1ra-1379/2016 — art.427 alin.1 pct.6,12 CPP

Prima instanță: 10.09.2012 – 24.12.2012;

Instanța de apel: 17.01.2013 – 17.07.2013; Rejudecare: 23.05.2014 – 29.03.2016;

Instanța de recurs: 1) 29.10.2013 – 04.03.2014, dispusă rejudecarea; 2) 13.06.2016 – 05.10.2016. A C O N S T A T A T: 1. Prin sentința Judecătoriei Cahul din 24 decembrie 2012, Bulala Andrei Ion a fost achitat de sub învinuirea în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal din motiv că fapta imputată nu întrunește elementele infracțiunii. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut, că de către organul de urmărire penală Bulala Andrei este învinuit de faptul, că el având scopul de a primi bani ce nu i se cuvin de la Silion V., în continuarea intențiilor sale infracționale în perioada 20 iunie - 18 iulie 2011, aflându-se în or. Cahul, asigurându-l pe Silion V. că are influență asupra membrilor Comisiei de examinare auto-colaboratorilor SEET Cahul, a pretins de la numitul Silion V. bani în sumă de 100 Euro, pentru susținerea de către acesta cu succes a examenului de 1 calificare a conducătorilor auto și obținerea permisului de conducere a autovehiculului pentru categoria ”C”. Ulterior, la data de 19.07.2011, aproximativ orele 12.00, aflându-se în or. Cahul în urma realizării intențiilor sale infracționale pentru a influența asupra membrilor Comisiei de examinare auto-colaboratorilor SEET Cahul în scopul de a îndeplini acțiunile ce intră în obligațiunile lor de serviciu dânsul a primit de la numitul Silion V. banii pretinși și estorcați în sumă de 100 Euro, ceea ce constituie conform ratei oficiale de schimb valutar stabilită de Banca Națională-1631,32 lei. Acțiunile lui Bulala Andrei Ion au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 326 alin.(1) Cod penal, conform indicilor calificativi: extorcarea și primirea sau de bani, personal săvîrșită intenționat de către o persoană care susține că are influență asupra unui funcționar, în scopul de a face să îndeplinească acțiunile ce intră în obligațiile de serviciu. 3. Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri noi, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Bulala Andrei să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 326 alin.(1) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale, invocând că instanța greșit a ajuns la concluzia că învinuirea înaintată inculpatului nu s-a confirmat, inculpatul a acționat cu intenție directă dorind survenirea consecințelor prejudiciabile, a depus voit eforturi pentru atingerea rezultatului scontat, intenția acestuia fiind dedusă din consecutivitatea acțiunilor făptuitorului avînd la bază legătura de cauzalitate cu fapta comisă.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 17 iulie 2013 a fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror, cu menținerea hotărîrii atacate.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat, că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionînd, că inculpatul Bulala Andrei Ion urmează a fi achitat de sub învinuirea imputată. Instanța de apel nu a reținut argumentele procurorului invocate în apel în susținerea poziției sale, menționînd faptul, că nici o probă administrată în cauza dată și prezentată de acuzatorul de stat nu a indicat nici direct nici indirect asupra săvîrșirii de către Bulala Andrei a infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procuror, care, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. 2 În susținerea solicitării sale a menționat că instanța de apel la adoptarea deciziei de achitare nu s-a expus asupra tuturor declarațiilor martorilor, a apreciat doar o parte din ele, de asemenea nu s-a expus asupra unor argumente din apel. A indicat că instanța de apel, constatînd că în acțiunile inculpatului Bulala A. lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii, nu a dat apreciere critică declarațiilor ultimului „.. că nu este vinovat și ca a dorit să-l ajute pe Silion V. cu acordarea consultației la întrebările pentru examenul pe care ultimul trebuia să-l susțină dar nu pentru susținerea lor, pentru care fapt l-a refuzat de vreo 3 ori. Că nu a cerut careva sume de bani de la Silion V. susținând că are influență asupra unor angajați a SEET Cahul, pentru ca aceasta să susțină examenele pentru calificările auto. Că la 19.07.2011 Silion V. cu forța i-a băgat în buzunar 2 bancnote cu 50 de euro, pe care el le-a aruncat. Că a fost o înscenare pentru ca să fie concediat..." Totodată acuzatorul de stat a indicat, că instanța de apel nu a acordat o apreciere veridică probelor precum: depozițiile martorilor Silion V., Țutuianu D., Romanciuc I., raportului de expertiză nr. 1668-1669 din 03.08.2011 prezentat de CNEJ, procesului verbal din 19.07.2011 de recunoaștere a lui Bulala A. de către Silion V.; deciziei privind controlul transmiterii banilor și procesului verbal de examinare a bancnotelor din 19.07.2011; procesului verbal de percheziție efectuat asupra lui Bulala A. din 19.07.2011; procesului-verbal de cercetare la fața locului din 19.07.201; procesului-verbal de examinare a obiectelor din 19.07.2011; procesului-verbal din 14.10.2011 de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice întreținute de către Bulala A., Culeva T., Silion V. În susținerea recursului procurorul a mai indicat, că Bulala A., care fiind în concediu medical din calitatea de colaborator al secției poliției rutiere, urma să notifice organele de drept despre faptul, că Silion V. este în căutarea persoanei care să influențeze colaboratorii SEET pentru ca să susțină examenele pentru categoria auto. Un alt argument invocat în cererea de recurs este că, instanța de apel neîntemeiat nu a acceptat în calitate de probă declarațiile lui Silion V., invocând neveridicitatea acestora din motiv că a făcut declarații contradictorii. Acuzatorul de stat în susținerea recursului a mai menționat, că latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 326 alin.(1) Cod penal se consideră consumată din momentul pretinderii sau extorcării, și/sau primirii măcar unuia din bunurile indicate în prevederile legale, astfel Bulala A. repetat a promis intervenția sa în privința funcționarilor SEET Cahul-membrilor comisiei de examinare responsabili de examinarea auto pentru a-i determina să realizeze acțiuni ce țin de obligațiile lor de serviciu; inculpatul a pretins, a extorcat și a primit bani în sumă de 100 euro, pentru acțiunile care trebuia să fie realizate de funcționarii SEET Cahul, astfel Bulala A. a lăsat să fie crezut, că are influență asupra funcționarilor, chiar dacă nu a numit careva nume concrete în acest sens. Bulala A. a acționat cu intenție directă, dorind survenirea consecințelor 3 prejudiciabile, a depus eforturi pentru atingerea rezultatelor și anume obținerea mijloacelor bănești de la Silion V. Un alt motiv indicat de către procuror a fost acela, că instanța de apel urma să aprecieze declarațiile martorului Silion V., probele privind mijloacele bănești înregistrările de pe CD, și cele video, care din cauze tehnice nu au fost posibil de a fi audiate în coroborare cu alte probe, și totodată declarațiile martorilor nu au fost supuse aprecierii.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 04 martie 2014 a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Cahul din 17 iulie 2013 cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel în alt complet de judecători.

Pentru a pronunța soluția dată instanța de recurs a constatat, că instanța de apel, menținând soluția primei instanțe, prin care Bulala A. a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Cod penal din motiv, că fapta imputată nu întrunește elementele infracțiunii, nu a argumentat din care motive a respins probele acuzării, iar în privința altor probe nu s-a expus deloc, ceia ce este contrar prevederilor 414, 415 Cod de procedură penală. În această ordine de idei instanța de recurs a notificat, că instanța de apel la examinarea cauzei urmează să dea apreciere raportului de expertiză nr. 1668- 1669 din 03.08.2011, potrivit căruia au fost examinate în scopul determinării prezenței depunerilor sau urmelor de substanțe bancnotele în sumă de 100 euro: 2 bancnote a câte 50 euro fiecare cu seria și numărul S18889413577, P16733216215 cu inscripția fluorescentă cu conținutul „MITA CCCEC” potrivit căruia s-a constatat, că pe fragmentul de vată cu care s-a prelucrat mâina dreaptă și stângă sunt depuneri de substanță fluorescentă în galben verde care coincide după fluorescență și conținutul chimic cu substanță fluorescentă și conținutul chimic pe bancnote și substanța fluorescentă prezentată ca mostră de comparație în pachetul „B”, căruia urmează să-i fie dată o apreciere în coroborare cu bancnotele cu nominalul a câte 50 euro cu seria X38950541516 și S28095819964 din cadrul plicului deschis de către procuror care au fost cercetate și înscrise în procesul-verbal al ședinței de judecată. La fel, instanța de apel urmează să verifice argumentele inculpatului, precum că nu are atribuție la bancnotele pe care le-a aruncat la momentul reținerii sale raportat la depozițiile martorilor Silion V., Țutuianu T. și Romanciuc V. și raportul de expertiză nr. 1668-1669 din 03.08.2011 prezentat de CNEJ. Instanța de recurs a menționat, că nu poate fi reținută concluzia instanței de apel în susținerea sentinței de achitare, precum că „Din materialele dosarului și în cadrul examinării cauzei în instanța de apel nu s-a stabilit persoana care urma a fi influențată de către Bulala A. întru îndeplinirea obligațiunilor sale de serviciu și eliberarea categoriei „C” și nici nu s-a făcut dovada faptului că Bulala A. are 4 influență asupra unui funcționar din cadrul Comisiei de examinare auto, pe care să-l determine să facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu contra unei sume de bani”, deoarece este incorectă, fiindcă pentru calificarea faptei în baza alin. (1) art. 326 Cod penal, nu are importanță dacă a fost sau nu precizat numele factorului de decizie asupra căruia există o influențare reală sau presupusă. De asemenea nu contează dacă numele atribuit de către făptuitor acelui factor de decizie este un nume real sau unul fictiv.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Comrat din 29 martie 2016 a fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror cu menținerea hotărîrii atacate.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat, că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionînd asupra nevinovăției inculpatului Bulala Andrei Ion de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin.(1) Cod penal. În această ordine de idei, instanța de apel a indicat, că la demersul părților a fost reluată cercetarea judecătorească și verificînd, în conformitate cu art.414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală probele examinate în prima instanță, precum și audiind depozițiile martorilor Silion V.V., Romanciuc I.V., Șcheau I.S., Țuțuianu D.T., Culev T.C. și ale inculpatului Bulala A. în instanța de apel, fiind cercetate probele materiale, instanța ajungînd la concluzia, că hotărîrea primei instanțe privind achitarea lui Bulala Andrei Ion este legală și întemeiată, deoarece în acțiunile acestuia nu sunt întrunite elementele infracțiunii imputate. Astfel, instanța de apel a menționat, că din procesul-verbal de consemnare a plîngerii (denunțului) lui Silion V. V. din 18 iulie 2011 reiese, că Silion V. a solicitat tragerea la răspundere a persoanelor cu numele Tudor și Andrei, care extorca de la el banii în sumă de 100 euro pentru susținerea cu succes a examenelor de calificare auto și obținerea permisului de conducere a automobilului la categoria „C” (f. d. 3, vol. 1). După cum rezultă din depozițiile martorului Culev T., date de către el în prima instanță, precum și în instanța de apel, acesta a explicat că „ i-a sunat un coleg, care i-a spus, că are un cunoscut, căruia îi trebuie consultație pentru pregătire la examene, dar chestiunea referitor la susținerea examenului nu a fost discutată” (f. d. 144, vol. 2). În așa mod, instanța de apel a notat, că este de acord cu concluzia instanței de judecată, precum că se confirmă depozițiile inculpatului Bulala A. și ale martorului Culev T., și anume, că Silion V. s-a adresat la el pentru o consultație, dar nu pentru a influența asupra membrilor comisiei de examinare - colaboratorilor SEET Cahul pentru obținerea permisului de conducere a automobilului, de aceea argumentul apelantului precum că vinovăția inculpatului Bulala A. se confirmă prin plîngerea lui Silion V. nu a fost luat în considerație de 5 către colegiul penal, deoarece este neîntemeiat. Printre altele, depozițiile martorului Silion V., precum că Bulala A. are careva legături în SEET, are persoane apropiate în organele SEET sau cu membrii comisiei de examinare, prin intermediul cărora se poate să se înțeleagă despre acordarea ajutorului la susținerea examenelor, nu au fost luate în considerație de către instanța de apel ca probe, care confirmă vinovăția inculpatului Bulala A. în săvîrsirea infracțiunii ce i se incriminează, deoarece nu se confirmă prin alte probe în cauză, iar însuși martorul a indicat, că „... presupunea, că Bulala A. are careva legături la SEET” (f. d. 103, vol. 2). În afară de această, martorul Silion V. nu a confirmat, că Bulala A. a pretins că are influență asupra membrilor comisiei de examinare de primire a examenelor pentru obținerea permisului de conducere a automobilului. Astfel, de către instanța de apel a fot considerat nefondat și neîntemeiat și argumentul apelantului, precum că direct din depozițiile martorului Silion V. s-a constatat, că Bulala A. a pretins și a primit banii în mărime de 100 Euro pentru influențarea asupra membrilor comisiei de primire a examenelor și obținerea permisului de conducere la SEET Cahul, ca Silion V. să susțină fără careva dificultăți examenul de șofer și să obțină permisul de conducere a automobilului la categoria „C” și precum că instanța de judecată nu a dat o apreciere respectivă depozițiilor martorului Silion V., deoarece argumentul procurorului este bazat doar pe presupuneri. Neîntemeiate au fost considerate de către instanța de apel și afirmațiile apelantului, precum că instanța de judecată nu a dat o apreciere respectivă depozițiilor martorului Șcheau I., Țuțuianu D. și Romaniuc I.V., deoarece prima instanță a indicat, că prin depozițiile martorului Șcheau I. nu se confirmă vinovăția lui Bulala A. în extorcarea sau pretinderea la primirea mijloacelor bănești de la Silion V., și prin depozițiile martorilor Țuțuianu D. și Romaniuc I.V., de asemenea, nu se confirmă vinovăția inculpatului, dat fiind faptul, că ultimii se aflau acolo în virtutea obligațiilor sale de serviciu și sunt persoane cointeresate. Instanța de apel a menționat, că într-adevăr prin depozițiile sale martorul Șcheau I. confirmă faptul, că atunci cînd el s-a apropiat de automobilul său pentru luarea documentelor, a văzut câteva persoane îmbrăcate în civil și pe Bulala A., mâinile căruia erau legate, el stătea liniștit. Întocmeau careva proces-verbal. Jos, pe pămînt aproximativ în jurul de 3 metri de la automobilul lui se aflau câteva bancnote, în opinia lui, erau euro (f.d. 106, vol.2). După cum rezultă din depozițiile martorilor Silion V., Țuțuianu T. și Romaniuc I., însăși faptul transmiterii banilor inculpatului Bulala A. se confirmă prin depozițiile martorului Silion V., pe cînd martorii Țuțuianu T. și Romaniuc I. au confirmat doar faptul, că la reținerea lui Bulala A. ei au văzut, cum inculpatul a aruncat pe pămînt carnetul sau portmoneu, din care au căzut banii. Astfel, din depozițiile martorilor menționați mai sus nu este posibilă constatarea veridică a faptului, că banii ridicați au fost transmiși lui Bulala A. de 6 către Silion V., deoarece aceste depoziții nu se confirmă prin concluziile expertizei nr. 1668-1669 din 03.08.2011, conform cărora pe două bancnote prezentate la expertiză cu nominalul de 50 euro au fost depistate urme a particularității substanței fluorescente, pe cînd pe carnetul de culoare bordo, care aparține inculpatului Bulala A., și la locul reținerii inculpatului nu au fost depistate aceste urme (f. d. 123, vol. 1). Totodată instanța de apel a menționat, că în cadrul urmăririi penale au fost întocmite procese-verbale ale acțiunilor procesuale, la care partea acuzării indică ca la mijloacele de probă privind primirea de către inculpatul Bulala A. de la Silion V. a mijloacelor bănești în mărime de 100 de euro, și anume: - decizia din 19 iulie 2011 privind controlul transmiterii mijloacelor bănești de către Silion V. către Bulala A.; - proces-verbal de transmitere lui Silion V. a bancnotelor bănești marcate; - proces-verbal de examinare a obiectului, bancnotelor bănești cu numărul P16733216215 si S 1888413577. Instanța de apel a considerat, că procesele-verbale ale acțiunilor procesuale nominalizate nu pot fi recunoscute ca mijloace de probă pentru emiterea sentinței de condamnare, deoarece nu și-au găsit confirmarea la cercetarea în prima instanță și în instanța de apel. Instanța de apel a menționat, că aceste procese-verbale ale acțiunilor procesuale conțin informații despre două bancnote de 50 euro cu numere și serii P16733216215 și S 1888413577, care au fost marcate cu substanță specială fluorescentă cu înscrierea „Mită CCEC”, și transmise lui Silion V. pentru transmiterea lor lui Bulala A., au fost depistate la cercetarea la fața locului în timpul reținerii lui Bulala A. și în baza ordonanței din 19 iulie 2011 au fost recunoscute ca corpuri delicte (f. d. 33, vol. 1). Însă, la cercetarea bancnotelor bănești ca corpuri delicte în cauză s-a constatat, că în calitate de corpuri delicte au fost anexate 2 bancnote cu nominal de 50 euro cu numere și serii X 38950541516 și S 28999819964. În așa circumstanțe, instanța de apel a pus la îndoială faptul, că bancnotele depistate la locul reținerii inculpatului Bulala A. au fost aruncate anume de către inculpat, deoarece acest fapt se confirmă doar prin depozițiile martorilor Țuțuianu D. și Romaniuc I., care sunt persoanele cointeresate în acest caz, și careva alte probe veridice, care ar confirma contrariul în materialele dosarului lipsesc. Instanța de apel, specificînd prevederile art. 94, 99, 101, 158, 163 Cod de procedură penală, a indicat, că procesele-verbale ale acțiunilor nu pot fi admise ca probe și, ca urmare, s-au exclus următoarele documente:  raporturile de expertize nr. 1668-1669 din 03 august 2011, deoarece pentru cercetarea au fost prezentate două bancnote cu nominalul de 50 euro fiecare cu numere și serii P16733216215 și S 1888413577, pe cînd în prima instanță de judecată și în instanța de apel, pentru cercetarea în ședința de 7 judecată au fost prezentate alte două bancnote cu nominalul de 50 euro fiecare cu următoarele numere și serii X 38950541516 și S 28995819964 (f.d. 115-125);  procesul-verbal de examinare a CD discului cu înregistrare audio a convorbirilor între Silion V. și Bulala A., ridicat la 18.07.2011 de la Silion V. (f. d. 8, vol. 1) și descifrarea convorbirilor telefonice între Silion V. și Bulala A. din 18 iulie 2011 (f. d. 9-13, vol. 1);  ordonanța de recunoaștere a CD discului ca corp delict în cauză (f. d. 14, vol. 1), deoarece în ședința de judecată a instanței de apel nu s-a reușit să reproducă înregistrarea audio, iar programul indică, că discul este gol fără careva înregistrări (f. d. 158, vol. 2);  procesul-verbal de examinare a obiectului - casetei video cu înregistrare video, care a fost efectuată la fața locului la 20 iulie 2011;  ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict a casetei video SO nr. 4 numărul 05EG2428K1922 (f. d. 71-72, f. d. 1), deoarece procurorul a prezentat instanțelor de judecată o altă casetă video cu numărul de 05HK412SM1308, iar prin reproducere s-a constatat, că înregistrarea video lipsește (vol. 2, f. d. 163 versoul). Reieșind din circumstanțele menționate mai sus, instanța de apel a considerat neîntemeiate și nefondate argumentele procurorului indicate în apel, precum că prima instanță nu a dat o apreciere respectivă probelor cercetate în cauză, precum și corpurilor delicte. Astfel, mijloacele de probă, precum procesul-verbal de identificare a persoanei pe foto (f. d. 19, vol. 1), procesul-verbal de examinare a celor două telefoane mobile din 20 iulie 2011 (f. d. 68-70, vol. 1), procesul-verbal de descifrare a convorbirilor telefonice între Bulala A., Culev T. și Silion V. din 14 octombrie 2011 (f. d. 164-183, vol. 1), nu pot servi ca probe, care confirmă vinovăția inculpatului Bulala A. în săvîrșirea infracțiunii ce i se incriminează, prevăzută de art. 326 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel, menționînd prevederile art. 8, 389 alin. (1)-(2), 390 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, a considerat că doar depozițiile depuse de către martori nu constituie proba incontestabilă a vinovăției inculpatului Bulala A. în săvîrșirea infracțiunii ce i se incriminează. Astfel, că sentința nu poate să se bazeze pe presupuneri sau exclusiv pe raportul de expertiză nr 1160-1669 din 03.08.2011 și depozițiile martorului Silion V., care se combat prin alte probe în cauză. Totodată, instanța de apel a menționat, că partea acuzării nu a adus probe suficiente și veridice ale vinovăției inculpatului Bulala A. în săvîrșirea faptei ce i se impută, prevăzută de art. 326 alin.(1) Cod penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs de către procuror, care, invocînd art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, precum și a hotărîrii primei instanțe, cu adoptarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul Bulala Andrei să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza 8 art. 326 alin.(1) Cod penal la amendă în mărime de 500 unități convenționale. În susținerea solicitării sale indică următoarele argumente:  instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;  instanțele de judecată nu au cercetat cumulul de probe administrat în cadrul urmăririi penale și prezentate în sprijinul învinuirii imputate inculpatului Bulala Andrei sub toate aspectele prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, astfel, neîntemeiat și ilegal au ajuns la concluzia despre nevinovăția inculpatului;  în opinia recurentului probele administrate în speța dată confirmă pe deplin vinovăția inculpatului Bulala Andrei de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin.(1) Cod penal (enumerînd probele din dosar).

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal menționează că, recurentul indică ca temei de drept pct.12) alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală - faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, însă potrivit conținutului recursului se invocă că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, considerînd că instanțele de fond și de apel ilegal au adoptat hotărâri de achitare a inculpatului Bulala Andrei de sub învinuirea imputată, temei de drept ce se încadrează în pct. 6) al aceleiași norme. În ce privește încadrarea juridică greșită, Colegiul penal reține, că recurentul nu expune careva argumente în acest sens, astfel că, în continuare instanța se va expune doar în ce privește temeiul de drept prevăzut de art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, citat mai sus. În acest sens, instanța de recurs menționează că, potrivit normelor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. 9 Din materialele cauzei penale, Colegiul penal constată că inculpatul Bulala Andrei Ion a fost pus sub învinuire în baza art. 326 alin. (1) Cod penal - extorcarea și primirea sau de bani, personal săvîrșită intenționat de către o persoană care susține că are influență asupra unui funcționar, în scopul de a face să îndeplinească acțiunile ce intră în obligațiile de serviciu, însă prima instanță a pronunțat o sentință de achitare în privința lui Bulala Andrei Ion de sub învinuirea imputată, soluție menținută de către instanța de apel, care a constatat, că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionînd asupra nevinovăției inculpatului de săvîrșirea infracțiunii imputate. Analizînd decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal și întemeiat a menținut hotărîrea primei instanțe, deoarece la judecarea apelului declarat de procuror, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, respectînd prevederile art. 414 alin. (1), (5) și 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărîrea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzînd motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 10 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Mai mult ca atît, instanța de recurs menționează, că temeiurile invocate de către recurent, precum și argumentele acestuia au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de fond și cea de apel, și asupra acestora instanțele judecătorești s-au expus argumentat în hotărîrile pronunțate. În aceste condiții Colegiul ajunge la concluzia, că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Astfel, instanța de recurs reține, că temeiul invocat de recurent prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilite asemenea erori de drept în speța examinată. Prin urmare, hotărîrea atacată este legală și întemeiată. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de procuror se declară inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în procuratura UTA Găgăuzia, Gheorghieva Dora împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de 10 Apel Comrat din 29 martie 2016, în cauza penală în privința lui Bulala Andrei Ion, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la data de 04 noiembrie 2016. Președinte Toma Nadejda Judecător Moraru Petru Judecător Bejenaru Iurie 11