1re-149/2016 — art. 313 CPP

Dosarul nr. 1re-149/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

09 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare și cererilor de

concretizare a recursului în anulare declarate de condamnatul Taboră Ion Ion, prin

care solicită casarea încheierii Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 15 aprilie 2016,

A C O N S T A T A T:

Chișinău, conform art.458 Cod de procedură penală, prin care a solicitat deschiderea

procedurii de revizuire în cauza penală în care de către Judecătoria Râșcani, mun.

Chișinău la 16.08.2011 a fost pronunțată sentință de condamnare, menținută prin

decizia Curții de Apel Chișinău din 28.11.2012 și decizia Curții Supreme de Justiție din

11.06.2013 (f.d.3-4).

În motivarea cererii, petiționarul a invocat faptul, că la pronunțarea deciziei

Curții de Apel Chișinău din 28.11.2012 nu au fost luate în considerație materialele

parvenite ulterior, la interpelarea Curții de Apel Chișinău, de la Inspectoratul Fiscal al

mun.Chișinău.

Prin ordonanța procurorului, adjunct al procurorului mun. Chișinău, Vladimir

Lupu din 26.08.2014 s-a refuzat în deschiderea procedurii de revizuire.

Ulterior, petiționarul Ion Taboră în mod repetat s-a adresat în Procuratura

mun. Chișinău referitor la deschiderea procedurii de revizuire.

Prin ordonanța procurorului în Procuratura mun.Chișinău, Oleg Gonța din

17.04.2015 s-a refuzat în deschiderea procedurii de revizuire.

Ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Oleg Gonța din

17.04.2015 de refuz în deschiderea procedurii de revizuire a fost contestată în baza

art.299/1 alin. (1) Cod de procedură penală procurorului mun.Chișinău, însă prin

scrisoarea procurorului, șef-adjunct al secției judiciare și investigații generale a

procurorului mun. Chișinău, Andrei Mațco din 02.11.2015 plângerea condamnatului

1

Ion Taboră a fost remisă în adresa Judecătoriei Râșcani mun.Chișinău pentru

examinare în temeiul art. 313 Cod de procedură penală.

În motivarea plângerii, Ion Taboră a invocat că cunoaște că la 26.08.2014 de

către procurorul, adjunct al Procurorului mun.Chișinău Vladimir Lupu prin ordonanță

s-a refuzat în deschiderea procedurii de revizuire.

Consideră ordonanța din 26.08.2014 și din 17.04.2015 ca neîntemeiate,

imparțiale și ilegale pe motiv că procurorii nu au respectat prevederile Codului de

procedură penală, nu s-au expus asupra tuturor motivelor invocate în cererile

respective.

Solicită anularea ordonanțelor din 26.08.2014 și din 17.04.2015 de refuz în

deschiderea procedurii de revizuire cu obligarea procurorului să dispună pornirea

procedurii de revizuire.

15.04.2016 pronunțată de judecătorul Anatolie Galben, în baza art. 41 și art. 313 Cod

de procedură penală s-a dispus:

Respingerea ca tardiv depusă și neîntemeiată plângerea lui Ion Taboră privind

declararea nulă a ordonanței procurorului adjunct al procurorului mun.Chișinău

Vladimir Lupu din 26.08.2014 de refuz în deschiderea procedurii de revizuire.

Respingerea ca neîntemeiată plângerea lui Ion Taboră privind declararea nulă a

ordonanței procurorului în Procuratura mun.Chișinău Oleg Gonța din 17.04.2015 și

ordonanța procurorului în Procuratura mun.Chișinău Liliana Verdeș din 03.07.2015

de refuz în deschiderea procedurii de revizuire.

Instanța a conchis că conform dispoziției art. 313 alin. (1) Cod de procedură

penală plângerile împotriva acțiunilor și actelor ilegale ale organului de urmărire

penală și ale organelor care exercită activitate specială de investigații pot fi înaintate

judecătorului de instrucție de către bănuit, învinuit, apărător, partea vătămată, de alți

participanți la proces sau de către alte persoane drepturile și interesele legitime ale

cărora au fost încălcate de aceste organe, în cazul în care persoana nu este deacord cu

rezultatul examinării plângerii sale de către procuror sau nu a primit răspuns la

plângerea sa de la procuror în termenul prevăzut de lege.

La fel, dispoziția art.313 alin. (3) Cod de procedură penală în mod expres arată

că plângerea poate fi înaintată, în termen de 10 zile, judecătorului de instrucție la

locul aflării organului care a admis încălcarea.

Instanța a remarcat că petiționarul Ion Taboră cunoștea din 22.12.2014 despre

emiterea ordonanței procurorului, adjunct al procurorului mun.Chișinău, Vladimir

Lupu din 26.08.2014 de refuz în deschiderea procedurii de revizuire.

Faptul aducerii la cunoștință petiționarului a ordonanței nominalizate este

menționat însuși în plângerea lui Ion Taboră din 22.12.2014 și înregistrată la

Procuratura mun. Chișinău la 05.01.2015 sub nr. 16, unde ultimul menționează că

ordonanța dată nu corespunde realității și legislației în vigoare.

2

Totodată, ordonanța procurorului, adjunct al procurorului mun.Chișinău

Vladimir Lupu din 26.08.2014 de refuz în deschiderea procedurii de revizuire a fost

contestată în baza art. 299/1 alin. (1) Cod de procedură penală procurorului mun.

Chișinău.

Instanța a remarcat că de la momentul emiterii ordonanței procurorului,

adjunct al procurorului mun.Chișinău, Vladimir Lupu din 26.08.2014 de refuz în

deschiderea procedurii de revizuire și aducerii la cunoștință a ordonanței la data de

22.12.2014 și până la depunerea plângerii la judecătoria Râșcani mun.Chișinău în

temeiul art. 313 Cod de procedură penală, la 17.10.2015, a trecut mai mult de zece

zile și n-au fost prezentate careva temeiuri pentru repunerea în termen a plângerii.

Concomitent, instanța a remarcat că la 21.01.2015 Ion Taboră s-a adresat cu

cerere la Procuratura mun. Chișinău, conform art.458 Cod de procedură penală, prin

care a solicitat deschiderea procedurii de revizuire în cauza penală în care de către

Judecătoria Râșcani. mun. Chișinău la 16.08.2011 a fost pronunțată sentință de

condamnare, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28.11.2012 și decizia

Curții Supreme de Justiție din 11.06.2013.

Prin ordonanța procurorului în Procuratura mun.Chișinău Oleg Gonța din

17.04.2015 s-a refuzat în deschiderea procedurii de revizuire.

Ulterior, petiționarul Ion Taboră la 04.06.2015 repetat s-a adresat în

Procuratura mun. Chișinău cu cerere privind deschiderea proceduriii de revizuire.

Prin ordonanța procurorului în Procuratura mun.Chișinău, Liliana Verdeș din

03.07.2015 s-a refuzat în deschiderea procedurii de revizuire. Despre emiterea

ordonanței date, petiționarul a fost informat prin scrisoarea procurorului în

Procuratura mun. Chișinău, Liliana Verdeș din 03.07.2015.

Instanța, la examinarea plângerii petiționarului a stabilit cu certitudine că

ultimul nu a invocat motive indicate în art. 458 Cod de procedură penală, care ar

putea servi ca motiv de revizuire. Argumentele indicate de petiționar cât și de avocat

în plângerea sa nu se încadrează în prevederile art. 458 Cod de procedură penală și nu

sunt temeiuri pentru anularea ordonanței procurorului, adjunct al procurorului

mun.Chișinău Vladimir Lupu din 26.08.2014 și ordonanței procurorului în

Procuratura mun.Chișinău Oleg Gonța din 17.04.2015 de refuz în deschiderea

procedurii de revizuire.

Având în vedere că petiționarul nu a invocat circumstanțe concrete,

considerate a fi relevante pentru dispunerea deschiderii procedurii de revizuire și nu

motivează în ce constă viciu fundamental admis de instanțele judecătorești la

judecarea cauzei în privința sa, iar prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție din 11 iunie 2013, instanța de judecată s-a expus la toate solicitările

petiționarului, respectiv instanța a conchis că nu sunt temeiuri pentru anularea

ordonanței procurorului, adjunct al procurorului mun.Chișinău Vladimir Lupu din

26.08.2014, ordonanței procurorului în Procuratura mun.Chișinău Oleg Gonța din

3

17.04.2015 cât și ordonanței procurorului în Procuratura mun.Chișinău, Liliana

Verdeș din 03.07.2015 de refuz în deschiderea procedurii de revizuire.

Astfel, conform dispoziției art. 313 alin. (5) Cod de procedură penală,

judecătorul de instrucție, constatând că actele sau acțiunile atacate au fost efectuate

în conformitate cu legea și că drepturile sau libertățile omului sau ale persoanei

juridice nu au fost încălcate, a pronunțat o încheiere despre respingerea plângerii

înaintate.

ulterior recursuri în anulare concretizate împotriva încheierii Judecătoriei Râșcani

mun. Chișinău din 15 aprilie 2016, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii

cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță în alt complet de judecată.

În motivarea acestora a invocat că examinarea cauzei a avut loc cu încălcarea

normelor de drept procedural, că i s-au încălcat drepturile la un proces echitabil, că

încheierea este unilaterală, superficială, neconcretă și ilegală, instanța nu s-a expus

corect, legal asupra cerințelor invocate în plângerea examinată, i-a dat o apreciere

greșită și a interpretat unilateral, fără a ține seama de poziția condamnatului.

Invocă că la plâgerea depusă a anexat un șir de probe convingătoare privind

inițierea procedurii de revizuire.

Instanța nu a luat în considerație faptul că în cererile înaintate atât în adresa

procuraturii Generale a RM și ulterior remise în adresa Procuraturii mun. Chișinău

spre examinare, a invocat un șir de omisiuni procesuale grave atât din partea

organelor de urmărire penală, cât și din partea instanțelor de judecată, care conform

prevederilor art. 6 p. 44) Cod de procedură penală constituie vicii fundamentale și

potrivit art. 4 p. 2) din Protocolul adițional nr.7 la CEDO, „redeschiderea procesului,

conform legii și procedurii penale a statului respectiv, poate fi efectuată, dacă fapte

noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente

sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată”, și conform prevederilor art. 7 alin.

(2) Cod de procedură penală, „dacă există neconcordanțe între prevederile tratatelor

internaționale în domeniul drepturilor și libertăților fundamentale ale omului la care

Republica Moldova este parte și prevederile Codului de procedură penală, prioritate

au reglementările internaționale”.

concretizare declarate, în baza materialelor dosarului și în raport cu motivele

invocate, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile din următoarele

considerente.

Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, în redacția Legii nr.66 din 05

aprilie 2012, în vigoare din 27 octombrie 2012, persoanele menționate la art. 401

alin.(1) pct. 2) și 3) Cod de procedură penală, precum și, în numele acestor persoane,

apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție

recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile, după epuizarea căilor

ordinare de atac.

4

Însă, art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, în redacția Legii sus-menționate,

prevede că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării

erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.

Prin urmare, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi

atacate cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești, prin care a fost judecată

cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de

încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac.

Din materialele dosarului, se constată că chestiunea care a fost examinată de

către judecătorul de instrucție, se referă la cele reglementate de art. 313 Cod de

procedură penală, ce țin de soluționarea plângerilor împotriva actelor sau acțiunilor

ilegale ale organului de urmărire penală sau alte organe care exercită activitate

specială de investigații.

Conform prevederilor art. 313 alin. (6) Cod de procedură penală, încheierea

judecătorului de instrucție este irevocabilă, cu excepția încheierilor privind refuzul în

pornirea urmăririi penale, scoaterea persoanei de sub urmărirea penală, încetarea

urmăririi penale, clasarea cauzei penale și reluarea urmăririi penale, care pot fi

atacate cu recurs la curtea de apel în termen de 15 zile de la data pronunțării și care

se judecă conform prevederilor titlului II capitolul IV secțiunea a 2-a §2 din Partea

specială a Codului de procedură penală.

În speță, se constată că încheierea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 15

aprilie 2016, în temeiul art. 313 Cod de procedură penală, este irevocabilă și Colegiul

penal statuează că legiuitorul nu mai prevede căi de atac asupra unei hotărâri

judecătorești pe o chestiune de verificare a legalității actelor sau acțiunilor organelor

de urmărire penală, iar în consecință, o asemenea hotărâre nu cade sub incidența

hotărârilor judecătorești irevocabile prevăzute de art. 452 alin. (1) Cod de procedură

penală, care sunt pasibile de a fi atacate cu recurs în anulare.

În aceeași ordine de idei, Colegiul reiterează că procedura de atac a hotărârilor

judecătorești irevocabile cu recurs în anulare este reglementată de art. 452 Cod de

procedură penală.

În temeiul art. 453 Cod de procedură penală, raportat la prevederile art. 6 pct.

44), 22 alin. (3) Cod de procedură penală, art. 4 al Protocolului nr. 7 la Convenția

Europeană a Drepturilor Omului, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în

anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în

care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.

Astfel, Colegiul penal conchide că împotriva hotărârilor judecătorești prin care s-

au soluționat alte chestiuni decât vinovăția și condamnarea persoanei, acestea sunt

irevocabile și nu sunt pasibile de a fi atacate cu recurs în anulare, ceea ce este

prevăzut de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se permite nicio derogare,

iar recursul în anulare și cerereile de concretizare a recursului în anulare declarate de

5

petiționarul Taboră Ion sunt inadmisibile, deoarece o astfel de hotărâre nu este

susceptibilă de a fi atacată în ordinea recursului în anulare.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare și cererilor de concretizare a recursului

în anulare declarate de condamnatul Taboră Ion Ion împotriva încheierii Judecătoriei

Râșcani mun. Chișinău din 15 aprilie 2016, deoarece nu îndeplinește condițiile de

formă și de conținut, prevăzute în art. 455 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la data de 09 noiembrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Timofti Vladimir

6