penal, conform căror persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu

dispozițiile legii. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia. (pct. 4. din decizie).

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale (pct. 4. din decizie).

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în

care instanța de apel a apreciat circumstanțele cauzei în latura pedepsei (pct. 5. din

decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei în latura pedepsei în alt sens decât cel pe care îl

propune avocatul este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este

lipsită de orice temei legal.

Circumstanțele enunțate denotă că instanța de apel nu a comis erori de drept

în raport cu motivele invocate de recurent, că i-a aplicat inculpatului o pedeapsă

individualizată conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este unul vădit

neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

este vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, el urmează a

fi declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul penal,

6

D E C I D E :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Aliona

Caminscaia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19

ianuarie 2016, în privința inculpatului Zbereanu Evghenii Stepan, pe motiv că este

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 16 noiembrie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

7