1ra-1610/2016 — art. 327 alin. 2 lit. c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 327 alin. 2 lit. c CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6,8 CPP
1ra-1610/2016 — art. 327 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-1610/2016
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
26 octombrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Gordilă Nicolae
Judecători Covalenco Elena
Diaconu Iurie
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de
către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Guțan Pavel și
de către inculpat, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 20 iunie 2016, în cauza penală privindu-l pe
Vacari Anatolie Alexandru, născut la 17 august 1959,
originar din r-nul Rezina, s. Horodiște, domiciliat în r-nul
Rezina, s. Otac.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 09.11.2012-09.03.2015
instanța de apel: 06.04.2015-20.05.2015
03.05.2016-20.06.2016
instanța de recurs: 12.08.2015-15.03.2016
21.07.2016-26.10.2016
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Rezina din 09 martie 2015, Vacari Anatolie a fost
recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, la amendă în
mărime de 400 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții
publice pe un termen de 2 ani.
A fost admisă parțial acțiunea civilă, fiind dispusă încasarea din contul lui
Vacari A. în beneficiul ÎM ,,Otac Servicii” prejudiciul material în sumă de 16.726 lei.
Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Anatolie Vacari,
activând în funcția de primar al s. Otac, r-nul Rezina de la 30 mai 2003 până la 05
iunie 2011, validat în această funcție prin hotărârile Judecătoriei Rezina din 30 mai
2003 și 20 iunie 2007, fiind persoană cu funcție publică, permanent abilitată în
instituția de stat nominalizată cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor
autorității publice, prevăzute de art. 29 din Legea privind administrația publică
locală nr. 436-XVI din 28.12.2006, folosind intenționat situația de serviciu în interes
material și personal, s-a implicat direct în activitatea ÎM „Otac Servicii”, participând,
în situația conflictului de interese, cu drept de vot la adoptarea deciziilor și
1
soluționarea problemelor ce vizau interese personale, profitând de funcția pe care o
deținea, prin deciziile adoptate, acordând fără just temei preferințe lui și rudelor
apropiate, din interes propriu, prin acțiunile întreprinse - contribuind la gestionarea,
contrar destinației lor, a resurselor materiale și financiare publice, prin ce a săvârșit
infracțiunea de abuz de serviciu în următoarele circumstanțe.
Astfel, Vacari A., acționând în mod intenționat, din interes material și
personal, folosind intenționat situația de serviciu în interes propriu, în perioada
anilor 2010-2011, având ca scop facilitarea procurării de către ÎI „Gemeni”, fondator
al căreia era la acel momentul fiul său, Vacari I., a unor imobile de la ÎM „Otac
Servicii”, a scris personal și cum a considerat necesar, în Registrul de evidentă a
dispozițiilor și ordinelor ÎM „Otac Servicii”, din numele administratorului
întreprinderii nominalizate Rudi P., ordinele ce vizau activitatea întreprinderii,
inclusiv ordinul nr. 12 din 21.09.2010 cu privire la comercializarea activelor
neutilizate ale întreprinderii în procesul tehnologic, prin care, făcând abuz de funcția
sa de primar al s. Otac, r-nul Rezina, s-a numit în calitate de președinte al comisiei de
licitație, participând, contrar prevederilor art. 5 alin. (2) al Legii cu privire la
conflictul de interese nr. 16 din 15.02.2008 și la adoptarea deciziilor de desemnare a
câștigătorului în urma licitațiilor la care a participat ÎI „Gemeni” și ordinul nr. 14 din
16.03.2011 cu privire la comercializarea activelor neutilizate ale întreprinderii, prin
care, la fel, făcând abuz de funcția pe care o deținea, în interes personal, a divizat
unul din bunurile expuse la licitație - fosta secție de uscare a fructelor, în mai multe
loturi separate, majoritatea din care, în rezultatul „licitației cu reducere” din
05.05.2011, au fost procurate de către ÎI „Gemeni”.
Tot el, activând în aceeași funcție, acționând intenționat în interes material și
personal, făcând abuz de funcția publică de primar pe care o deținea, contrar
prevederilor pct. 4.1 al Statutului ÎM „Otac Servicii”, conform cărora,
administratorul întreprinderii este numit și eliberat din funcție de către Consiliul
local în condițiile Legii (prin concurs), la 29.04.2011 a emis dispoziția nr. 9 prin care l-
a eliberat din funcție pe administratorul Pavel Rudi, iar prin dispoziția cu nr. 10, cu
aceeași dată, l-a numit în funcția de administrator al ÎM „Otac Servicii” pe fiul său,
Alexandru Vacari, care, la 11.05.2011, în baza unei delegații a ridicat de pe contul
bancar al întreprinderii nominalizate, conform ordinului de eliberare a numerarului
nr. 05946, mijloace bănești în sumă de 5.000 lei, iar la 08.06.2011 în același mod, a mai
ridicat de pe contul bancar al întreprinderii, conform ordinului de eliberare a
numerarului nr. 13874, mijloace bănești în sumă de 2.000 lei, bani ce nu au fost
reflectați de fapt în registrul de evidență a documentelor de încasare și plată atât la
intrări, cât și la cheltuieli, dar pentru redarea acestor acțiuni a unui caracter legal,
scopul plăților a fost indicat - salariul pentru luna mai 2011 și cheltuieli de
gospodărie.
Tot el, activând în aceiași funcție, în mod intenționat și din interes material și
personal, nefiind angajat al ÎM „Otac Servicii”, făcând abuz de funcția publică de
primar pe care o deținea, în baza dispozițiilor nr. 10 din 22.12.2010 și nr. 11 din
20.04.2011, perfectate de el personal, a primit din casieria ÎM „Otac Servicii” mijloace
bănești în sumă totală de 16726 lei, echivalentul la acea perioadă a 1000 euro,
2
efectuând din contul acestor mijloace bănești, în perioada decembrie 2010 - ianuarie
2011, în scopuri personale, o călătorie în Republica Italia, iar întru legiferarea acestui
abuz, peste aproape patru luni, la 15.04.2011, a inclus în Registrul de evidență a
dispozițiilor și ordinelor ÎM „Otac Servicii”, din numele administratorului
întreprinderii Rudi Pavel, ordinul cu nr. 17, prin care dânsul, în calitate de
președinte al comisiei de licitație, ar fi fost delegat în Republica Italia la o expoziție
de vânzări și tehnologii moderne în industria prelucrătoare.
Sentința a fost atacată cu apel de către:
3.1. Procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia, rejudecarea cauzei cu
pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin
care Vacari A. să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 327 alin. (2) lit. c)
Cod penal, la 6 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu
privarea de dreptul de a exercita funcții publice pe un termen de 5 ani.
3.2. Inculpat, care a contestat legalitatea acesteia solicitând casarea acesteia cu
pronunțarea unei hotărâri de achitare.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 mai 2015, apelurile declarate au
fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței.
Decizia instanței de apel a fost contestată cu recurs ordinar de către:
5.1. Procuror, în temeiul pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,
care a solicitat casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță
de apel, în alt complet de judecată.
5.2. Inculpat, în temeiul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care a
solicitat casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare pe
capetele de învinuire înaintate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 15 martie
2016, a fost respins ca inadmisibil, recursul ordinar, declarat de inculpat, admis
recursul ordinar declarat de procuror, casată total decizia Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 20 mai 2015, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2016 a
fost respins ca nefondat apelul declarat de către inculpat, admis integral apelul
procurorului, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit
modului stabilit pentru prima instanță prin care Vacari Anatolie Alexandru a fost
recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod
penal, stabilindu-i amendă în mărime de 2.000 unități convenționale, cu privarea
dreptului de a ocupa anumite funcții publice pe un termen de 6 ani. A fost admisă
integral acțiunea civilă, fiind dispusă încasarea din contul lui Vacari Anatolie în
beneficiul Primăriei s. Otac, r-nul Rezina a prejudiciului material în sumă de 675.939
lei.
Instanța de apel în motivarea soluției adoptate, apreciind probele
administrate, a constatat, că prima instanță nu a acordat deplină eficiență
prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, astfel în mod eronat a recalificat
acțiunile inculpatului din prevederile art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, în prevederile
art. 327 alin. (1) Cod penal.
3
În asemenea condiții, instanța de apel conducându-se de prevederile art. 27, 99-
101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate,
verificându-le minuțios prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și vercidității
lor, care în ansamblu au confirmat vinovăția lui Vacari A. în comiterea infracțiunii
prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal.
Instanța de apel a reținut, că necătând la faptul că inculpatul vina nu o
recunoaște, vina acestuia se confirmă prin declarațiile reprezentantului părții
vătămate Bîtcă A., a martorilor Rudi P., Ștubei M., Găinaru I., Lipciu V., Doni V.,
Jenerenco S., Bîtcă V., Diaconu I., Gamarța G., Tatarin A., Lefter N., Beț N., Doni E.,
Ceban E., Duca V., Duca I., Lefter V., Beț A. și prin materialele cauzei și anume: actul
privind rezultatele inspectării financiare tematice la ÎM „Otac Servicii” (f.d. 13-18 V.
1); dispozițiile nr. 9 și nr. 10 din 29 aprilie 2011 (f.d. 49, 52 V. 1); ordinul nr. 12 din 21
septembrie 2010 (f.d. 75 V. 1); actul reviziei economico-finciare-tematice a Primăriei
Otac din 06 ianuarie 2012 (f.d. 15-28 V. 2); actul controlului reconvențional din 30
decembrie 2011 (f.d. 75-85 V. 2); actul controlului reconvențional din 30 decembrie
2011 (f.d. 144-146 V. 2); informația Camerei Înregistrării de Stat – Oficiul Teritorial
Orhei nr. 692 din 26 decembrie 2011 (f.d. 151 V. 2); extrasul din cont al ÎM „Otac
Servicii” pentru perioada de 30 iunie 2006 – 21 martie 2012 (f.d. 263-266 V. 2);
răspunsul O.T. Orhei a Camerei Înregistrării de Stat din 11 octombrie 2012 (f.d. 149
V. 4).
Totodată, instanța de apel a notat, că potrivit rechizitoriului, Vacari A. a fost
învinuit de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal,
învinuire ce a fost modificată de către procuror în ședința de judecată, solicitându-se
încadrarea acțiunilor inculpatului în prevederile art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal.
Astfel, instanța de apel a reținut, că Vacari A., activând în funcția de primar al s.
Otac, r-nul Rezina de la 30 mai 2003 până la 05 iunie 2011, validat în această funcție
prin hotărârile Judecătoriei Rezina din 30 mai 2003 și 20 iunie 2007, fiind persoană cu
funcție publică, permanent abilitată în instituția de stat nominalizată cu drepturi și
obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, prevăzute de art. 29 din
Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28.12.2006, și în
conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal, fiind persoană publică, a
comis infracțiunea de abuz de serviciu, acțiuni soldate cu urmări grave, acțiuni
săvârșite cu folosirea situației de serviciu.
În asemenea condiții Vacari A., acționând în mod intenționat și din interes
material și personal, folosind intenționat situația de serviciu, în interes propriu și al
fiului său în perioada de timp cuprinsă între anii 2010 - 2011, având ca scop
procurarea de către ÎI „GEMENI”, fondatorul și administratorul căreia era la acel
moment fiul său, la un preț redus a imobilelor ÎM „Otac Servicii” a scris în Registrul
de evidență a dispozițiilor și ordinelor ÎM „Otac Servicii” din numele
administratorului întreprinderii nominalizate, Rudi P., ordinul nr. 12 din 21
septembrie 2010 și nr. 14 din 16 martie 2011 „Cu privire la comercializarea activelor
neutilizate ale întreprinderii în procesul tehnologic” prin care a fost constituită
comisia de licitație pentru comercializarea activelor neutilizate în procesul
tehnologic a întreprinderii, totodată făcând uz de situația de serviciu s-a numit în
4
calitate de Președinte al Comisiei de Licitație, încălcând astfel prevederile art. (5)
alin. 2) al Legii cu privire la Conflictul de Interese, nr. 16 din 15 martie 2008,
deoarece participant la licitație a fost fiul său, Vacari I., în calitate de reprezentant și
administrator al ÎI „GEMENI”.
Tot el, urmărind același scop, adică procurarea de către ÎI „GEMENI”, la un
preț redus a imobilelor ÎM „Otac Servicii”, contrar prevederilor punctului 10 al
Hotărârii Guvernului Republici Moldova, nr. 480 din 28 martie 2008 „Pentru
aprobarea Regulamentului cu privire la modul de determinare și comercializare a
activelor neutilizate ale întreprinderilor”, care prevede că „activele nesolicitate pe
parcursul ultimilor 12 luni la 2 licitații „cu strigare” pot fi expuse la licitații „cu
reducere” în modul stabilit de Guvern sau utilizate conform legislației în alt mod”, la
05 iulie 2010, conform anunțului publicat în nr. 24 din 18 iunie 2010 a ziarului
săptămânal independent regional „Cuvîntul” a organizat desfășurarea licitației „Cu
strigare” pentru comercializarea activelor neutilizate în procesul tehnologic ale
întreprinderii ÎM „Otac Servicii”, licitație ce nu a avut loc.
La 29 iulie 2010, conform anunțului publicat în nr. 28 al publicației periodice a
Consiliilor Raionale Rezina și Șoldănești „Farul Nistrean” a organizat desfășurarea
licitației „Cu reducere” pentru comercializarea activelor neutilizate în procesul
tehnologic ale întreprinderii ÎM „Otac Servicii”. Licitația preconizată nu a avut loc,
însă fără perfectarea și publicarea anunțului într-un oarecare mijloc de informare
privitor la petrecerea licitației, la 01 ianuarie 2010 conform contractului din aceeași
dată încheiat cu Diaconu I., a fost vândut ultimului construcția accesorie nr. 14, cu
numărul cadastral 6731106.043.14, cu suprafața de 27 m2, evaluată conform
raportului de expertiză a Camerei de Comerț și Industrie la un preț de 5.000 lei, la
prețul de 2.559 lei, sau cu 2.441 lei, făcând trimitere la faptul că vânzătorul a vândut,
iar cumpărătorul a cumpărat la licitația „Cu reducere'' din 20 august 2010, petrecută
în conformitate cu ordinul nr. 8 din 21 aprilie 2010 emis de ÎM „Otac Servicii”.
La 06 noiembrie 2010, conform anunțului publicat în nr. 206-209 al
Monitorului Oficial al RM din 22 octombrie 2010, a organizat desfășurarea licitației
„Cu strigare” a activelor neutilizate în procesul tehnologic ale întreprinderii ÎM
„Otac Servicii”.
Astfel, contrar prevederilor art. 5 alin. (2) al Legii cu privire la Conflictul de
Interese, nr. 16 din 15 februarie 2008 și prevederilor punctului 10 al Hotărârii
Guvernului Republici Moldova, nr. 480 din 28 martie 2008 „Pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de determinare și comercializare a activelor
neutilizate ale întreprinderilor” în total au fost vândute 16 bunuri imobile din
proprietatea administrației publice locale a primăriei s. Otac r-nul Rezina, la prețul
de 1.400.067 lei, bunuri evaluate conform rapoartelor Camerei de Comerț și Industrie
a RM la prețul de 2.054.000 lei, sau mai puțin cu 653.933 lei, prin care fapt bugetului
primăriei s. Otac, r-nul Rezina, i-a fost cauzat o daună materială în proporții deosebit
de mari.
Tot el, activând în aceeași funcție acționând în mod intenționat și din interes
material și personal, folosind intenționat situația de serviciu, în interes propriu și al
fiului său, contrar prevederilor punctului 4.1 din Statutul ÎM „Otac Servicii”,
5
conform cărora administratorul întreprinderii este numit în funcție și eliberat din
funcție de către consiliul Local în condițiile legii prin concurs, la 29 aprilie 2011 a
emis Dispoziția nr. 9, prin care l-a eliberat din funcție pe administratorul
Întreprinderii Municipale - Pavel R., iar prin Dispoziția nr. 10 din aceiași dată l-a
numit în funcție de administrator al întreprinderii nominalizate pe fiul său, care la
rândul său la data de 11 mai 2011 în baza Delegației nr. 2 din aceeași dată, a ridicat
de pe contul bancar al reprinderii nominalizate conform ordinului de eliberare a
numerarului nr. 05946, mijloace bănești în sumă de 5.000 lei, iar la data de 08 iunie
2011 în aceeași modalitate, a ridicat de pe contul bancar al întreprinderii
nominalizate conform ordinului de eliberare a numerarului nr. 13874 mijloace
bănești în sumă de 2.000 lei, în total 7.000 lei, care de facto nu au fost reflectați în
registrul de evidență a documentelor de încasare și plată, atât la intrări cât și la
cheltuieli, dar pentru redarea caracterul legal al acțiunilor sale în primul caz, scopul
plății a fost indicat în delegație - salariu pentru luna mai 2011, iar în cel de-al doilea
caz a fost indicat scopul plății - cheltuieli de gospodărie.
Tot el, activând în aceeași funcție, acționând în mod intenționat și din interes
material și personal, folosind intenționat situația de serviciu, în interes propriu,
având scop, efectuarea unei deplasări în Italia în scopuri personale, pe perioada de
timp cuprinsă de la 16 mai 2011 până la 31 mai 2011, nefiind angajat al ÎM ,.Otac
Servicii”, a scris în Registrul de evidență a Dispozițiilor și Ordinelor ÎM „Otac
Servicii” din numele administratorului întreprinderii nominalizate, Rudi P., Ordinul
nr. 17 din 15 aprilie 2011, prin care dânsul a fost delegat ca Președinte a Comisiei de
Licitație în or. Latina, Republica Italia, în baza căruia a luat din casieria întreprinderii
mijloace bănești în sumă totală de 16.726 lei, mijloace bănești care i-au fost eliberate
în baza Dispozițiilor nr. 10 și nr. 11 din 22 decembrie 2010, perfectate personal de
dânsul.
În acest context, instanța de apel a menționat, că prima instanță eronat a ajuns
la concluzia precum că în acțiunile inculpatului nu sunt prezente elementele
componenței infracțiunii prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal.
Totodată, instanța de apel a remarcat, că prima instanță incorect a ajuns la
concluzia, că în baza probelor anexate la dosar, licitațiile „cu reducere” din
20.08.2010, 06.11.2010, 22.01.2011, 26.02.2011, 05.05.2011 și 04.06.2011 au precedat
licitațiile „cu strigare” din 13.05.2010, 05.07.2010, 29.07.2010, 06.11.2010, 22.01.2011,
care din lipsă de participanți au fost declarate nule, precum și veridicitatea copiilor
anunțurilor despre licitații publicate în Monitorul Oficial, deoarece din materialele
dosarului rezultă, că în ziua de 20.08.2010 și 04.06.2011 nu au fost organizate și
petrecute careva licitații cu reducere, nefiind publicat în acest sens un anunț, nici în
Monitorul Oficial, nici în ziarele locale „Cuvîntul”, „Farul Nistrean”, fapt confirmat
prin răspunsurile primite în acest sens de la redacțiile publicațiilor nominalizate și
documentele privind organizarea și petrecerea licitațiilor ridicate de la ÎM „Otac
Servicii”.
Mai mult, instanța de apel a mai stabilit, că Vacari A. l-a eliberat contrar legii
din funcție pe administratorul ÎM „Otac Servicii” – Rudi P., iar prin Dispoziția nr. 10
din aceeași dată la numit în calitate de administrator pe fiul său. În acest sens,
6
instanța de apel a menționat, că potrivit pct. 4.1 al Statului ÎM „Otac Servicii” și pct.
17 al Regulamentului model al Întreprinderii Municipale, administratorul se
numește și se eliberează din funcție în condițiile Legii de către Consiliul local. Astfel
s-a stabilit faptul, că inculpatul a făcut abuz de funcția deținută, prin emiterea a două
acte normative în lipsa competenței corespunzătoare, totodată fiind menționat și
faptul, că Dispoziția nr. 10 din 29 aprilie 2011 se referă la o rudă de gradul I al
inculpatului, fiind în prezența conflictului de interes.
În asemenea condiții, instanța de apel conducându-se de prevederile art. 27, 99-
101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate,
verificându-le minuțios prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și vercidității
lor, care în ansamblu au confirmat vinovăția lui Vacari A. în comiterea infracțiunii
prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal.
La individualizarea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.
7, 61, 75 Cod penal, și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia,
de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori
agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de
scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.
Instanța de apel, conducându-se de prevederile art. 225 Cod de procedură
penală și 219 Cod de procedură civilă, a admis integral acțiunea civilă înaintată de
către Primăria s. Otac r-nul Rezina și a dispus încasarea din contul inculpatului în
beneficiul primului a prejudiciului material în sumă de 675.939 lei, cuantumul căruia
a fost dovedit pe parcursul examinării cauzei penale, rezultând din totalitatea
mijloacelor de probă.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către:
9.1. Procurorul Procuraturii de nivelul Curții de Apel Chișinău, Guțan Pavel,
prin care solicită casarea parțială a acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în
instanța de apel în alt complet de judecată.
În motivarea recursului invocă că:
- la adoptarea soluției instanța de judecată nu a individualizat în mod echitabil
pedeapsa, ignorând prevederile art. 75 Cod penal;
- instanța de apel a ignorat faptul, că inculpatul a comis o infracțiune gravă, în
rezultatul căreia a prejudiciat Primăria s. Otac r-nul Rezina în proporții deosebit de
mari, abuzând de situația de serviciu, nu s-a ținut cont nici de comportamentul
inculpatului pe întreg parcursul efectuării urmăririi penale, cât și cercetării
judecătorești, nu a restituit paguba cauzată prin infracțiune, astfel pedeapsa aplicată
este una prea blândă în raport cu prejudiciul cauzat.
În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.
6), 10) Cod de procedură penală.
9.2. Inculpatul, prin care solicită casarea parțială a acesteia, cu dispunerea
rejudecării cauzei în instanța de apel în alt complet de judecată.
În motivarea recursului invocă:
- referitor la capătul de învinuire ce se referă la abuzul comis în eliberarea din
funcție și numirii în funcție a administratorului ÎM „Otac Servicii”, instanța de apel
urmează să verifice minuțios cadrul legal ce reglementează raporturile din acest
7
domeniu;
- referitor la capătul de învinuire ce se referă la deplasarea în Republica Italia,
este de menționat faptul, că nu a fost demonstrat cu certitudine că anume inculpatul
a emis actele de decizie prin care s-a decis delegarea acestuia în Republica Italia, și
nici cele prin care i-au fost acordate mijloacele financiare;
- concluzia instanței de apel referitoare la faptul, că a fost dovedită vinovăția
inculpatului pe capătul de învinuire referitor la abuzul de serviciu prin participarea
și luarea deciziilor în cadrul licitațiilor desfășurate în perioada anilor 2010-2011 prin
care au fost vândute activele neutilizate a ÎM „Otac Servicii”, a fost adoptată ca
rezultat al admiterii unei erori grave de fapt;
- decizia instanței de apel urmează a fi casată, deoarece în acțiunile inculpatului
nu au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate, iar acțiunile acestuia pe toate
capetele de învinuire nu se încadrează în latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de
art. 327 Cod penal.
În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1) pct.
6), 8) Cod de procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, ca fiind
vădit neîntemeiate din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs
sânt vădit neîntemeiate.
10.1. Referitor la recursul ordinar declarat de procuror.
Autorul își întemeiază recursul său în baza pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, care prevăd că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului
pentru repararea erorilor de drept comise de instanțele de fond și apel în cazurile când
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea
atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
Așadar, Colegiul penal menționează că, temeiul prevăzut de pct. 6) alin. (1) art.
427 Cod de procedură penală poate fi aplicat în cazul când instanța de apel nu s-a
expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu s-a motivat întemeiat
hotărârea judecătorească. Adică, este necesar ca hotărârea pronunțată să fie motivată
atât în fapt, cât și în drept.
Din textul recursului declarat se evidențiază, că de fapt, autorul nu
argumentează ilegalitatea hotărârii instanței de apel din punct de vedere al erorilor
de drept invocate sub aspectul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ce
au fost comise la judecarea cauzei.
Totodată instanța de recurs, analizând textul deciziei atacate constată că,
temeiul invocat de către recurent și prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat
fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art.
8
414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cuprinzând și motivele pe care
se întemeiază soluția adoptată. Din textul deciziei recurate se constată că instanța de
apel a cercetat toate probele prezentate și le-a apreciat din punct de vedere al
pertinenței, concludenței, utilității și veridicității acestora, astfel, toate probele
prezentate au primit o apreciere la justa valoare, iar concluziile făcute de instanțele
judiciare ierarhic inferioare rezultă din lucrările dosarului și concordă cu situația
factologică. Cât privește alegațiile recurentului precum că, instanța de apel a ignorat
faptul comiterii de către inculpat a unei infracțiuni grave, în rezultatul căreia a
prejudiciat Primăria s. Otac r-nul Rezina în proporții deosebit de mari, abuzând de
situația de serviciu, fără a se ține cont și de comportamentul inculpatului pe întreg
parcurs al efectuării urmăririi penale, cât și cercetării judecătorești, nu a restituit
paguba cauzată prin infracțiune, astfel pedeapsa aplicată fiind una prea blândă în
raport cu prejudiciul cauzat, Colegiul penal se va expune la analiza temeiului
prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.
Prin urmare, argumentele invocate de recurent privitor la prezența temeiului
pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul
consideră, că nu sunt întemeiate și suficiente pentru desființarea hotărârii instanței
de apel.
Cu referire la temeiul pentru recurs invocat de autor - s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale, specificat la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, instanța de recurs menționează, că recurentul critică hotărârea
dată în partea pedepsei considerând, că inculpatului urma să-i fie aplicată o
pedeapsă mai aspră.
Colegiul, consideră că nici acest temei pentru recurs invocat de recurent nu și-a
găsit confirmarea în prezenta cauză, iar instanța de apel și-a motivat just soluția
adoptată, acordând deplină eficientă prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal la
soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului, stabilite
conform sancțiunii articolului imputat acestuia.
Conform principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale, în
coraport cu criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art. 75 alin.
(1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luând în considerare caracterul și
gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana
celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce
atenuează sau agravează răspunderea, ținându-se cont de influența pedepsei
aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei
acestuia.
La fel, Colegiul apreciază ca neîntemeiat și argumentul recurentului privind
faptul, că instanța de apel a ignorat faptul că inculpatul a comis o infracțiune gravă, în
rezultatul căreia a prejudiciat Primăria s. Otac r-nul Rezina în proporții deosebit de mari,
abuzând de situația de serviciu, nu s-a ținut cont nici de comportamentul inculpatului pe
întreg parcursul efectuării urmăririi penale, cât și cercetării judecătorești, nu a restituit
paguba cauzată prin infracțiune, astfel fiindu-i stabilită o pedeapsă prea blândă, deoarece
din textul deciziei instanței de apel rezultă, că acțiunile lui Vacari A., au fost
9
încadrate în prevederile art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, iar legea penală pentru
astfel de infracțiune prevede pedeapsă sub formă de amendă de la 1.000 la 2.000
unități convenționale sau închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de
a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe termen de la 5 la 10
ani. Astfel, în opinia Colegiului penal, la stabilirea pedepsei instanța de apel a ținut
cont de scopul pedepsei penale, de motivele expuse în cererea de apel, de
personalitatea inculpatului, care nu are antecedente penale și care nu a recunoscut
vinovăția, stabilindu-i maximul pedepsei cu amendă în mărime de 2.000 unități
convenționale, ceea ce constituie 40.000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcții publice pe termen de 6 ani, totodată în conformitate cu prevederile
art. 219 Cod de procedură civilă, a fost admisă integral și acțiunea civilă prin care a
fost dispusă încasarea din contul lui Vacari A. în beneficiul Primăriei s. Otac r-nul
Rezina, a prejudiciului material în mărime de 675.939 lei.
Mai mult, referitor la argumentul invocat de recurent, precum, că consideră
eronată concluzia instanței de apel privind stabilirea pedepsei inculpatului ca fiind
una prea blândă, Colegiul penal atrage atenția, că sancțiunea acestei legi prevedea
amendă sau închisoare cu privarea de drepturi, iar în asemenea condiții, instanța de
apel în mod judicios a aplicat legea penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni
instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de
individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având
deplina libertate de acțiune în vederea realizării acestei operațiuni, ținând seama de
regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a
cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia.
Instanța de recurs consideră, că instanța de apel a fost în drept de a nu-i aplica
inculpatului pedeapsa cu executare, care nu era obligatorie. Prin urmare, în
contextul în care potrivit alin. (2) art. 75 Cod penal – o pedeapsă mai aspră, din
numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește
numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va
asigura atingerea scopului pedepsei, instanța de judecată fiind în drept să ia o
decizie în acest sens conducându-se de propriile convingeri și legea penală.
Astfel, argumentul recurentului precum că în privința inculpatului urma a fi
aplicată o pedeapsă mai aspră, Colegiul îl consideră nefondat, deoarece instanța de
apel just a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite ce se clasifică ca gravă, de
personalitatea inculpatului, precum și de prevederile normelor prevăzute de partea
Generală a Codului penal, în acest fel stabilindu-i inculpatului maximul pedepsei cu
amendă prevăzută la articolul menționat.
În consecință, Colegiul statuează că, pedeapsa individualizată de instanța de
apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61
alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și
prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor
persoane.
În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în
speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a
instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.
10
10.2. Referitor la recursul declarat de inculpat.
Autorul își întemeiază recursul său în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de
procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel
când, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite
elementele infracțiunii.
Din textul recursului declarat se evidențiază, că autorul critică, hotărârea
instanței de apel, sub aspectul pct. 6 alin (1) art. 427 Cod de procedură penală, prin
faptul că instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului referitor la capătul de
învinuire ce se referă la abuzul comis în eliberarea din funcție și numirii în funcție a
administratorului ÎM „Otac Servicii”, instanța de apel urmează să verifice minuțios cadrul
legal ce reglementează raporturile din acest domeniu. Însă aceste alegații urmează a fi
apreciate de către instanța de recurs ca neîntemeiate, deoarece instanța de apel a
reținut, că atribuțiile primarului localității sunt expres indicate în art. 29 Legea
privind Administrația Publică Locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, iar
administrarea ÎM se realizează în conformitate cu Statutul ÎM „Otac Servicii”,
aprobat prin decizia fondatorului, adică Consiliul Local Otac cu nr. 9/1 din data de
14 noiembrie 2008, iar în baza pct. 16 din Regulamentul-model al ÎM, adoptat prin
Hotărârea Guvernului nr. 387 din 06 iunie 1994 este stipula expres – „administrarea
întreprinderii este efectuată, în conformitate cu statutul ei, de către conducătorul
(managerul) acesteia (în continuare - conducătorul), pe care îl numește și eliberează din
funcție fondatorul, iar în caz de necesitate și în cazul mai multor fondatori, în structura
administrativă a întreprinderii va fi inclus consiliul director”. Deci, în cazul de față
fondator este Consiliul local al s. Otac r-nul Rezina. În asemenea condiții primarul
localității Vacari A., contrar legii la eliberat pe Rudi P. din calitate de administrator
al ÎM „Otac Servicii” și tot contrar dispozițiilor legale prin emiterea dispozițiilor nr.
10 din aceeași dată, l-a numit în calitate de administrator al întreprinderii
nominalizate pe fiul său, astfel profitând și făcând abuz de puterea pe care o avea în
calitate de primar.
Colegiul penal, nu poate reține ca întemeiat nici argumentul referitor la capătul
de învinuire ce se referă la deplasarea în Republica Italia, fiind menționat faptul, că nu a fost
demonstrat cu certitudine că anume inculpatul a emis actele de decizie prin care s-a decis
delegarea sa în Republica Italia, și nici cele prin care i-au fost acordate mijloacele financiare,
astfel instanța de apel a just a stabilit, că prin dispozițiile nr. 10 din 22 decembrie
2010 și nr. 11 din 20 aprilie 2011, perfectate de către inculpat, acesta a primit din
casieria ÎM „Otac Servicii” suma de 16.726 lei (f.d. 157 v. 1), iar temei de plată fiind
indicat ordinul nr. 17 din 05 aprilie 2011 acesta vizând delegarea inculpatului în
Republica Italia pe perioada de timp 17 aprilie 2011 – 27 aprilie 2011 în vederea
bunei desfășurări a licitației din 5 mai 2011, pentru atragerea unor noi investiții pe
teritoriul s. Otac r-nul Rezina. La acest capitol de menționat este și faptul, că
martorul Rudi P., a declarat în instanțele de judecată că scrisul din ordinul dat îi
aparține inculpatului, totodată potrivit informației eliberate de către Primăria s. Otac
r-nul Rezina, Vacari A. s-a aflat în concediu anual din data de 01 mai 2011 pentru o
11
perioadă de 35 zile (f.d. 97 v. 3). În asemenea condiții, instanța de apel, întemeiat a
conchis, că versiunea înaintată de către inculpat vizavi de această deplasare are un
caracter declarativ urmărind scopul eschivării lui de la răspunderea penală pentru
faptele comise prin abuz de serviciu în interes personal.
În argumentarea recursului, recurentul a mai menționat, că „a fost dovedită
vinovăția inculpatului pe capătul de învinuire referitor la abuzul de serviciu prin
participarea și luarea deciziilor în cadrul licitațiilor desfășurate în perioada anilor 2010-2011
prin care au fost vândute activele neutilizate a ÎM „Otac Servicii”, a fost adoptată ca
rezultatul admiterii unei erori grave de fapt” – fapt ce nu corespunde realității, deoarece
din materiale cauzei rezultă, că instanța de apel a analizat ansamblul de probe
prezentat de către organul de urmărire penală, (expuse la pct. 8 al prezentei decizii) au
audiat partea vătămată, și martorii, astfel în urma analizei tuturor probelor în
conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală și-au motivat soluția.
Așadar, analizând textul deciziei atacate instanța de recurs constată, temeiul
invocat de către recurent și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură
penală nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul
că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1),
(5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel, cuprinzând și motivele pe care se
întemeiază soluția adoptată. Din textul deciziei recurate se constată că instanța de
apel, a cercetat toate probele prezentate și le-a apreciat din punct de vedere al
pertinenței, concludenței, utilității și veridicității acestora și care în ansamblul lor, au
confirmat corectitudinea condamnării inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii
imputate. La fel, Colegiul penal constată, că, instanța de apel în hotărârea sa, a făcut
o analiză amplă a probelor care au fost administrate în prezenta cauză, confirmând
învinuirea adusă lui Vacari A. în comiterea infracțiunii imputate. Astfel, toate
probele prezentate au primit o apreciere la justa valoare, iar concluziile făcute de
instanțele judiciare ierarhic inferioare rezultă din lucrările dosarului și concordă cu
situația factologică.
Referitor la pretinsa încălcare invocată de recurent și prevăzută de pct. 8) din
alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârea instanței de apel
conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța
de recurs consideră, că acest temei la fel nu este incident în prezenta cauză.
Sub aspectul situației de “neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele
cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei
infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre
acestea).
Din textul recursului rezultă, că inculpatul critică hotărârea instanței de apel
adoptată invocând că nu a comis fapta imputată, iar probele administrate la caz nu
indică direct la săvârșirea de către inculpat a faptei incriminate.
Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată detaliat și
multiaspectual în textul deciziei instanței de apel, iar temeiuri de a pune la îndoială
veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit, deoarece ele au fost obținute cu
12
respectarea normelor de procedură penală, mai mult ca atât, nici partea apărării nu
invocă ilegalitatea obținerii cărorava probe pe parcursul procesului penal.
Latura obiectivă a infracțiunii analizate include următoarele semne: 1) fapta
prejudiciabilă care se exprimă în acțiunea de folosire a situației de serviciu; 2)
urmările prejudiciabile, și anume – daunele în proporții considerabile cauzate
intereselor publice sau drepturilor intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice
sau juridice; 3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.
Latura subiectivă a infracțiunii specificate la art. 327 Cod penal se
caracterizează prin intenție directă sau indirectă, motivul infracțiunii în cauză având
un caracter special: 1) interesul material; 2) alte interese personale.
În asemenea condiții, instanța de recurs remarcă, că „ inculpatul folosindu-se de
situația de serviciu în interes propriu și al fiului său, în perioada de timp cuprinsă între anii
2010-2011 (ocupând funcția de primar al s. Otac r-nul Rezina), având ca scop procurarea de
către ÎI „Gemeni” (fondator și administrator căreia era la acel moment fiul său), la preț redus
a imobilelor ÎM „Otac Servicii” a înscris în Registrul de evidență a dispozițiilor și ordinilor,
din numele administratorului întreprinderii nominalizate, Rudi P., Ordinul nr. 12 din 21
septembrie 2010 și Ordinul nr. 14 din 16 martie 2011 ce se referă la comercializarea
Activelor Neutilizate ale Întreprinderii în Proces Tehnologic, prin care a fost constituită
comisia de licitație, totodată făcând uz de situația de serviciu, inculpatul s-a numit în calitate
de Președinte al acestei comisii”. Astfel, Colegiul penal stabilește, că în conformitate cu
pct. 8 al Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 martie 2009 – în cazurile de expunere la licitație a
activelor neutilizate în procesul tehnologic al întreprinderilor, în vederea comercializării sau
obținerii dreptului de locațiune, Comisia de licitație se instituie în modul stabilit de
Regulamentul cu privire la modul de determinare și comercializare a activelor neutilizate ale
întreprinderii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 480 din 28 martie 2008. Totodată
potrivit prevederilor pct. 6 al Hotărârii Guvernului nr. 480 din 28 martie 2008 –
pentru determinarea activelor neutilizate ale întreprinderilor prin ordinul administratorului
(conducătorului) întreprinderii se instituie comisia pentru determinarea activelor neutilizate
(în continuare – comisia) din 5-7 persoane, din ce rezultă, că membrii comisiei de
licitație inclusiv președintele acestuia, este desemnat de către conducătorul
întreprinderii ce petrece licitația. În atare situație rezultă, că inculpatul, prin
emiterea Ordinilor nr. 12 din 21 septembrie 2010 și nr. 14 din 16 martie 2011, cu
privire la realizarea activelor neutilizate, acestea fiind emise din numele
conducătorului ÎM „Otac Servicii”, Rudi P., iar în realitate introduse cu înscris
olograf de către Vacari A. (faptul dat fiind confirmat de către Rudi P.), care la acel
moment deținea funcția de primar al s. Otac r-nul Rezina – a fost desemnat în
calitate de președinte al comisiei de licitație.
În consecință, Colegiul penal notează, că Văcari A. s-a desemnat în calitate de
Președinte al Comisiei de Licitație, inclusiv a licitațiilor la care a participat și ÎI
„Gemenii”, aceasta fiind desemnată de către comisie câștigătoare în privința a 9
loturi expuse la licitație. Mai mult ca atât, interesul personal al inculpatului în
activitate ÎI „Gemenii” a fost dovedite prin acțiunile pretendente ale acestuia, și
anume prin depunerea de către inculpat din numele ÎI „Gemenii” la Oficiul
13
Cadastral a cererii de înregistrare a dreptului de proprietate asupra bunurilor
procurate de aceasta, precum și prin preluarea conducerii întreprinderii (de la fiul
său – rudă de gradul I) după expirarea mandatului de primar.
În opinia Colegiului, instanța de apel s-a expus asupra tuturor probelor,
elucidând faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date,
pătrunzând în esența problemei de fapt și de drept, cercetând amănunțit aspectele
învinuirii înaintate și a apreciat conform prevederilor art. 101 Cod de procedură
penală fiecare probă, iar în concluziile sale a motivat admiterea unor probe și
respingerea altora conform art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală. Astfel,
instanța de recurs statuează că, nu se constată prezența a careva dubii privind
nevinovăția inculpatului, în săvârșirea acțiunilor incriminate lui.
Rezumând cele menționate mai sus, Colegiul apreciază că situația de fapt a fost
stabilită de instanța de apel în urma analizei coroborate a întregului ansamblu
probator administrat, încadrarea juridică dată faptelor este justă și corespunde
situației de fapt reținute, în mod corect apreciind că sunt îndeplinite în cauză
condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului sub aspectul infracțiunii
reținute în sarcina lui.
În concluzie, rezumând cele expuse mai sus, constatând că în cauză există o
concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța
de apel în privința inculpatului Vacari A., nefiind identificată de instanța de recurs
vreo eroare judiciară, ce ar putea servi drept temei de casare a hotărârii atacate,
Colegiul penal consideră ca fiind nefondate criticile formulate de către recurenți în
recursurile ordinare declarate, din care considerente se impune soluția privind
inadmisibilitatea recursurilor ca fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în
Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Guțan Pavel și de către inculpat,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 iunie 2016, în
cauza penală privindu-l pe Vacari Anatolie Alexandru, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia pronunțată integral la data de 16 noiembrie 2016.
Președinte Gordilă Nicolae
Judecător Covalenco Elena
Judecător Diaconu Iurie
14