1ra-1795/16 — art..151 alin.1 CP

1ra-1795/16 — art..151 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1795/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

avocatul Adam Alexandru în numele inculpatului Cataraga Ion, a inculpatului și a

părții vătămate Popescu Anatolie prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Nisporeni din 26 iunie 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 01 iulie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Cataraga Ion Tudor, a.n. 03 iulie 1977, originar și

domiciliat în s. Seliște, r-1 Nisporeni, moldovean;

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.01.2015-26.06.2015;

Instanța de apel: 06.08.2015-01.07.2016;

Instanța de recurs: 18.08.2016-09.11.2016;

C O N S T A T Ă :

Cataraga Ion Tudor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 151 alin. (1)

Cod penal la 8 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Cataraga Ion la 22 octombrie 2014, aproximativ la ora 19.30, aflându-se în

gospodăria lui Adam Anatolie, situată în com. Seliște, r. Nisporeni, atentînd la

relațiile sociale referitoare la dreptul la viață și integritatea corporală, din motivul

relațiilor ostile personal apărute spontan, urmărind scopul vătămării grave a

integrității corporale, intenționat i-a aplicat mai multe lovituri cu un obiect ascuțit în

abdomen și corp părții vătămate Popescu Anatolie, cauzându-i plăgi tăiate

penetrante în abdomen cu lezarea intestinului subțire (jejun) și mezoului, plagă

tăiată în regiunea brațului stâng și plagă tăiat-înțepată in regiunea lombară, leziuni

ce se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață.

1

3.1 avocatul Diana Guțanu în interesele inculpatului Cataraga Ion, care a

solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatul să fie

achitat, invocînd următoarele motive:

- sentința este una contradictorie circumstanțelor constatate in cadrul cercetării

judecătorești. Lipsa faptei infracțiunii se dovedește prin probele examinate de către

instanța de judecată și anume depozițiile inculpatului care a declarat că nu este

vinovat de comiterea infracțiunii imputate. Nu el 1-a înfipt pe partea vătămată

Popescu Anatolie, ceea ce confirmă și el însăși;

- martorii acuzării Adam Anatolie, Adam Valeriu și Potînga Gheorghe, sunt

martori indirecți care nu au văzut cele întâmplate la locul faptei;

3.2 inculpatul Cataraga Ion, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea

unei noi hotărîri prin care să fie achitat, invocând următoarele motive:

- în raportul de expertiză în privința sa, au fost incluse mai multe leziuni

corporale pe care nu le avea până la acel moment;

- a fost supus torturii la IP Nisporeni, pentru a da declarații false precum că

partea vătămată a sărit la el la bătaie și a fost nevoit să se apere;

- partea vătămată a declarat că nu a fost bătut de dânsul;

- martorii audiați, au fost impuși să dea declarații false împotriva sa, deoarece

ei nici nu au fost prezenți la fața locului;

- instanța de fond, nu a ținut cont de starea de ebrietate în care se afla partea

vătămată în ședința de judecată, iar solicitarea sa de a fi numită o expertiză pentru a

fi stabilit gradul de alcoolemie a părții vătămate, a fost respinsă.

2016, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate cu menținerea sentinței

instanței de fond fără modificări.

4.1. Instanța de apel a conchis că, necâtînd la faptul că inculpatul Cataraga

Ion vina nu și-a recunoscut-o, vinovăția sa a fost pe deplin dovedită prin probele

administrate la urmărirea penală și examinate în ședința instanței de fond cit și cea

de apel și anume: declarațiile părții vătămate Popescu Anatolie, a martorilor Adam

Anatolie, Pușcă Gheorghe, Potîngă Gheorghe și materialele cauzei inclusiv:

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 22 octombrie 2014, cu planșa

fotografică anexă, din conținutul căruia reiese că, din gospodăria lui ADAM

Anatolie a fost ridicat un cuțit de bucătărie, o verighetă, o bucată de carton cu o pată

brun roșcată, o bucată de materie cu mostră din pata mare de sânge, un pahar stricat

și o cuvertură (f.d.9-19);

- procesul-verbal de cercetare suplimentara la fața locului din 24 octombrie

2014, cu planșa fotografică anexă, din conținutul căruia reiese că, în gospodăria lui

ADAM Anatolie careva obiecte ascuțite sau cuțite aruncate nu s-au depistat (f.d.20-

23);

2

- procesul-verbal de ridicare din 23 octombrie 2014, cu planșa fotografică

anexă, din conținutul căruia reiese că, de la CATARAGA Ion au fost ridicate o

scurtă (geacă) și o pereche de pantaloni ce aparțineau acestuia, pe care se observa

pete de culoare brun-roșcate asemănătoare cu sângele (f.d.35-39);

- raportul de expertiză medico legală nr. 178/D din 18 noiembrie 2014, din

conținutul căruia reiese că, la partea vătămată POPESCU Anatol, plăgile penetrante

în abdomen, cu lezarea intestinului subtire și mezoului, plaga tăiată în regiunea

brațului stâng și plaga tăiat-înțepată a regiunii lombare, au putut surveni în urma

unui obiect tăietor înțepător, posibil lama unui cuțit, la timpul și împrejurările

indicate și se califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață. Plaga

contuză din regiunea ochiului stâng, a putut surveni în urma loviturii cu un obiect

dur contondent posibil la timpul și împrejurările indicate și se califică ca vătămare

corporală ușoară, cu dereglarea sănătății de scurtă durată. Se exclude proveniența

vătămărilor corporale în urma căderii propriului corp pe o suprafață dură sau pe

cioburi de sticlă (f.d. 100-101);

- raportul de expertiză medico-legalâ nr. 176/D din 18 noiembrie 2014, din

conținutul căruia reiese că, la CATARAGA Ion plăgile de pe mucoasa buzei de sus

și de jos pe stânga, au putut surveni în urma loviturilor cu un obiect dur contondent,

sau în urma căderii pe o suprafață dură, posibil la timpul și împrejurările indicate și

se califică ca vătămare corporală neînsemnată, care nu aduce prejudiciu sănătății

(f.d.102);

- raportul de expertiză medico-legalâ nr. 940 din 24 noiembrie 2014, din

conținutul căruia reiese că, în spălaturile pe fire de tifon de pe suprafața lamei

cuțitului (m/ob 1,2) ridicat de la fața locului s-a depistat sânge de origine umană.

Determinarea apartenenței de specie a sângelui de pe cuțit nu s-a putut stabili,

posibil din cauza insuficienței substratului biologic în pete (f.d. 103-104);

- raportul de expertiză medico-legalâ nr. 941 din 25 noiembrie 2014, din

conținutul căruia reiese că, partea vătămată POPESCU Anatolie și inculpatul

CATARAGA Ion au aceiași grupă sanguină: A-beta/A(II)/,H-asociat, iar în

fragmentele din petele brun-roșcate de pe țesătura ridicată de la fața locului (m/ob 1-

3) s-a depistat sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grup, în

petele acestea s-au stabilit antigenii ,A" și .JTJ iar în m/ob 3 și aglutinina „beta".

Deci, conform rezultatelor primite, sângele depistat a provenit de la persoana cu

grupa sanguină A-beta/A(II)/,H- asociat, ce nu exclude în cazul dat prevenirea

acestui sânge de la POPESCU Anatolie sau/și de la CATARAGA Ion (în cazul în

care acesta a avut careva leziuni corporale sau scurgeri externe a sângelui) (f.d. 105-

106);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 942 din 25 noiembrie 2014, din

conținutul căruia reiese că, partea vătămată POPESCU Anatolie și inculpatul

CATARAGA Ion au aceiași grupă sanguină: A-beta/A(II)/,H-asociat, iar în

3

fragmentele din petele brun-roșcate de pe pantalonii ridicați de la CATARAGA Ion

(m/ob 3-6) s-a depistat sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de

grup, în petele acestea s-au stabilit antigenii :JA" și. JT', iar aglutinine nu s-au

stabilit. Deci, conform rezultatelor primite, sângele depistat a provenit de la

persoana cu grupa sanguină A- beta/A(II)/,H-asociat, ce nu exclude în cazul dat

provenirea acestui sânge de la POPESCU Anatolie sau/și de la CATARAGA Ion (în

cazul în care acesta a avut careva leziuni corporale sau scurgeri externe a sângelui).

în fragmentele din petele examinate de pe scurta ridicată de la CATARAGA Ion

sânge nu s-a depistat (f.d. 107-108).

Analizând probele expuse instanța de apel a constatat că instanța de fond a

făcut o justă încadrare juridică și corect a decis în privința sancționării inculpatului

Cataraga Ion, stabilindu-i pedeapsă cu închisoare, iar argumentele apelanților

precum că nu inculpatul i-a aplicat lovituri cu cuțitul lui Popescu Anatolie și

leziunile corporale au apărut în urma căderii pe cioburi de sticlă, instanța le-a

apreciat ca o versiune inventată în scop de apărare și evitare a răspunderii de către

Cataraga Ion, menționând că, atât martorul Adam Anatolie, cît și martorul Pușcă

Gheorghe, au dat declarații sub jurămînt și ambii au confirmat că anume Cataraga

Ion a fost cel care i-a aplicat tăieturi lui Popescu Anatolie, martorul Pușca Gheorghe

a declarat că însăși Cataraga Ion i-a spus că 1-a tăiat pe Popescu Anatolie, iar

martorul Adam Anatolie, a mai declarat că îndată după ce 1-a văzut pe Cataraga Ion

cu mâinile însângerate în preajma lui Popescu Anatolie, a mers și a sunat la politie și

ambulanță.

Versiunea inculpatului și a avocatului său, a fost combătută și prin concluzia

expertizei medico - legale, din care rezultă că plăgile depistate la victima Popescu

Anatolie, au fost provenite din tăieturi, posibil cu lama unui cuțit și se exclude

apariția lor în urma căderii de la înălțimea corpului și pe cioburi de sticlă.

5.1 inculpatul Cataraga Ion, care neinvocând nici un temei de casare

prevăzut la art.427 Cod de procedură penală solicită casarea deciziei, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare invocând că:

- instanțele de judecată nu au luat în considerație confruntările efectuate între

el și partea vătămată, ultimul confirmând că inculpatul nu se face vinovat de

leziunile corporale depistate la el și că acestea putea fi primite în urma căderii;

- nu s-au luat în considerație declarațiile părții vătămate date în cadrul

instanțelor de fond, precum că declarațiile de la urmărirea penală au fost date sub

influența colaboratorilor de poliție.

5.2 avocatul Adam Alexandru în numele inculpatului Cataraga Ion, care

indicând prevederile art.427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală solicită

casarea hotărârilor cu pronunțarea unei noi decizii de achitare din motivul lipsei în

acțiunile inculpatului a componenței de infracțiune, invocînd că, instanțele de fond

4

au lăsat fără apreciere declarațiile părții vătămate care in instanțele de judecată au

declarat că inculpatul nu este vinovat în ceea ce i se încriminează.

5.3 partea vătămată Popescu Anatolie, care neinvocând nici un temei

prevăzut la art. 427 Cod de procedură penală solicită casarea deciziei, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului invocând că:

- leziunile corporale depistate la el au apărut în urma căderii lui pe niște

cioburi de sticlă;

- declarațiile date la urmărirea penală au fost făcute fiind în stare de ebrietate

și impus de colaboratorii de poliție să semneze procesul verbal care confirmă vina

inculpatului, fără să cunoască ce scrie.

acestora, deoarece instanța de apel corect a stabilit starea de fapt și vinovăția

inculpatului de săvârșirea infracțiunii incriminate, în concordanță deplină cu probele

administrate, în baza principiului contradictorialității, amplu analizate și just

apreciate.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestora din următoarele considerente.

Referitor la recursurile declarate de către inculpat și avocatul acestuia

Colegiul reține:

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de

apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se

constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit textelor recursurilor, recurenții critică aprecierea probelor. Astfel

Colegiul penal reține, că instanța de apel judecînd cauza, a verificat și a apreciat

probele în ședința de judecată, în conformitate cu prevederile art. 100 alin. (4), 101

Cod de procedură penală, a stabilit toate aspectele de fapt și de drept, ajungînd la

concluzia justă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

imputate, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă.

Criticile formulate de recurenți,enunțate la pct. 5.1. și 5.2 din decizie, prin

care se susține că inculpatul nu se face vinovat de comiterea infracțiunii imputate,

au constituit obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și cărora

aceasta le-a dat o motivare corespunzătoare, expusă în pct. 4.1. al prezentei decizii,

pe care instanța de recurs o consideră justă și a cărei reluare nu se mai impune.

Colegiul menționează că, motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în

temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel criticile

formulate de recurenți nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării hotărîrii

contestate ca fiind ilegală.

De asemenea, Colegiul constată că, instanța de apel, judecînd apelurile a

respectat prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, a verificat legalitatea și

5

temeinicia hotărîrii atacate, și-a motivat soluția adoptată în baza probelor

administrate și verificate în ședința de judecată a instanței de apel, fapt reflectat în

procesul-verbal al ședinței de judecată, fiind audiat inculpatul și partea vătămată,

instanța oferind răspunsuri la motivele invocate în apeluri, iar conținutul deciziei

corespunde prevederilor legale.

Argumentele expuse în recursuri sunt neîntemeiate, deoarece instanțele

ierarhic inferioare au motivat detaliat faptul, că învinuirea a prezentat suficiente

probe care cu certitudine dovedesc vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii, iar

dezacordul părții în proces cu soluția adoptată de instanța de judecată, nu neapărat

înseamnă că soluția conține careva erori de drept.

Mai mult, instanța remarcă că recurenții expun propria opinie asupra

problemei de apreciere a probelor reținute de instanțele judecătorești, care l-au

declarat pe inculpat vinovat, optînd pentru soluția achitării. Aceasta este o solicitare,

dar care în speță nu este temei de reexaminare a cazei în aspectul reaprecierii

circumstanțelor de fapt și de drept deja stabilite. În recurs autorul supune analizei

probele administrate, însă, le apreciază conform propriei opinii și le interpretează

din punctul lui de vedere, aceasta fiind o poziție aleasă în scop de apărare.

De asemenea, Colegiul nu va reține alegațiile recurenților referitor la faptul că

partea vătămată a dat declarații la urmărite penală sub presiunea colaboratorilor de

poliție, or acesta fiind audiat în instanța de fond, la întrebarea procurorului a

răspuns: „…cînd a fost audiat de polițiști nu a fost supus presiunii.” (f.d.197,v.1),.

Declarațiile părții vătămate date atât în cadrul instanței de fond și celei de apel, just

au fost apreciate de către instanța de apel ca fiind date cu scop de eschivare a

inculpatului de la comiterea infracțiunii imputate, acestea necoroborând cu restul

probelor administrare la caz.

Referitor la recursul declarat de către partea vătămată Popescu Anatolie

Potrivit, prevederilor art. 420 alin. (1) Cod de procedură penală, pot fi atacate cu

recurs deciziile pronunțate de Curțile de Apel ca instanțe de apel. Aliniatul (4) al

aceleiași norme stipulează că nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora

persoanele indicate la art. 401 Cod de procedură penală nu au folosit calea de atac

apelul, ori au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac.

Din prevederile menționate rezultă că exercitarea recursului este condiționată de

utilizarea prealabilă a apelului, în cazul în care legea prevede această cale ordinară

de atac.

Persoanele indicate în art.401 Cod de procedură penală, care nu au folosit calea

de atac a apelului, pot declara recurs numai dacă prin hotărîrea atacată a fost

modificată soluția primei instanțe și prin acesta s-a înrăutățit situația recurentului.

Procurorul care nu a declarat apelul este titularul recursului ordinar în cazul în care a

fost admis apelul părții apărării.

În speță de către partea vătămată nu a fost utilizată calea ordinară de atac -

apelul și prin decizia contestată nu i s-a înrăutățit situația, de aceia nu există temei

6

ca instanța de recurs să se pronunțe asupra legalității deciziei referitor la

condamnarea inculpatului.

Astfel, Colegiul conchide că, recursul ordinar declarat este inadmisibil ca vădit

neîntemeiat, deoarece partea vătămată nu a utilizat calea ordinară de atac – apelul.

În atare circumstanțe, raportînd situația reținută în cauză la prevederile art.

432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală se impune soluția inadmisibilității

recursurilor înaintate de către inculpat, avocatul acestuia și de către partea vătămată,

ca fiind vădit neîntemeiate.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Adam Alexandru

în numele inculpatului Cataraga Ion, a inculpatului și a părții vătămate Popescu

Anatolie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie

2016, în cauză penală în privința lui Cataraga Ion, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 16 noiembrie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

7

8