1ra-1795/16 — Art..151 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Nisporeni din 26 iunie 2015, inculpatul Cataraga Ion Tudor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal la 8 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, inculpatul Cataraga Ion la 22 octombrie 2014, aproximativ la ora 19.30, aflându-se în gospodăria lui Adam Anatolie, situată în com. Seliște, r. Nisporeni, atentînd la relațiile sociale referitoare la dreptul la viață și integritatea corporală, din motivul relațiilor ostile personal apărute spontan, urmărind scopul vătămării grave a integrității corporale, intenționat i-a aplicat mai multe lovituri cu un obiect ascuțit în abdomen și corp părții vătămate Popescu Anatolie, cauzându-i plăgi tăiate penetrante în abdomen cu lezarea intestinului subțire (jejun) și mezoului, plagă tăiată în regiunea brațului stâng și plagă tăiat-înțepată in regiunea lombară, leziuni ce se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață.

Împotriva sentinței au declarat apeluri: 1 3.1 avocatul Diana Guțanu în interesele inculpatului Cataraga Ion, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul să fie achitat, invocînd următoarele motive: - sentința este una contradictorie circumstanțelor constatate in cadrul cercetării judecătorești. Lipsa faptei infracțiunii se dovedește prin probele examinate de către instanța de judecată și anume depozițiile inculpatului care a declarat că nu este vinovat de comiterea infracțiunii imputate. Nu el 1-a înfipt pe partea vătămată Popescu Anatolie, ceea ce confirmă și el însăși; - martorii acuzării Adam Anatolie, Adam Valeriu și Potînga Gheorghe, sunt martori indirecți care nu au văzut cele întâmplate la locul faptei; 3.2 inculpatul Cataraga Ion, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie achitat, invocând următoarele motive: - în raportul de expertiză în privința sa, au fost incluse mai multe leziuni corporale pe care nu le avea până la acel moment; - a fost supus torturii la IP Nisporeni, pentru a da declarații false precum că partea vătămată a sărit la el la bătaie și a fost nevoit să se apere; - partea vătămată a declarat că nu a fost bătut de dânsul; - martorii audiați, au fost impuși să dea declarații false împotriva sa, deoarece ei nici nu au fost prezenți la fața locului; - instanța de fond, nu a ținut cont de starea de ebrietate în care se afla partea vătămată în ședința de judecată, iar solicitarea sa de a fi numită o expertiză pentru a fi stabilit gradul de alcoolemie a părții vătămate, a fost respinsă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2016, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate cu menținerea sentinței instanței de fond fără modificări. 4.1. Instanța de apel a conchis că, necâtînd la faptul că inculpatul Cataraga Ion vina nu și-a recunoscut-o, vinovăția sa a fost pe deplin dovedită prin probele administrate la urmărirea penală și examinate în ședința instanței de fond cit și cea de apel și anume: declarațiile părții vătămate Popescu Anatolie, a martorilor Adam Anatolie, Pușcă Gheorghe, Potîngă Gheorghe și materialele cauzei inclusiv: - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 22 octombrie 2014, cu planșa fotografică anexă, din conținutul căruia reiese că, din gospodăria lui ADAM Anatolie a fost ridicat un cuțit de bucătărie, o verighetă, o bucată de carton cu o pată brun roșcată, o bucată de materie cu mostră din pata mare de sânge, un pahar stricat și o cuvertură (f.d.9-19); - procesul-verbal de cercetare suplimentara la fața locului din 24 octombrie 2014, cu planșa fotografică anexă, din conținutul căruia reiese că, în gospodăria lui ADAM Anatolie careva obiecte ascuțite sau cuțite aruncate nu s-au depistat (f.d.20- 23); 2 - procesul-verbal de ridicare din 23 octombrie 2014, cu planșa fotografică anexă, din conținutul căruia reiese că, de la CATARAGA Ion au fost ridicate o scurtă (geacă) și o pereche de pantaloni ce aparțineau acestuia, pe care se observa pete de culoare brun-roșcate asemănătoare cu sângele (f.d.35-39); - raportul de expertiză medico legală nr. 178/D din 18 noiembrie 2014, din conținutul căruia reiese că, la partea vătămată POPESCU Anatol, plăgile penetrante în abdomen, cu lezarea intestinului subtire și mezoului, plaga tăiată în regiunea brațului stâng și plaga tăiat-înțepată a regiunii lombare, au putut surveni în urma unui obiect tăietor înțepător, posibil lama unui cuțit, la timpul și împrejurările indicate și se califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață. Plaga contuză din regiunea ochiului stâng, a putut surveni în urma loviturii cu un obiect dur contondent posibil la timpul și împrejurările indicate și se califică ca vătămare corporală ușoară, cu dereglarea sănătății de scurtă durată. Se exclude proveniența vătămărilor corporale în urma căderii propriului corp pe o suprafață dură sau pe cioburi de sticlă (f.d. 100-101); - raportul de expertiză medico-legalâ nr. 176/D din 18 noiembrie 2014, din conținutul căruia reiese că, la CATARAGA Ion plăgile de pe mucoasa buzei de sus și de jos pe stânga, au putut surveni în urma loviturilor cu un obiect dur contondent, sau în urma căderii pe o suprafață dură, posibil la timpul și împrejurările indicate și se califică ca vătămare corporală neînsemnată, care nu aduce prejudiciu sănătății (f.d.102); - raportul de expertiză medico-legalâ nr. 940 din 24 noiembrie 2014, din conținutul căruia reiese că, în spălaturile pe fire de tifon de pe suprafața lamei cuțitului (m/ob 1,2) ridicat de la fața locului s-a depistat sânge de origine umană. Determinarea apartenenței de specie a sângelui de pe cuțit nu s-a putut stabili, posibil din cauza insuficienței substratului biologic în pete (f.d. 103-104); - raportul de expertiză medico-legalâ nr. 941 din 25 noiembrie 2014, din conținutul căruia reiese că, partea vătămată POPESCU Anatolie și inculpatul CATARAGA Ion au aceiași grupă sanguină: A-beta/A(II)/,H-asociat, iar în fragmentele din petele brun-roșcate de pe țesătura ridicată de la fața locului (m/ob 1- 3) s-a depistat sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup, în petele acestea s-au stabilit antigenii ,A" și .JTJ iar în m/ob 3 și aglutinina „beta". Deci, conform rezultatelor primite, sângele depistat a provenit de la persoana cu grupa sanguină A-beta/A(II)/,H- asociat, ce nu exclude în cazul dat prevenirea acestui sânge de la POPESCU Anatolie sau/și de la CATARAGA Ion (în cazul în care acesta a avut careva leziuni corporale sau scurgeri externe a sângelui) (f.d. 105- 106); - raportul de expertiză medico-legală nr. 942 din 25 noiembrie 2014, din conținutul căruia reiese că, partea vătămată POPESCU Anatolie și inculpatul CATARAGA Ion au aceiași grupă sanguină: A-beta/A(II)/,H-asociat, iar în 3 fragmentele din petele brun-roșcate de pe pantalonii ridicați de la CATARAGA Ion (m/ob 3-6) s-a depistat sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup, în petele acestea s-au stabilit antigenii :JA" și. JT', iar aglutinine nu s-au stabilit. Deci, conform rezultatelor primite, sângele depistat a provenit de la persoana cu grupa sanguină A- beta/A(II)/,H-asociat, ce nu exclude în cazul dat provenirea acestui sânge de la POPESCU Anatolie sau/și de la CATARAGA Ion (în cazul în care acesta a avut careva leziuni corporale sau scurgeri externe a sângelui). în fragmentele din petele examinate de pe scurta ridicată de la CATARAGA Ion sânge nu s-a depistat (f.d. 107-108). Analizând probele expuse instanța de apel a constatat că instanța de fond a făcut o justă încadrare juridică și corect a decis în privința sancționării inculpatului Cataraga Ion, stabilindu-i pedeapsă cu închisoare, iar argumentele apelanților precum că nu inculpatul i-a aplicat lovituri cu cuțitul lui Popescu Anatolie și leziunile corporale au apărut în urma căderii pe cioburi de sticlă, instanța le-a apreciat ca o versiune inventată în scop de apărare și evitare a răspunderii de către Cataraga Ion, menționând că, atât martorul Adam Anatolie, cît și martorul Pușcă Gheorghe, au dat declarații sub jurămînt și ambii au confirmat că anume Cataraga Ion a fost cel care i-a aplicat tăieturi lui Popescu Anatolie, martorul Pușca Gheorghe a declarat că însăși Cataraga Ion i-a spus că 1-a tăiat pe Popescu Anatolie, iar martorul Adam Anatolie, a mai declarat că îndată după ce 1-a văzut pe Cataraga Ion cu mâinile însângerate în preajma lui Popescu Anatolie, a mers și a sunat la politie și ambulanță. Versiunea inculpatului și a avocatului său, a fost combătută și prin concluzia expertizei medico - legale, din care rezultă că plăgile depistate la victima Popescu Anatolie, au fost provenite din tăieturi, posibil cu lama unui cuțit și se exclude apariția lor în urma căderii de la înălțimea corpului și pe cioburi de sticlă.

Împotriva hotărârilor recursuri ordinare au declarat: 5.1 inculpatul Cataraga Ion, care neinvocând nici un temei de casare prevăzut la art.427 Cod de procedură penală solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare invocând că: - instanțele de judecată nu au luat în considerație confruntările efectuate între el și partea vătămată, ultimul confirmând că inculpatul nu se face vinovat de leziunile corporale depistate la el și că acestea putea fi primite în urma căderii; - nu s-au luat în considerație declarațiile părții vătămate date în cadrul instanțelor de fond, precum că declarațiile de la urmărirea penală au fost date sub influența colaboratorilor de poliție. 5.2 avocatul Adam Alexandru în numele inculpatului Cataraga Ion, care indicând prevederile art.427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală solicită casarea hotărârilor cu pronunțarea unei noi decizii de achitare din motivul lipsei în acțiunile inculpatului a componenței de infracțiune, invocînd că, instanțele de fond 4 au lăsat fără apreciere declarațiile părții vătămate care in instanțele de judecată au declarat că inculpatul nu este vinovat în ceea ce i se încriminează. 5.3 partea vătămată Popescu Anatolie, care neinvocând nici un temei prevăzut la art. 427 Cod de procedură penală solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului invocând că: - leziunile corporale depistate la el au apărut în urma căderii lui pe niște cioburi de sticlă; - declarațiile date la urmărirea penală au fost făcute fiind în stare de ebrietate și impus de colaboratorii de poliție să semneze procesul verbal care confirmă vina inculpatului, fără să cunoască ce scrie.

Asupra recursurilor ordinare procurorul se expune pentru respingerea acestora, deoarece instanța de apel corect a stabilit starea de fapt și vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii incriminate, în concordanță deplină cu probele administrate, în baza principiului contradictorialității, amplu analizate și just apreciate.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. Referitor la recursurile declarate de către inculpat și avocatul acestuia Colegiul reține: Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit textelor recursurilor, recurenții critică aprecierea probelor. Astfel Colegiul penal reține, că instanța de apel judecînd cauza, a verificat și a apreciat probele în ședința de judecată, în conformitate cu prevederile art. 100 alin. (4), 101 Cod de procedură penală, a stabilit toate aspectele de fapt și de drept, ajungînd la concluzia justă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă. Criticile formulate de recurenți,enunțate la pct. 5.1. și 5.2 din decizie, prin care se susține că inculpatul nu se face vinovat de comiterea infracțiunii imputate, au constituit obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și cărora aceasta le-a dat o motivare corespunzătoare, expusă în pct. 4.1. al prezentei decizii, pe care instanța de recurs o consideră justă și a cărei reluare nu se mai impune. Colegiul menționează că, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel criticile formulate de recurenți nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării hotărîrii contestate ca fiind ilegală. De asemenea, Colegiul constată că, instanța de apel, judecînd apelurile a respectat prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, a verificat legalitatea și 5 temeinicia hotărîrii atacate, și-a motivat soluția adoptată în baza probelor administrate și verificate în ședința de judecată a instanței de apel, fapt reflectat în procesul-verbal al ședinței de judecată, fiind audiat inculpatul și partea vătămată, instanța oferind răspunsuri la motivele invocate în apeluri, iar conținutul deciziei corespunde prevederilor legale. Argumentele expuse în recursuri sunt neîntemeiate, deoarece instanțele ierarhic inferioare au motivat detaliat faptul, că învinuirea a prezentat suficiente probe care cu certitudine dovedesc vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii, iar dezacordul părții în proces cu soluția adoptată de instanța de judecată, nu neapărat înseamnă că soluția conține careva erori de drept. Mai mult, instanța remarcă că recurenții expun propria opinie asupra problemei de apreciere a probelor reținute de instanțele judecătorești, care l-au declarat pe inculpat vinovat, optînd pentru soluția achitării. Aceasta este o solicitare, dar care în speță nu este temei de reexaminare a cazei în aspectul reaprecierii circumstanțelor de fapt și de drept deja stabilite. În recurs autorul supune analizei probele administrate, însă, le apreciază conform propriei opinii și le interpretează din punctul lui de vedere, aceasta fiind o poziție aleasă în scop de apărare. De asemenea, Colegiul nu va reține alegațiile recurenților referitor la faptul că partea vătămată a dat declarații la urmărite penală sub presiunea colaboratorilor de poliție, or acesta fiind audiat în instanța de fond, la întrebarea procurorului a răspuns: „…cînd a fost audiat de polițiști nu a fost supus presiunii.” (f.d.197,v.1),. Declarațiile părții vătămate date atât în cadrul instanței de fond și celei de apel, just au fost apreciate de către instanța de apel ca fiind date cu scop de eschivare a inculpatului de la comiterea infracțiunii imputate, acestea necoroborând cu restul probelor administrare la caz. Referitor la recursul declarat de către partea vătămată Popescu Anatolie Potrivit, prevederilor art. 420 alin. (1) Cod de procedură penală, pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de Curțile de Apel ca instanțe de apel. Aliniatul (4) al aceleiași norme stipulează că nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate la art. 401 Cod de procedură penală nu au folosit calea de atac apelul, ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac. Din prevederile menționate rezultă că exercitarea recursului este condiționată de utilizarea prealabilă a apelului, în cazul în care legea prevede această cale ordinară de atac. Persoanele indicate în art.401 Cod de procedură penală, care nu au folosit calea de atac a apelului, pot declara recurs numai dacă prin hotărîrea atacată a fost modificată soluția primei instanțe și prin acesta s-a înrăutățit situația recurentului. Procurorul care nu a declarat apelul este titularul recursului ordinar în cazul în care a fost admis apelul părții apărării. În speță de către partea vătămată nu a fost utilizată calea ordinară de atac - apelul și prin decizia contestată nu i s-a înrăutățit situația, de aceia nu există temei 6 ca instanța de recurs să se pronunțe asupra legalității deciziei referitor la condamnarea inculpatului. Astfel, Colegiul conchide că, recursul ordinar declarat este inadmisibil ca vădit neîntemeiat, deoarece partea vătămată nu a utilizat calea ordinară de atac – apelul. În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală se impune soluția inadmisibilității recursurilor înaintate de către inculpat, avocatul acestuia și de către partea vătămată, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Adam Alexandru în numele inculpatului Cataraga Ion, a inculpatului și a părții vătămate Popescu Anatolie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2016, în cauză penală în privința lui Cataraga Ion, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 16 noiembrie 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun 7 8