1ra-1610/2016 — art. 327 alin. 2 lit. c CP

1ra-1610/2016 — art. 327 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1610/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

26 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Guțan Pavel și

de către inculpat, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 20 iunie 2016, în cauza penală privindu-l pe

Vacari Anatolie Alexandru, născut la 17 august 1959,

originar din r-nul Rezina, s. Horodiște, domiciliat în r-nul

Rezina, s. Otac.

Termenul de examinare a cauzei:

03.05.2016-20.06.2016

21.07.2016-26.10.2016

A C O N S T A T A T :

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, la amendă în

mărime de 400 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

publice pe un termen de 2 ani.

A fost admisă parțial acțiunea civilă, fiind dispusă încasarea din contul lui

Vacari A. în beneficiul ÎM ,,Otac Servicii” prejudiciul material în sumă de 16.726 lei.

activând în funcția de primar al s. Otac, r-nul Rezina de la 30 mai 2003 până la 05

iunie 2011, validat în această funcție prin hotărârile Judecătoriei Rezina din 30 mai

2003 și 20 iunie 2007, fiind persoană cu funcție publică, permanent abilitată în

instituția de stat nominalizată cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor

autorității publice, prevăzute de art. 29 din Legea privind administrația publică

locală nr. 436-XVI din 28.12.2006, folosind intenționat situația de serviciu în interes

material și personal, s-a implicat direct în activitatea ÎM „Otac Servicii”, participând,

în situația conflictului de interese, cu drept de vot la adoptarea deciziilor și

1

soluționarea problemelor ce vizau interese personale, profitând de funcția pe care o

deținea, prin deciziile adoptate, acordând fără just temei preferințe lui și rudelor

apropiate, din interes propriu, prin acțiunile întreprinse - contribuind la gestionarea,

contrar destinației lor, a resurselor materiale și financiare publice, prin ce a săvârșit

infracțiunea de abuz de serviciu în următoarele circumstanțe.

Astfel, Vacari A., acționând în mod intenționat, din interes material și

personal, folosind intenționat situația de serviciu în interes propriu, în perioada

anilor 2010-2011, având ca scop facilitarea procurării de către ÎI „Gemeni”, fondator

al căreia era la acel momentul fiul său, Vacari I., a unor imobile de la ÎM „Otac

Servicii”, a scris personal și cum a considerat necesar, în Registrul de evidentă a

dispozițiilor și ordinelor ÎM „Otac Servicii”, din numele administratorului

întreprinderii nominalizate Rudi P., ordinele ce vizau activitatea întreprinderii,

inclusiv ordinul nr. 12 din 21.09.2010 cu privire la comercializarea activelor

neutilizate ale întreprinderii în procesul tehnologic, prin care, făcând abuz de funcția

sa de primar al s. Otac, r-nul Rezina, s-a numit în calitate de președinte al comisiei de

licitație, participând, contrar prevederilor art. 5 alin. (2) al Legii cu privire la

conflictul de interese nr. 16 din 15.02.2008 și la adoptarea deciziilor de desemnare a

câștigătorului în urma licitațiilor la care a participat ÎI „Gemeni” și ordinul nr. 14 din

16.03.2011 cu privire la comercializarea activelor neutilizate ale întreprinderii, prin

care, la fel, făcând abuz de funcția pe care o deținea, în interes personal, a divizat

unul din bunurile expuse la licitație - fosta secție de uscare a fructelor, în mai multe

loturi separate, majoritatea din care, în rezultatul „licitației cu reducere” din

05.05.2011, au fost procurate de către ÎI „Gemeni”.

Tot el, activând în aceeași funcție, acționând intenționat în interes material și

personal, făcând abuz de funcția publică de primar pe care o deținea, contrar

prevederilor pct. 4.1 al Statutului ÎM „Otac Servicii”, conform cărora,

administratorul întreprinderii este numit și eliberat din funcție de către Consiliul

local în condițiile Legii (prin concurs), la 29.04.2011 a emis dispoziția nr. 9 prin care l-

a eliberat din funcție pe administratorul Pavel Rudi, iar prin dispoziția cu nr. 10, cu

aceeași dată, l-a numit în funcția de administrator al ÎM „Otac Servicii” pe fiul său,

Alexandru Vacari, care, la 11.05.2011, în baza unei delegații a ridicat de pe contul

bancar al întreprinderii nominalizate, conform ordinului de eliberare a numerarului

nr. 05946, mijloace bănești în sumă de 5.000 lei, iar la 08.06.2011 în același mod, a mai

ridicat de pe contul bancar al întreprinderii, conform ordinului de eliberare a

numerarului nr. 13874, mijloace bănești în sumă de 2.000 lei, bani ce nu au fost

reflectați de fapt în registrul de evidență a documentelor de încasare și plată atât la

intrări, cât și la cheltuieli, dar pentru redarea acestor acțiuni a unui caracter legal,

scopul plăților a fost indicat - salariul pentru luna mai 2011 și cheltuieli de

gospodărie.

Tot el, activând în aceiași funcție, în mod intenționat și din interes material și

personal, nefiind angajat al ÎM „Otac Servicii”, făcând abuz de funcția publică de

primar pe care o deținea, în baza dispozițiilor nr. 10 din 22.12.2010 și nr. 11 din

20.04.2011, perfectate de el personal, a primit din casieria ÎM „Otac Servicii” mijloace

bănești în sumă totală de 16726 lei, echivalentul la acea perioadă a 1000 euro,

2

efectuând din contul acestor mijloace bănești, în perioada decembrie 2010 - ianuarie

2011, în scopuri personale, o călătorie în Republica Italia, iar întru legiferarea acestui

abuz, peste aproape patru luni, la 15.04.2011, a inclus în Registrul de evidență a

dispozițiilor și ordinelor ÎM „Otac Servicii”, din numele administratorului

întreprinderii Rudi Pavel, ordinul cu nr. 17, prin care dânsul, în calitate de

președinte al comisiei de licitație, ar fi fost delegat în Republica Italia la o expoziție

de vânzări și tehnologii moderne în industria prelucrătoare.

3.1. Procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Vacari A. să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 327 alin. (2) lit. c)

Cod penal, la 6 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu

privarea de dreptul de a exercita funcții publice pe un termen de 5 ani.

3.2. Inculpat, care a contestat legalitatea acesteia solicitând casarea acesteia cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare.

fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței.

5.1. Procuror, în temeiul pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

care a solicitat casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

5.2. Inculpat, în temeiul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care a

solicitat casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare pe

capetele de învinuire înaintate.

2016, a fost respins ca inadmisibil, recursul ordinar, declarat de inculpat, admis

recursul ordinar declarat de procuror, casată total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 20 mai 2015, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

fost respins ca nefondat apelul declarat de către inculpat, admis integral apelul

procurorului, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care Vacari Anatolie Alexandru a fost

recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod

penal, stabilindu-i amendă în mărime de 2.000 unități convenționale, cu privarea

dreptului de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de 6 ani. A fost admisă

integral acțiunea civilă, fiind dispusă încasarea din contul lui Vacari Anatolie în

beneficiul Primăriei s. Otac, r-nul Rezina a prejudiciului material în sumă de 675.939

lei.

administrate, a constatat, că prima instanță nu a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, astfel în mod eronat a recalificat

acțiunile inculpatului din prevederile art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, în prevederile

art. 327 alin. (1) Cod penal.

3

În asemenea condiții, instanța de apel conducându-se de prevederile art. 27, 99-

101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate,

verificându-le minuțios prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și vercidității

lor, care în ansamblu au confirmat vinovăția lui Vacari A. în comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Instanța de apel a reținut, că necătând la faptul că inculpatul vina nu o

recunoaște, vina acestuia se confirmă prin declarațiile reprezentantului părții

vătămate Bîtcă A., a martorilor Rudi P., Ștubei M., Găinaru I., Lipciu V., Doni V.,

Jenerenco S., Bîtcă V., Diaconu I., Gamarța G., Tatarin A., Lefter N., Beț N., Doni E.,

Ceban E., Duca V., Duca I., Lefter V., Beț A. și prin materialele cauzei și anume: actul

privind rezultatele inspectării financiare tematice la ÎM „Otac Servicii” (f.d. 13-18 V.

1); dispozițiile nr. 9 și nr. 10 din 29 aprilie 2011 (f.d. 49, 52 V. 1); ordinul nr. 12 din 21

septembrie 2010 (f.d. 75 V. 1); actul reviziei economico-finciare-tematice a Primăriei

Otac din 06 ianuarie 2012 (f.d. 15-28 V. 2); actul controlului reconvențional din 30

decembrie 2011 (f.d. 75-85 V. 2); actul controlului reconvențional din 30 decembrie

2011 (f.d. 144-146 V. 2); informația Camerei Înregistrării de Stat – Oficiul Teritorial

Orhei nr. 692 din 26 decembrie 2011 (f.d. 151 V. 2); extrasul din cont al ÎM „Otac

Servicii” pentru perioada de 30 iunie 2006 – 21 martie 2012 (f.d. 263-266 V. 2);

răspunsul O.T. Orhei a Camerei Înregistrării de Stat din 11 octombrie 2012 (f.d. 149

V. 4).

Totodată, instanța de apel a notat, că potrivit rechizitoriului, Vacari A. a fost

învinuit de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal,

învinuire ce a fost modificată de către procuror în ședința de judecată, solicitându-se

încadrarea acțiunilor inculpatului în prevederile art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a reținut, că Vacari A., activând în funcția de primar al s.

Otac, r-nul Rezina de la 30 mai 2003 până la 05 iunie 2011, validat în această funcție

prin hotărârile Judecătoriei Rezina din 30 mai 2003 și 20 iunie 2007, fiind persoană cu

funcție publică, permanent abilitată în instituția de stat nominalizată cu drepturi și

obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, prevăzute de art. 29 din

Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006, și în

conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal, fiind persoană publică, a

comis infracțiunea de abuz de serviciu, acțiuni soldate cu urmări grave, acțiuni

săvârșite cu folosirea situației de serviciu.

În asemenea condiții Vacari A., acționând în mod intenționat și din interes

material și personal, folosind intenționat situația de serviciu, în interes propriu și al

fiului său în perioada de timp cuprinsă între anii 2010 - 2011, având ca scop

procurarea de către ÎI „GEMENI”, fondatorul și administratorul căreia era la acel

moment fiul său, la un preț redus a imobilelor ÎM „Otac Servicii” a scris în Registrul

de evidență a dispozițiilor și ordinelor ÎM „Otac Servicii” din numele

administratorului întreprinderii nominalizate, Rudi P., ordinul nr. 12 din 21

septembrie 2010 și nr. 14 din 16 martie 2011 „Cu privire la comercializarea activelor

neutilizate ale întreprinderii în procesul tehnologic” prin care a fost constituită

comisia de licitație pentru comercializarea activelor neutilizate în procesul

tehnologic a întreprinderii, totodată făcând uz de situația de serviciu s-a numit în

4

calitate de Președinte al Comisiei de Licitație, încălcând astfel prevederile art. (5)

alin. 2) al Legii cu privire la Conflictul de Interese, nr. 16 din 15 martie 2008,

deoarece participant la licitație a fost fiul său, Vacari I., în calitate de reprezentant și

administrator al ÎI „GEMENI”.

Tot el, urmărind același scop, adică procurarea de către ÎI „GEMENI”, la un

preț redus a imobilelor ÎM „Otac Servicii”, contrar prevederilor punctului 10 al

Hotărârii Guvernului Republici Moldova, nr. 480 din 28 martie 2008 „Pentru

aprobarea Regulamentului cu privire la modul de determinare și comercializare a

activelor neutilizate ale întreprinderilor”, care prevede că „activele nesolicitate pe

parcursul ultimilor 12 luni la 2 licitații „cu strigare” pot fi expuse la licitații „cu

reducere” în modul stabilit de Guvern sau utilizate conform legislației în alt mod”, la

05 iulie 2010, conform anunțului publicat în nr. 24 din 18 iunie 2010 a ziarului

săptămânal independent regional „Cuvîntul” a organizat desfășurarea licitației „Cu

strigare” pentru comercializarea activelor neutilizate în procesul tehnologic ale

întreprinderii ÎM „Otac Servicii”, licitație ce nu a avut loc.

La 29 iulie 2010, conform anunțului publicat în nr. 28 al publicației periodice a

Consiliilor Raionale Rezina și Șoldănești „Farul Nistrean” a organizat desfășurarea

licitației „Cu reducere” pentru comercializarea activelor neutilizate în procesul

tehnologic ale întreprinderii ÎM „Otac Servicii”. Licitația preconizată nu a avut loc,

însă fără perfectarea și publicarea anunțului într-un oarecare mijloc de informare

privitor la petrecerea licitației, la 01 ianuarie 2010 conform contractului din aceeași

dată încheiat cu Diaconu I., a fost vândut ultimului construcția accesorie nr. 14, cu

numărul cadastral 6731106.043.14, cu suprafața de 27 m2, evaluată conform

raportului de expertiză a Camerei de Comerț și Industrie la un preț de 5.000 lei, la

prețul de 2.559 lei, sau cu 2.441 lei, făcând trimitere la faptul că vânzătorul a vândut,

iar cumpărătorul a cumpărat la licitația „Cu reducere'' din 20 august 2010, petrecută

în conformitate cu ordinul nr. 8 din 21 aprilie 2010 emis de ÎM „Otac Servicii”.

La 06 noiembrie 2010, conform anunțului publicat în nr. 206-209 al

Monitorului Oficial al RM din 22 octombrie 2010, a organizat desfășurarea licitației

„Cu strigare” a activelor neutilizate în procesul tehnologic ale întreprinderii ÎM

„Otac Servicii”.

Astfel, contrar prevederilor art. 5 alin. (2) al Legii cu privire la Conflictul de

Interese, nr. 16 din 15 februarie 2008 și prevederilor punctului 10 al Hotărârii

Guvernului Republici Moldova, nr. 480 din 28 martie 2008 „Pentru aprobarea

Regulamentului cu privire la modul de determinare și comercializare a activelor

neutilizate ale întreprinderilor” în total au fost vândute 16 bunuri imobile din

proprietatea administrației publice locale a primăriei s. Otac r-nul Rezina, la prețul

de 1.400.067 lei, bunuri evaluate conform rapoartelor Camerei de Comerț și Industrie

a RM la prețul de 2.054.000 lei, sau mai puțin cu 653.933 lei, prin care fapt bugetului

primăriei s. Otac, r-nul Rezina, i-a fost cauzat o daună materială în proporții deosebit

de mari.

Tot el, activând în aceeași funcție acționând în mod intenționat și din interes

material și personal, folosind intenționat situația de serviciu, în interes propriu și al

fiului său, contrar prevederilor punctului 4.1 din Statutul ÎM „Otac Servicii”,

5

conform cărora administratorul întreprinderii este numit în funcție și eliberat din

funcție de către consiliul Local în condițiile legii prin concurs, la 29 aprilie 2011 a

emis Dispoziția nr. 9, prin care l-a eliberat din funcție pe administratorul

Întreprinderii Municipale - Pavel R., iar prin Dispoziția nr. 10 din aceiași dată l-a

numit în funcție de administrator al întreprinderii nominalizate pe fiul său, care la

rândul său la data de 11 mai 2011 în baza Delegației nr. 2 din aceeași dată, a ridicat

de pe contul bancar al reprinderii nominalizate conform ordinului de eliberare a

numerarului nr. 05946, mijloace bănești în sumă de 5.000 lei, iar la data de 08 iunie

2011 în aceeași modalitate, a ridicat de pe contul bancar al întreprinderii

nominalizate conform ordinului de eliberare a numerarului nr. 13874 mijloace

bănești în sumă de 2.000 lei, în total 7.000 lei, care de facto nu au fost reflectați în

registrul de evidență a documentelor de încasare și plată, atât la intrări cât și la

cheltuieli, dar pentru redarea caracterul legal al acțiunilor sale în primul caz, scopul

plății a fost indicat în delegație - salariu pentru luna mai 2011, iar în cel de-al doilea

caz a fost indicat scopul plății - cheltuieli de gospodărie.

Tot el, activând în aceeași funcție, acționând în mod intenționat și din interes

material și personal, folosind intenționat situația de serviciu, în interes propriu,

având scop, efectuarea unei deplasări în Italia în scopuri personale, pe perioada de

timp cuprinsă de la 16 mai 2011 până la 31 mai 2011, nefiind angajat al ÎM ,.Otac

Servicii”, a scris în Registrul de evidență a Dispozițiilor și Ordinelor ÎM „Otac

Servicii” din numele administratorului întreprinderii nominalizate, Rudi P., Ordinul

nr. 17 din 15 aprilie 2011, prin care dânsul a fost delegat ca Președinte a Comisiei de

Licitație în or. Latina, Republica Italia, în baza căruia a luat din casieria întreprinderii

mijloace bănești în sumă totală de 16.726 lei, mijloace bănești care i-au fost eliberate

în baza Dispozițiilor nr. 10 și nr. 11 din 22 decembrie 2010, perfectate personal de

dânsul.

În acest context, instanța de apel a menționat, că prima instanță eronat a ajuns

la concluzia precum că în acțiunile inculpatului nu sunt prezente elementele

componenței infracțiunii prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a remarcat, că prima instanță incorect a ajuns la

concluzia, că în baza probelor anexate la dosar, licitațiile „cu reducere” din

20.08.2010, 06.11.2010, 22.01.2011, 26.02.2011, 05.05.2011 și 04.06.2011 au precedat

licitațiile „cu strigare” din 13.05.2010, 05.07.2010, 29.07.2010, 06.11.2010, 22.01.2011,

care din lipsă de participanți au fost declarate nule, precum și veridicitatea copiilor

anunțurilor despre licitații publicate în Monitorul Oficial, deoarece din materialele

dosarului rezultă, că în ziua de 20.08.2010 și 04.06.2011 nu au fost organizate și

petrecute careva licitații cu reducere, nefiind publicat în acest sens un anunț, nici în

Monitorul Oficial, nici în ziarele locale „Cuvîntul”, „Farul Nistrean”, fapt confirmat

prin răspunsurile primite în acest sens de la redacțiile publicațiilor nominalizate și

documentele privind organizarea și petrecerea licitațiilor ridicate de la ÎM „Otac

Servicii”.

Mai mult, instanța de apel a mai stabilit, că Vacari A. l-a eliberat contrar legii

din funcție pe administratorul ÎM „Otac Servicii” – Rudi P., iar prin Dispoziția nr. 10

din aceeași dată la numit în calitate de administrator pe fiul său. În acest sens,

6

instanța de apel a menționat, că potrivit pct. 4.1 al Statului ÎM „Otac Servicii” și pct.

17 al Regulamentului model al Întreprinderii Municipale, administratorul se

numește și se eliberează din funcție în condițiile Legii de către Consiliul local. Astfel

s-a stabilit faptul, că inculpatul a făcut abuz de funcția deținută, prin emiterea a două

acte normative în lipsa competenței corespunzătoare, totodată fiind menționat și

faptul, că Dispoziția nr. 10 din 29 aprilie 2011 se referă la o rudă de gradul I al

inculpatului, fiind în prezența conflictului de interes.

În asemenea condiții, instanța de apel conducându-se de prevederile art. 27, 99-

101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate,

verificându-le minuțios prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și vercidității

lor, care în ansamblu au confirmat vinovăția lui Vacari A. în comiterea infracțiunii

prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal.

La individualizarea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.

7, 61, 75 Cod penal, și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia,

de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de

scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Instanța de apel, conducându-se de prevederile art. 225 Cod de procedură

penală și 219 Cod de procedură civilă, a admis integral acțiunea civilă înaintată de

către Primăria s. Otac r-nul Rezina și a dispus încasarea din contul inculpatului în

beneficiul primului a prejudiciului material în sumă de 675.939 lei, cuantumul căruia

a fost dovedit pe parcursul examinării cauzei penale, rezultând din totalitatea

mijloacelor de probă.

9.1. Procurorul Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău, Guțan Pavel,

prin care solicită casarea parțială a acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului invocă că:

- la adoptarea soluției instanța de judecată nu a individualizat în mod echitabil

pedeapsa, ignorând prevederile art. 75 Cod penal;

- instanța de apel a ignorat faptul, că inculpatul a comis o infracțiune gravă, în

rezultatul căreia a prejudiciat Primăria s. Otac r-nul Rezina în proporții deosebit de

mari, abuzând de situația de serviciu, nu s-a ținut cont nici de comportamentul

inculpatului pe întreg parcursul efectuării urmăririi penale, cât și cercetării

judecătorești, nu a restituit paguba cauzată prin infracțiune, astfel pedeapsa aplicată

este una prea blândă în raport cu prejudiciul cauzat.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.

6), 10) Cod de procedură penală.

9.2. Inculpatul, prin care solicită casarea parțială a acesteia, cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului invocă:

- referitor la capătul de învinuire ce se referă la abuzul comis în eliberarea din

funcție și numirii în funcție a administratorului ÎM „Otac Servicii”, instanța de apel

urmează să verifice minuțios cadrul legal ce reglementează raporturile din acest

7

domeniu;

- referitor la capătul de învinuire ce se referă la deplasarea în Republica Italia,

este de menționat faptul, că nu a fost demonstrat cu certitudine că anume inculpatul

a emis actele de decizie prin care s-a decis delegarea acestuia în Republica Italia, și

nici cele prin care i-au fost acordate mijloacele financiare;

- concluzia instanței de apel referitoare la faptul, că a fost dovedită vinovăția

inculpatului pe capătul de învinuire referitor la abuzul de serviciu prin participarea

și luarea deciziilor în cadrul licitațiilor desfășurate în perioada anilor 2010-2011 prin

care au fost vândute activele neutilizate a ÎM „Otac Servicii”, a fost adoptată ca

rezultat al admiterii unei erori grave de fapt;

- decizia instanței de apel urmează a fi casată, deoarece în acțiunile inculpatului

nu au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate, iar acțiunile acestuia pe toate

capetele de învinuire nu se încadrează în latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de

art. 327 Cod penal.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.

6), 8) Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, ca fiind

vădit neîntemeiate din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sânt vădit neîntemeiate.

10.1. Referitor la recursul ordinar declarat de procuror.

Autorul își întemeiază recursul său în baza pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, care prevăd că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru repararea erorilor de drept comise de instanțele de fond și apel în cazurile când

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Așadar, Colegiul penal menționează că, temeiul prevăzut de pct. 6) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală poate fi aplicat în cazul când instanța de apel nu s-a

expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu s-a motivat întemeiat

hotărârea judecătorească. Adică, este necesar ca hotărârea pronunțată să fie motivată

atât în fapt, cât și în drept.

Din textul recursului declarat se evidențiază, că de fapt, autorul nu

argumentează ilegalitatea hotărârii instanței de apel din punct de vedere al erorilor

de drept invocate sub aspectul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ce

au fost comise la judecarea cauzei.

Totodată instanța de recurs, analizând textul deciziei atacate constată că,

temeiul invocat de către recurent și prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat

fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art.

8

414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cuprinzând și motivele pe care

se întemeiază soluția adoptată. Din textul deciziei recurate se constată că instanța de

apel a cercetat toate probele prezentate și le-a apreciat din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității acestora, astfel, toate probele

prezentate au primit o apreciere la justa valoare, iar concluziile făcute de instanțele

judiciare ierarhic inferioare rezultă din lucrările dosarului și concordă cu situația

factologică. Cât privește alegațiile recurentului precum că, instanța de apel a ignorat

faptul comiterii de către inculpat a unei infracțiuni grave, în rezultatul căreia a

prejudiciat Primăria s. Otac r-nul Rezina în proporții deosebit de mari, abuzând de

situația de serviciu, fără a se ține cont și de comportamentul inculpatului pe întreg

parcurs al efectuării urmăririi penale, cât și cercetării judecătorești, nu a restituit

paguba cauzată prin infracțiune, astfel pedeapsa aplicată fiind una prea blândă în

raport cu prejudiciul cauzat, Colegiul penal se va expune la analiza temeiului

prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Prin urmare, argumentele invocate de recurent privitor la prezența temeiului

pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul

consideră, că nu sunt întemeiate și suficiente pentru desființarea hotărârii instanței

de apel.

Cu referire la temeiul pentru recurs invocat de autor - s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, specificat la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, instanța de recurs menționează, că recurentul critică hotărârea

dată în partea pedepsei considerând, că inculpatului urma să-i fie aplicată o

pedeapsă mai aspră.

Colegiul, consideră că nici acest temei pentru recurs invocat de recurent nu și-a

găsit confirmarea în prezenta cauză, iar instanța de apel și-a motivat just soluția

adoptată, acordând deplină eficientă prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal la

soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului, stabilite

conform sancțiunii articolului imputat acestuia.

Conform principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale, în

coraport cu criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 alin.

(1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în considerare caracterul și

gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana

celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce

atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei

aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

La fel, Colegiul apreciază ca neîntemeiat și argumentul recurentului privind

faptul, că instanța de apel a ignorat faptul că inculpatul a comis o infracțiune gravă, în

rezultatul căreia a prejudiciat Primăria s. Otac r-nul Rezina în proporții deosebit de mari,

abuzând de situația de serviciu, nu s-a ținut cont nici de comportamentul inculpatului pe

întreg parcursul efectuării urmăririi penale, cât și cercetării judecătorești, nu a restituit

paguba cauzată prin infracțiune, astfel fiindu-i stabilită o pedeapsă prea blândă, deoarece

din textul deciziei instanței de apel rezultă, că acțiunile lui Vacari A., au fost

9

încadrate în prevederile art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar legea penală pentru

astfel de infracțiune prevede pedeapsă sub formă de amendă de la 1.000 la 2.000

unități convenționale sau închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de

a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe termen de la 5 la 10

ani. Astfel, în opinia Colegiului penal, la stabilirea pedepsei instanța de apel a ținut

cont de scopul pedepsei penale, de motivele expuse în cererea de apel, de

personalitatea inculpatului, care nu are antecedente penale și care nu a recunoscut

vinovăția, stabilindu-i maximul pedepsei cu amendă în mărime de 2.000 unități

convenționale, ceea ce constituie 40.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții publice pe termen de 6 ani, totodată în conformitate cu prevederile

art. 219 Cod de procedură civilă, a fost admisă integral și acțiunea civilă prin care a

fost dispusă încasarea din contul lui Vacari A. în beneficiul Primăriei s. Otac r-nul

Rezina, a prejudiciului material în mărime de 675.939 lei.

Mai mult, referitor la argumentul invocat de recurent, precum, că consideră

eronată concluzia instanței de apel privind stabilirea pedepsei inculpatului ca fiind

una prea blândă, Colegiul penal atrage atenția, că sancțiunea acestei legi prevedea

amendă sau închisoare cu privarea de drepturi, iar în asemenea condiții, instanța de

apel în mod judicios a aplicat legea penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni

instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării acestei operațiuni, ținând seama de

regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia.

Instanța de recurs consideră, că instanța de apel a fost în drept de a nu-i aplica

inculpatului pedeapsa cu executare, care nu era obligatorie. Prin urmare, în

contextul în care potrivit alin. (2) art. 75 Cod penal – o pedeapsă mai aspră, din

numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește

numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va

asigura atingerea scopului pedepsei, instanța de judecată fiind în drept să ia o

decizie în acest sens conducându-se de propriile convingeri și legea penală.

Astfel, argumentul recurentului precum că în privința inculpatului urma a fi

aplicată o pedeapsă mai aspră, Colegiul îl consideră nefondat, deoarece instanța de

apel just a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite ce se clasifică ca gravă, de

personalitatea inculpatului, precum și de prevederile normelor prevăzute de partea

Generală a Codului penal, în acest fel stabilindu-i inculpatului maximul pedepsei cu

amendă prevăzută la articolul menționat.

În consecință, Colegiul statuează că, pedeapsa individualizată de instanța de

apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61

alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane.

În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în

speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

10

10.2. Referitor la recursul declarat de inculpat.

Autorul își întemeiază recursul său în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

când, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Din textul recursului declarat se evidențiază, că autorul critică, hotărârea

instanței de apel, sub aspectul pct. 6 alin (1) art. 427 Cod de procedură penală, prin

faptul că instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului referitor la capătul de

învinuire ce se referă la abuzul comis în eliberarea din funcție și numirii în funcție a

administratorului ÎM „Otac Servicii”, instanța de apel urmează să verifice minuțios cadrul

legal ce reglementează raporturile din acest domeniu. Însă aceste alegații urmează a fi

apreciate de către instanța de recurs ca neîntemeiate, deoarece instanța de apel a

reținut, că atribuțiile primarului localității sunt expres indicate în art. 29 Legea

privind Administrația Publică Locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, iar

administrarea ÎM se realizează în conformitate cu Statutul ÎM „Otac Servicii”,

aprobat prin decizia fondatorului, adică Consiliul Local Otac cu nr. 9/1 din data de

14 noiembrie 2008, iar în baza pct. 16 din Regulamentul-model al ÎM, adoptat prin

Hotărârea Guvernului nr. 387 din 06 iunie 1994 este stipula expres – „administrarea

întreprinderii este efectuată, în conformitate cu statutul ei, de către conducătorul

(managerul) acesteia (în continuare - conducătorul), pe care îl numește și eliberează din

funcție fondatorul, iar în caz de necesitate și în cazul mai multor fondatori, în structura

administrativă a întreprinderii va fi inclus consiliul director”. Deci, în cazul de față

fondator este Consiliul local al s. Otac r-nul Rezina. În asemenea condiții primarul

localității Vacari A., contrar legii la eliberat pe Rudi P. din calitate de administrator

al ÎM „Otac Servicii” și tot contrar dispozițiilor legale prin emiterea dispozițiilor nr.

10 din aceeași dată, l-a numit în calitate de administrator al întreprinderii

nominalizate pe fiul său, astfel profitând și făcând abuz de puterea pe care o avea în

calitate de primar.

Colegiul penal, nu poate reține ca întemeiat nici argumentul referitor la capătul

de învinuire ce se referă la deplasarea în Republica Italia, fiind menționat faptul, că nu a fost

demonstrat cu certitudine că anume inculpatul a emis actele de decizie prin care s-a decis

delegarea sa în Republica Italia, și nici cele prin care i-au fost acordate mijloacele financiare,

astfel instanța de apel a just a stabilit, că prin dispozițiile nr. 10 din 22 decembrie

2010 și nr. 11 din 20 aprilie 2011, perfectate de către inculpat, acesta a primit din

casieria ÎM „Otac Servicii” suma de 16.726 lei (f.d. 157 v. 1), iar temei de plată fiind

indicat ordinul nr. 17 din 05 aprilie 2011 acesta vizând delegarea inculpatului în

Republica Italia pe perioada de timp 17 aprilie 2011 – 27 aprilie 2011 în vederea

bunei desfășurări a licitației din 5 mai 2011, pentru atragerea unor noi investiții pe

teritoriul s. Otac r-nul Rezina. La acest capitol de menționat este și faptul, că

martorul Rudi P., a declarat în instanțele de judecată că scrisul din ordinul dat îi

aparține inculpatului, totodată potrivit informației eliberate de către Primăria s. Otac

r-nul Rezina, Vacari A. s-a aflat în concediu anual din data de 01 mai 2011 pentru o

11

perioadă de 35 zile (f.d. 97 v. 3). În asemenea condiții, instanța de apel, întemeiat a

conchis, că versiunea înaintată de către inculpat vizavi de această deplasare are un

caracter declarativ urmărind scopul eschivării lui de la răspunderea penală pentru

faptele comise prin abuz de serviciu în interes personal.

În argumentarea recursului, recurentul a mai menționat, că „a fost dovedită

vinovăția inculpatului pe capătul de învinuire referitor la abuzul de serviciu prin

participarea și luarea deciziilor în cadrul licitațiilor desfășurate în perioada anilor 2010-2011

prin care au fost vândute activele neutilizate a ÎM „Otac Servicii”, a fost adoptată ca

rezultatul admiterii unei erori grave de fapt” – fapt ce nu corespunde realității, deoarece

din materiale cauzei rezultă, că instanța de apel a analizat ansamblul de probe

prezentat de către organul de urmărire penală, (expuse la pct. 8 al prezentei decizii) au

audiat partea vătămată, și martorii, astfel în urma analizei tuturor probelor în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală și-au motivat soluția.

Așadar, analizând textul deciziei atacate instanța de recurs constată, temeiul

invocat de către recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul

că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1),

(5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, cuprinzând și motivele pe care se

întemeiază soluția adoptată. Din textul deciziei recurate se constată că instanța de

apel, a cercetat toate probele prezentate și le-a apreciat din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității acestora și care în ansamblul lor, au

confirmat corectitudinea condamnării inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii

imputate. La fel, Colegiul penal constată, că, instanța de apel în hotărârea sa, a făcut

o analiză amplă a probelor care au fost administrate în prezenta cauză, confirmând

învinuirea adusă lui Vacari A. în comiterea infracțiunii imputate. Astfel, toate

probele prezentate au primit o apreciere la justa valoare, iar concluziile făcute de

instanțele judiciare ierarhic inferioare rezultă din lucrările dosarului și concordă cu

situația factologică.

Referitor la pretinsa încălcare invocată de recurent și prevăzută de pct. 8) din

alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârea instanței de apel

conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța

de recurs consideră, că acest temei la fel nu este incident în prezenta cauză.

Sub aspectul situației de “neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele

cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre

acestea).

Din textul recursului rezultă, că inculpatul critică hotărârea instanței de apel

adoptată invocând că nu a comis fapta imputată, iar probele administrate la caz nu

indică direct la săvârșirea de către inculpat a faptei incriminate.

Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată detaliat și

multiaspectual în textul deciziei instanței de apel, iar temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit, deoarece ele au fost obținute cu

12

respectarea normelor de procedură penală, mai mult ca atât, nici partea apărării nu

invocă ilegalitatea obținerii cărorava probe pe parcursul procesului penal.

Latura obiectivă a infracțiunii analizate include următoarele semne: 1) fapta

prejudiciabilă care se exprimă în acțiunea de folosire a situației de serviciu; 2)

urmările prejudiciabile, și anume – daunele în proporții considerabile cauzate

intereselor publice sau drepturilor intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice

sau juridice; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.

Latura subiectivă a infracțiunii specificate la art. 327 Cod penal se

caracterizează prin intenție directă sau indirectă, motivul infracțiunii în cauză având

un caracter special: 1) interesul material; 2) alte interese personale.

În asemenea condiții, instanța de recurs remarcă, că „ inculpatul folosindu-se de

situația de serviciu în interes propriu și al fiului său, în perioada de timp cuprinsă între anii

2010-2011 (ocupând funcția de primar al s. Otac r-nul Rezina), având ca scop procurarea de

către ÎI „Gemeni” (fondator și administrator căreia era la acel moment fiul său), la preț redus

a imobilelor ÎM „Otac Servicii” a înscris în Registrul de evidență a dispozițiilor și ordinilor,

din numele administratorului întreprinderii nominalizate, Rudi P., Ordinul nr. 12 din 21

septembrie 2010 și Ordinul nr. 14 din 16 martie 2011 ce se referă la comercializarea

Activelor Neutilizate ale Întreprinderii în Proces Tehnologic, prin care a fost constituită

comisia de licitație, totodată făcând uz de situația de serviciu, inculpatul s-a numit în calitate

de Președinte al acestei comisii”. Astfel, Colegiul penal stabilește, că în conformitate cu

pct. 8 al Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 martie 2009 – în cazurile de expunere la licitație a

activelor neutilizate în procesul tehnologic al întreprinderilor, în vederea comercializării sau

obținerii dreptului de locațiune, Comisia de licitație se instituie în modul stabilit de

Regulamentul cu privire la modul de determinare și comercializare a activelor neutilizate ale

întreprinderii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 480 din 28 martie 2008. Totodată

potrivit prevederilor pct. 6 al Hotărârii Guvernului nr. 480 din 28 martie 2008 –

pentru determinarea activelor neutilizate ale întreprinderilor prin ordinul administratorului

(conducătorului) întreprinderii se instituie comisia pentru determinarea activelor neutilizate

(în continuare – comisia) din 5-7 persoane, din ce rezultă, că membrii comisiei de

licitație inclusiv președintele acestuia, este desemnat de către conducătorul

întreprinderii ce petrece licitația. În atare situație rezultă, că inculpatul, prin

emiterea Ordinilor nr. 12 din 21 septembrie 2010 și nr. 14 din 16 martie 2011, cu

privire la realizarea activelor neutilizate, acestea fiind emise din numele

conducătorului ÎM „Otac Servicii”, Rudi P., iar în realitate introduse cu înscris

olograf de către Vacari A. (faptul dat fiind confirmat de către Rudi P.), care la acel

moment deținea funcția de primar al s. Otac r-nul Rezina – a fost desemnat în

calitate de președinte al comisiei de licitație.

În consecință, Colegiul penal notează, că Văcari A. s-a desemnat în calitate de

Președinte al Comisiei de Licitație, inclusiv a licitațiilor la care a participat și ÎI

„Gemenii”, aceasta fiind desemnată de către comisie câștigătoare în privința a 9

loturi expuse la licitație. Mai mult ca atât, interesul personal al inculpatului în

activitate ÎI „Gemenii” a fost dovedite prin acțiunile pretendente ale acestuia, și

anume prin depunerea de către inculpat din numele ÎI „Gemenii” la Oficiul

13

Cadastral a cererii de înregistrare a dreptului de proprietate asupra bunurilor

procurate de aceasta, precum și prin preluarea conducerii întreprinderii (de la fiul

său – rudă de gradul I) după expirarea mandatului de primar.

În opinia Colegiului, instanța de apel s-a expus asupra tuturor probelor,

elucidând faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date,

pătrunzând în esența problemei de fapt și de drept, cercetând amănunțit aspectele

învinuirii înaintate și a apreciat conform prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală fiecare probă, iar în concluziile sale a motivat admiterea unor probe și

respingerea altora conform art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală. Astfel,

instanța de recurs statuează că, nu se constată prezența a careva dubii privind

nevinovăția inculpatului, în săvârșirea acțiunilor incriminate lui.

Rezumând cele menționate mai sus, Colegiul apreciază că situația de fapt a fost

stabilită de instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu

probator administrat, încadrarea juridică dată faptelor este justă și corespunde

situației de fapt reținute, în mod corect apreciind că sunt îndeplinite în cauză

condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului sub aspectul infracțiunii

reținute în sarcina lui.

În concluzie, rezumând cele expuse mai sus, constatând că în cauză există o

concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța

de apel în privința inculpatului Vacari A., nefiind identificată de instanța de recurs

vreo eroare judiciară, ce ar putea servi drept temei de casare a hotărârii atacate,

Colegiul penal consideră ca fiind nefondate criticile formulate de către recurenți în

recursurile ordinare declarate, din care considerente se impune soluția privind

inadmisibilitatea recursurilor ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Guțan Pavel și de către inculpat,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2016, în

cauza penală privindu-l pe Vacari Anatolie Alexandru, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la data de 16 noiembrie 2016.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

14