1ra-1686/2016 — Art. 165 al. 2 lit. d, art. 360 al. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Cantemir din 24 aprilie 2015, Savva Valerii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, în baza acestei norme i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, și în baza art. 360 alin. (2) Cod penal, la 1 an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, pedepsele au fost cumulate total, fiindu-i stabilit definitiv lui Savva Valerii 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate.

Pentru pronunțarea sentinței în cauză, instanța de fond a reținut că, inculpatul Savva Valerii Ivan, în toamna anului 2011, având intenția de a limita 1 libertatea persoanei și de a o lipsi de libertatea de a circula pe Andronic Mariana din satul Gotești, r-nul Cantemir, împreună și de comun acord cu o altă persoană în privința căreia este disjunsă o cauză penală separată, aflând-se în or. Cantemir i-a luat pașaportul ei național cu seria B0999002, eliberat la 13 aprilie 2011, de BEDP Cantemir refuzând să-l restituie proprietarei. Tot el, potrivit înțelegerii prealabile, împreună și de comun acord cu altă persoană în privința căreia este disjunsă o cauză penală separată, în perioada lunii octombrie-noiembrie 2011, în scopul exploatării sexuale comerciale în Republica Turcă, au recrutat-o în acest scop cu acordul dânsei pe Andronic Mariana, abuzând de poziția de vulnerabilitate a acesteia, propunându-i să practice prostituția în Turcia și promițându-i că vor suporta toate cheltuielile de deplasare a acesteia și în rezultatul practicării prostituției va fi remunerată financiar bine, ca ulterior la 05 noiembrie 2011, după obținerea acordului lui Andronic Mariana împreună cu aceasta s-au deplasat la domiciliul lui Lungu Olesea, din municipiul Chișinău, unde a adăpostit-o peste noapte și la 06 noiembrie 2011, s-au deplasat toți împreună la Aeroportul International Chișinău, de unde au cumpărat biletul avia pe numele lui Andronic Mariana la ruta „Chișinău-lstanbul” și fiind instruită în ce privește comportamentul său în timpul controalelor ce urma să le treacă, a fost admisă la ruta respectivă în aceeași zi de către colaboratorii CPT Aerian, ca ulterior ajungând în Republica Turcă și neavând bani pentru a-i declara a fost reîntoarsă în Republica Moldova. Acțiunile inculpatului Savva Valerii, au fost calificate în limitele indicilor calificativi prevăzute de art. 360 alin. (2) Cod penal, cu indicii „tăinuirea și păstrarea unui document important a persoanelor fizice, cu intensa de a limita libertatea de circulație" și în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu indicii „recrutarea, transportarea, adăpostirea persoanei cu consimțământul acesteia în scop de exploatare sexuală comercială săvârșită prin: înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, acțiuni săvârșite de două persoane”.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul Savva Valerii, prin care a solicitat casarea sentinței și rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei sentințe prin care Savva Valerii să fie achitat în comiterea infracțiunilor incriminate din motivul lipsei în acțiunile lui a componenței de infracțiune imputate acestuia. Suplimentar a solicitat repunerea în termenul de apel, din motiv că, a luat cunoștință cu sentința 13 septembrie 2015. În motivarea cerințelor sale a invocat că, în cadrul ședinței instanței de fond a dat declarații veridice care corespund acțiunilor sale de fapt și circumstanțelor cauzei penale. Partea vătămată a confirmat declarațiile sale, însă consideră că, 2 declarațiile acesteia trebuie privite sub aspect critic, deoarece sunt pur declarative și nu sunt bazate pe probe. Mai mult acesta a menționat că, declarațiile părții vătămate precum că, ultima urma să se ocupe cu prostituția au fost incorect apreciate de către instanță. Totodată, a indicat că, instanța de fond nu a luat în considerare faptul că, partea vătămată dacă ar fi fost traficată s-ar fi adresat imediat organelor de drept, dar a făcut-o doar peste patru luni, iar la depunerea plângerii nu a indicat că, acesta ar fi traficat-o, ci „să se ia măsuri cu persoana care i-a luat pașaportul de uz extern și refuză să îl restituie”. Inculpatul Savva Valerii, a menționat că, în opinia sa, instanța face concluzii contradictorii privind „scopul de exploatare sexuală, comercială”, indicând că acest fapt este evident.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 17 mai 2016, a fost respins apelul inculpatului Savva Valerii ca nefondat și a menținut sentința. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și vinovăția inculpatului, just a încadrat acțiunile acestuia, circumstanțe care nici nu se contestă. Prin modalitatea de a realiza cercetarea judecătorească, instanța de fond și instanța de apel i-a oferit inculpatului Savva Valerii și părții vătămate ocazia potrivită și suficientă pentru a-și valorifica în mod util dreptul lor de apărare și a asigurat echilibrul și egalitatea de arme care trebuie să primeze pe tot parcursul procesului penal între acuzare și apărare. Instanța de apel, a indicat că, vinovăția inculpatului Savva Valerii a fost dovedită pe deplin de probele administrate în respectiva cauză penală și anume: - declarațiile părții vătămate Andronic Mariana; - plângerea părții vătămate Andronic Mariana, prin care solicită organelor de drept de a lua măsuri cu Savva Valerii, care i-a luat pașaportul de uz extern cu scopul de a o ajuta să plece peste hotare, însă până în prezent refuză să-l restituie (f.d.4, vol. I); - proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 21 august 2012, potrivit căruia partea vătămată Andronic Mariana, a recunoscut persoana din fotografia numărul 1, drept fiind Savva Valerii, căruia i-a lăsat pașaportul, și refuză să-l restituie (f.d.22- 23, vol. I); - proces-verbal de confruntare din 23 octombrie 2012, realizat între partea vătămată Andronic Mariana și bănuitul Savva Valerii (f.d.34- 35, vol. I); - răspunsul primit de la Aeroportul International Chișinău, prin care a informat organul de urmărire penală că, conform listei pasagerilor cursei Chișinău-lstanbul din 06 noiembrie 2011, figurează și cet. Andronic Mariana (f.d.72); 3 - procesul-verbal de examinare și CD-R cu înregistrările contactelor și descifrările convorbirilor telefonice de pe nr. 079980714 (f.d.103- 104, vol. I). Instanța de apel a menționat că, solicitarea inculpatului Savva Valerii și a avocatului acestuia de a pronunța o sentință de achitare a inculpatului, este neîntemeiată. Or, declarațiile apelantului nu au fost reținute de instanță, fiind contrazise de amplul material probator anterior prezentat. Mai mult, instanța de apel a conchis că, prima instanță a stabilit corect, din probele aflate la dosar că, inculpatul Savva Valerii, din inițiativă proprie a găsit-o pe Andronic Mariana, a contactat-o telefonic și i-a propus „ajutor”, pentru a pleca la muncă peste hotare. Din mijloacele proprii a organizat transportarea părții vătămate în mun. Chișinău, a adăpostit-o la verișoara sa, iar ulterior a organizat transportarea ei în Turcia. Totodată, inculpatul de comun acord cu o altă persoană, urmau un scop de exploatare sexuală a părții vătămate, cât și scop comercial. Mai mult, la reîntoarcere în țară a părții vătămate, inculpatul Savva Valerii a pretins de la partea vătămată suma de 3 000 lei, cheltuiți în legătură cu transportarea ei, în Turcia. Astfel, instanța de apel a concluzionat că, argumentul apelantului precum că, declarațiile părții vătămate nu sunt bazate pe probe și urmează a fi privite critic, este neîntemeiat, deoarece prin cumulul probator administrat în faza de urmărire penală și în instanța de fond, prin prisma admisibilității, pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, a stabilit o corectă situație de fapt. O altă critică expusă de inculpatul Savva Valerii în cererea de apel referitor la faptul că, partea vătămată Andronic Mariana a depus plângere, în care nu a indicat că, a fost traficată de acesta, instanța de apel a indicat că, potrivit procesului-verbal de autosesizare, a fost constatat că, organul de urmărire penală s-a autosesizat, stabilind și prezența infracțiunii prevăzută de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, prin care a respins acest argument ca fiind neîntemeiat. Totodată, instanța de apel a respins argumentul inculpatului precum că, nu sunt careva probe care ar confirma faptul că anume acesta a luat pașaportul, a procurat biletele pentru deplasarea în mun. Chișinău și pentru ruta Chișinău - Istanbul, deoarece respectivele afirmații nu coroborează cu probele analizate supra. Astfel, instanța de apel a indicat că, în atare situație, nu se poate dispune achitarea inculpatului Savva Valerii, pentru săvârșirea infracțiunilor deduse judecății, atâta timp cât probele dosarului confirmă fără careva dubii vinovăția lui, sub forma intenției directe. Instanța de apel a menționat că, argumentul inculpatului Savva Valerii precum că, sentința atacată nu ar fi motivată, este neîntemeiat, deoarece din examinarea cuprinsului acesteia a constata că, prima instanță corect a descris situația de fapt, a 4 apreciat probelor administrate în cauză, a încadrării juridice a faptelor comise de către inculpat precum și corect a individualizat pedeapsa aplicată acestuia. Mai mult, instanța de apel a conchis că, este nejustificată critica apelantului precum că, nu a înșelat partea vătămată, afirmând că, ultima a plecat și a revenit din Turcia singură, așa cum nu avea bani, și consideră o absurditate circumstanțele de care este învinuit, deoarece doar a ajutat-o pe Andronic Mariana să plece la lucru în Turcia. Sub acest aspect, instanța de apel a indicat că, instanța de fond corect a considerat faptul că, în acțiunile inculpatului este evident scopul de a trafica victima folosindu-se de situația ei materială vulnerabilă. Cât privește aplicarea pedepsei inculpatului, instanța de apel a statuat că, prima instanță corect a luat în calcul la stabilirea pedepsei penale gradul de pericol social al faptelor comise de către inculpat cât și persoana acestuia. La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a luat în considerare faptul că, acesta a comis prin concurs o infracțiune deosebit de gravă și una mai puțin gravă, cât și comportamentul acestuia, inculpatul nu a dovedit că ar regreta comiterea faptelor ilegale. Mai mult, instanța de apel a indicat că, instanța de fond corect și în deplină măsură a ținut cont de motivul și gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează (copii minori la întreținere), și agravează răspunderea (nu au fost stabilite), de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Astfel, instanța de apel a concluzionat că, pedeapsa aplicată în privința inculpatului Savva Valerii în baza art. 165 alin. (2) lit. d) și art. 360 alin. (2) Cod penal, este una întemeiată și își va atinge scopul de restabilirea a echității sociale, de corectare și reeducare a inculpatului.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către partea vătămată Andronic Mariana, inculpatul Savva Valerii și avocatul acestuia Bacalâm Anatolie, prin care solicită casarea hotărârilor anterioare cu pronunțarea unei noi hotărâri mai blânde, neprivative de libertate. 5.1. Partea vătămată în recursul declarat, indică că hotărârile instanțelor ierarhic inferioare sunt neîntemeiate, iar pedeapsa este una prea aspră și neproporțională cu gravitatea faptelor comise de către inculpat. Mai mult, aceasta indică că, plângerea depusă de către aceasta pe numele a inculpatului Savva Valerii se întemeia doar pe faptul că inculpatul i-a luat pașaportul și solicita ca acesta să-i înapoieze actul. Pe parcursul procesului penal recurenta și-a retras plângerea. 5 Totodată, aceasta indică că, inculpatul are la întreținere 3 copii minori și este unicul întreținător al familiei, astfel instanțele ierarhic inferioare incorect i-au stabilit o pedeapsă de 8 ani închisoare, care consideră că este prea aspră în raport cu acțiunile săvârșite de către inculpatul Savva Valerii. 5.2. Inculpatul Savva Valerii și avocatul acestuia Bacalâm Anatolie declară recursuri în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea hotărârilor anterioare cu pronunțarea unei decizii prin care inculpatului să îi fie stabilită o pedeapsă mai blândă în privința comiterii infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (1) Cod penal, și achitarea acestuia de învinuirea în baza art. 360 alin. (2) Cod penal. Recurenții indică că, hotărârile anterioare sunt ilegale bazate doar pe presupuneri. Totodată, recurenții menționează că, organul de urmărire penală a încălcat legislația, deoarece la 24 octombrie 2016, partea vătămată a solicitat retragerea plângerii și încetarea urmăririi penale pornită în privința inculpatului Savva Valerii (f.d. 40, vol. II). Mai mult, recurenții indică că, instanțele ierarhic inferioare au comis o eroare de drept la întocmirea hotărârilor, deoarece în dispozitivul acestora au indicat la învinuirea adusă inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu indiciului „acțiuni săvârșite de două persoane”, însă se recunoaște vinovat doar Savva Valerii, ceia ce contrazice motivarea soluțiile date de către instanțe. Cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului, recurenții o clasifică ca una prea aspră și neproporțională cu gravitatea acțiunilor întreprinse de către inculpat, totodată, consideră că, instanțele ierarhic inferioare nu au luat în calcul circumstanțele atenuante și anume faptul că, inculpatul are la întreținere 3 copii minori și este unicul întreținător al familiei.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate de către partea vătămată Andronic Mariana, inculpatul Savva Valerii și avocatul acestuia Bacalâm Anatolie, solicitând respingerea acestora, cu menținerea hotărârilor contestate, menționând netemeinicia cerințelor solicitate de către recurenți, deoarece recurenții solicită reaprecierea probelor, iar un asemenea temei nu se regăsește în prevederile art. 427 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. 6 Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească definitivă. În speță, Colegiul penal precizează că, avocatul cât și inculpatul au invocat temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, dar atât din textul recursului pății vătămate cât și a inculpatului și a avocatului acestuia reiese că, aceștia nu sunt de acord cu pedeapsa stabilită de către instanțele anterioare, temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10 Cod de procedură penală. Însă, Colegiul penal constată că, nici unul din prevederile la care se referă autorii recursurilor nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezentei erori de drept care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Colegiul penal reține că, conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Instanța de recurs precizează că avocatul și inculpatul Savva Valerii referindu- se la pct. 6 din norma menționată indică de fapt că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, însă fără a-și argumenta motivul invocat. După cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la 7 menținerea sentinței instanței de fond, or în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată. Mai mult ca atât, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la examinarea cauzei a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat minuțios, dându-le o apreciere justă prin prisma pertinenții, concludenții, utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu au confirmat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate. Astfel, Colegiul penal respinge argumentul apărării precum că, organul de urmărire penală a încălcat prevederile legislației naționale, deoarece partea vătămată și-a retras plângerea și a solicitat încetarea urmăririi penale pornită în privința inculpatului, or potrivit ordonanței din 24.10.2012 cererea părții vătămate de a înceta urmărire penală în privința inculpatului a fost respinsă (f.d.41, vol. I) iar conform procesului-verbal de autosesizare din 17.11.2012, organul de urmărire penală a stabilit și prezența infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. c) Cod penal. Cât privește argumentul recurenților precum că, instanțele ierarhic inferioare incorect au stabilit indiciul ,,acțiuni săvârșite de către doua persoane”, fără a-l motiva, instanța de recurs nu îl poate reține, deoarece în motivarea hotărârilor cât și în rechizitoriu este indicat că, ,… împreună și de comun acord cu altă persoană, în privita căreia este disjunsă cauza penală separată”. Astfel, Colegiul menționează că, instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele apelantului invocate în apel și corect s-a expus asupra acestora. Art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, invocat de recurenți, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Toți trei recurenți, critică hotărârile contestate în partea ce ține de aprecierea circumstanțelor cauzei și a pedepsei stabilite, considerând-o prea aspră, solicitând numirea unei pedepse mai blânde. După cum s-a menționat mai sus, Colegiul penal consideră că, temeiurile pentru recurs semnalate nu sunt incidente în prezenta cauză, iar instanța de apel și- a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, stabilite conform sancțiunii articolelor incriminate, iar în sprijinul statuării respective se relevă următoarele. 8 Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanțele ierarhic inferioare au ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. Astfel, instanța de apel corect și întemeiat a statuat că, prima instanță la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului a luat în considerare faptul că, acesta a comis prin concurs o infracțiune deosebit de gravă și una mai puțin gravă, cât și comportamentul acestuia, inculpatul nu a dovedit că ar regreta comiterea faptelor ilegale. Totodată, a conchis că, instanța de fond corect și în deplină măsură a ținut cont de motivul și gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează (copii minori la întreținere), și agravează răspunderea (nu au fost stabilite), de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Prin urmare, Colegiul penal menționează că, prevederile legale în această privință au fost respectate, iar criticile formulate de recurenți în recursuri au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, ori materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărârilor recurate. În urma circumstanțelor elucidate, instanța de recurs conchide că, de fapt în cauză nu s-au comis erorile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, la care face referință recurentul, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate, pedeapsa stabilită inculpatului fiind aplicată de către instanța de fond și menținută de instanța de apel în limitele legii, din care considerente se impune inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate. 9

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către partea vătămată Andronic Mariana, inculpatul Savva Valerii și avocatul acestuia Bacalâm Anatolie, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 17 mai 2016, în cauza penală în privința lui Savva Valerii Ivan, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 09 noiembrie 2016. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 10