1r-arest-15/16 — art.187 alin.2 lit.b, f CP

Dosarul nr. 1r-arest-15/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco,

Iurie Diaconu,

cu participarea:

procurorului Nicolae Suvac,

avocatului Maxim Roșca,

a judecat, în ședință închisă, recursurile declarate de avocatul Roșca Maxim în

numele inculpaților Golan Radu și Nogovicico Vasile, împotriva încheierii Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2016, prin care a fost admis demersul

procurorului Tăut Dorina privind anunțarea în căutare și aplicarea măsurii preventive

sub formă de arest în privința inculpaților

Golan Radu Marcel, născut la 31 ianuarie 1996,

originar și domiciliat în s.Stejăreni, r-nul Strășeni,

Nogovicico Vasile Simion, născut la 01 ianuarie

1995, originar din s.Coroliovca, r-nul Hîncești,

domiciliat în s.Cărpineanca, r-nul Hîncești.

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de recurs: 31.10.2016 - 02.11.2016.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Avocatul a susținut recursurile în sensurile declarate, solicitând admiterea

acestora cu casarea încheierii instanței de apel din 09 iunie 2016.

Procurorul s-a pronunțat pentru respingerea recursurilor cu menținerea încheierii

atacate.

Colegiul penal asupra recursurilor,

A C O N S T A T A T :

Radu și Nogovicico Vasile au fost condamnați în baza art.187 alin.(2) lit.b), f) Cod

penal la câte 5 ani închisoare, fără amendă, fiecare.

Conform art.90 Cod penal, pedeapsa numită lui Gologan Radu și Nogovicico

Vasile a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 4 ani și, respectiv, de 3

ani, cu aplicarea interdicției de a nu-și schimba domiciliul fără consimțământul

organului de probațiune.

Prin aceeași sentință a fost condamnat și Prozorovschi Edgar, în privința măsurii

preventive a acestuia s-a expus instanța de recurs prin decizia din 11 octombrie 2016.

1

- procurorul, care a solicitat casarea parțială a acesteia, în latura stabilirii

pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri în partea dată, prin care inculpaților să le fie

stabilită pedeapsa: lui Golan Radu de 6 ani închisoare și lui Nogovicico Vasile de 5 ani

închisoare, invocând că instanța, aplicând dispozițiile art.90 Cod penal, nu a acordat

deplină eficiență prevederilor art.61, 75 Cod penal, astfel pedeapsa stabilită de prima

instanță fiind prea blândă, prin ce nu va fi atins scopul pedepsei penale;

- avocatul L.Grozova în numele inculpatului V.Nogovicico, care a solicitat

achitarea acestuia, deoarece fapta nu a fost comisă de către el.

procurorul a înaintat demers, prin care a solicitat de a-i anunța în căutare pe inculpații

R.Golan și V.Nogovicico și a aplicat în privința lor măsura preventivă sub formă de

arest pe un termen de 30 de zile, cu eliberarea mandatului de arest, din motiv că

inculpații în cadrul judecării cauzei penale în instanța de apel, fiind citați de mai multe

ori la domiciliul indicat de către aceștia la faza urmăririi penale, precum și la faza

judecării cauzei în prima instanță, nu s-au prezentat consecutiv la mai multe ședințe de

judecată, ceea ce face imposibilă examinarea cauzei și duce la tergiversarea acesteia.

fost admis demersul procurorului privind aplicarea în privința inculpaților R.Golan și

V.Nogovicico a măsurii preventive - arestul preventiv pe un termen de 30 de zile, cu

eliberarea mandatului de arestare și anunțarea lor în căutare.

Instanța de apel verificând argumentele demersului în raport cu materialele

cauzei, ținând cont de prevederile legii și opiniile participanților la proces, a ajuns la

concluzia că demersul procurorului este întemeiat.

Astfel, Colegiul penal ținând cond de prevederile art.176-178 Cod de procedură

penală, a indicat că inculpații Golan Radu și Nogovicico Vasile au fost citați pentru

ședințele de judecată din 05.05.2016, 19.05.2016, 09.06.016, însă nu s-au prezentat și

nu au anunțat instanța de judecată despre motivele absenței lor, iar fiind dispusă

aducerea silită a acestora, s-a constatat că inculpații nu se află la domiciliul lor și nu se

cunoaște locul aflării acestora.

În circumstanțele date, instanța de apel a conchis că neprezența inculpaților face

imposibilă asigurarea lor la proces, ceia ce duce la tergiversarea judecării apelurilor,

din care motiv a ajuns la concluzia că există temeiuri rezonabile de a presupune că

aceștia intenționat se ascund de instanță, iar o altă măsură preventivă nu va asigura

comportamentul procesual al inculpaților, întru desfășurarea procesului și examainarea

cauzei în termen rezonabil.

Din aceste considerente, instanța de apel a găsit necesar și oportun de a aplica în

privința lui R.Golan și V.Nogovicico măsura preventivă - arestul preventiv pe un termen

de 30 de zile, cu eliberarea mandatului de arestare și anunțarea lor în căutare.

M.Roșca în numele inculpaților R.Golan și V.Nogovicico, care solicită casarea

încheierii menționate și anularea măsurii preventive sub formă de arest aplicate în

privința lui R.Golan și V.Nogovicico, invocînd că procurorul solicitând aplicarea

măsurii preventive în privința inculpaților, la înaintarea demersului nu a respectat

cerințele obligatorii specificate la pct.14 și 15 al Hotărârii nr.1 a Plenului Curții

Supreme de Justiție din 15.04.2013 despre aplicarea de către instanțele judecătorești a

unor prevederi ale legislației de procedură penală privind arestarea preventivă și

arestarea la domiciliu; - nu a demonstrat acele riscuri prevăzute de art.176 alin.(1) Cod

2

de procedură penală, ce ar fi justificat aplicarea față de inculpați a măsurii preventive

excepționale, adică riscul de a se eschiva, de a împedica buna desfășurarea a justiției,

prevenirea săvârșirii de către persoană a unei noi infracțiuni și că punerea în libertate a

persoanei va cauza dezordine publică, astfel că nici instanța care a admis demersul

procurorului nu și-a motivat convingător soluția pe care se bazează încheierea, din care

motiv măsura de constrângere sub formă de arest preventiv nu poate fi considerată ca

proporțională circumstanțelor constatate de instanță.

invocate, ascultând opinia avocatului și a procurorului, Colegiul penal conchide că

recursurile urmează a fi respinse din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art.175 Cod de procedură penală, măsurile preventive sunt

orientate spre a asigura buna desfășurare a procesului penal sau a împiedica bănuitul,

învinuitul, inculpatul să se ascundă de urmărirea penală sau de judecată, spre aceea ca

ei să nu împiedice stabilirea adevărului ori spre asigurarea de către instanță a executării

sentinței.

Conform art.176 alin.(1) Cod de procedură penală, măsurile preventive pot fi

aplicate de către procuror, din oficiu ori la propunerea organului de urmărire penală,

sau, după caz, de către instanța de judecată numai în cazurile în care există suficiente

temeiuri rezonabile de a presupune că bănuitul, învinuitul, inculpatul ar putea să se

ascundă de organul de urmărire penală sau de instanță, să împiedice stabilirea

adevărului în procesul penal ori să săvârșească alte infracțiuni, de asemenea ele pot fi

aplicate de către instanță pentru asigurarea executării sentinței.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede, că arestarea preventivă și măsurile

alternative arestării se aplică numai persoanei care este bănuită, învinuită de săvârșirea

unei infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, iar în cazul

existenței unei bănuieli rezonabile privind săvârșirea altor infracțiuni, ele se aplică

învinuitului, inculpatului care a comis cel puțin una din acțiunile menționate la alin.(1).

În conformitate cu prevederile art.321 alin.(1) Cod de procedură penală

coroborat cu art.329 alin.(1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă

instanță și în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, iar la judecarea

cauzei, în caz de neprezentare a inculpatului instanța, din oficiu sau la cererea părților,

ascultând opiniile acestora, este în drept să dispună aplicarea, înlocuirea sau revocarea

măsurii preventive aplicate inculpatului.

Reieșind din materialele cauzei Colegiul penal constată că instanța de apel, a

reținut faptul că, R.Golan și V.Nogovicico se eschivează de la prezentarea în ședința

de judecată, ceea ce duce la tergiversarea nejustificată a examinării cauzei penale,

deoarece fiind citați legal pentru data de 05.05.2016 de a se prezenta în instanța de

apel, inculpații nu s-au prezentat și nu au informat instanța despre imposibilitatea de a

se prezenta la proces. În legătură cu faptul dat, a fost dispusă aducerea lor silită în

ședințele de judecată pentru data de 19.05.2016 și 09.06.2016, care nu a putut fi

executată, din motiv că ultimii nu locuiesc pe teritoriul localității, iar locul aflării

acestora nu a fost posibil de stabilit, fapt confirmat prin adeverințele eliberate de

Primăria Lozova și Primăria Sărata Galbenă și rapoartele întocmite de șeful de post al

PP Lozova al IP Strășeni, V.Lozan și șeful de post, locotenent de poliție M.Buruiană

(f.d.228, 229, 231, 233 v.2).

Reținînd comportamentul inculpaților R.Golan și V.Nogovicico, manifestat prin

neprezentarea nemotivată în ședințele de judecată, instanța de apel corect a

3

concluzionat că, în speță, sunt prezente temeiurile prevăzute de normele procesual

penale indicate mai sus, fiind probat faptul necesității aplicării în privința acestora a

măsurii preventive sub formă de arest preventiv pentru un termen de 30 de zile.

Mai mult, în sensul celor invocate, Colegiul penal reține și faptul că inculpații

R.Golan și V.Nogovicico sânt învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.187

alin.(2) lit.b), f) Cod penal, sancțiunea căreia, la momentul comiterii faptei, prevedea

pedeapsa închisorii de la 5 la 7 ani și, în temeiul art.16 Cod penal, aceasta face parte

din categoria infracțiunilor grave.

Prin urmare, în opinia instanței de recurs, și pe motivul expus este justă

constatarea instanței că sânt întrunite toate condițiile legale enunțate supra, necesare

pentru aplicarea măsurii preventive în privința lui R.Golan și V.Nogovicico - arestul,

pe un termen de 30 de zile, din punct de vedere al dreptului intern, și anume existând

motive verosimile că inculpații sînt presupușii autori ai infracțiunii incriminate, și că

aceștia ar putea să se ascundă de instanță și în caz că va fi dovedită vinovăția lor, de la

executarea pedepsei.

În acest context, instanța de apel întemeiat s-a referit la faptul că, aplicarea

arestului preventiv față de R.Golan și V.Nogovicico, este oportună și din motiv că din

actele cauzei rezultă riscul sporit de dispariție a inculpaților, deoarece aceștia au părăsit

domiciliile lor, asigurarea lor la proces fiind imposibilă.

Astfel spus, instanța de apel corect a statuat că temeiurile invocate de procuror

corespund cerințelor legislației în vigoare prevăzute la art.176 alin.(3) Cod de

procedură penală.

Aspectele invocate mai sus se circumscriu cerințelor Curții Europene pentru

Drepturile Omului, fiind conforme caracterului detenției preventive, în sensul că

detenția este justificată doar dacă se face dovadă că asupra procesului penal planează

cel puțin unul dintre următoarele pericole, care trebuie apreciate în concret pentru

fiecare caz în parte:

- pericolul de săvîrșire a unor noi infracțiuni;

- pericolul de distrugere a probelor;

- riscul presiunii asupra martorilor sau pericolul de dispariție a inculpatului,

- pericolul de a fi tulburată liniștea publică.

Recomandarea nr.R(80) 11 a Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei

prevede la pct.3 că, detenția provizorie nu poate fi ordonată decât dacă persoana în

cauză este bănuită că a săvârșit o infracțiune și sânt motive serioase de a se crede că

există unul sau mai multe dintre următoarele pericole: cel de fugă, cel de

obstrucționare a justiției, ori acela ca acuzatul să nu comită o nouă infracțiune gravă.

Analizând acest text de lege prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, instanța

de recurs conchide că, la caz, există dovezi certe privind existența unuia din pericolele

apreciate, și anume riscul eschivări persoanei de a se prezenta în fața instanței și

comiterea a unei infracțiuni din categoria celor grave, reieșind din caracterul pedepsei

și severitatea acesteia.

Pentru toate aceste motive, Colegiul apreciază că aplicarea arestării preventive se

întemeiază pe o stare de fapt periculoasă pentru societate, fiind dovedită existența

pericolului pe care inculpații îl reprezintă, pericol de natură a menține buna desfășurare

a procesului penal în curs în instanța de apel, aspect care se pliază pe însuși scopul

măsurilor preventive, acesta avizînd întocmai asigurarea bunei desfășurări a procesului

penal.

4

În asemenea circumstanțe, Colegiul penal conchide că instanța de apel corect a

aplicat normele de procedură la aplicarea măsurii arestului preventiv în privința

inculpaților R.Golan și V.Nogovicico, deoarece circumstanțele sus menționate sunt

suficiente, justificate și permit a concluziona despre existența riscului real de ingerință

a inculpaților în cursul normal al justiției, prin eschivarea lor de la judecată, săvârșirea

de noi infracțiuni și tergiversarea nejustificată a procesului penal.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că nu au fost stabilite careva încălcări ale

normelor legale de natură să afecteze hotărârea adoptată și, din aceste considerente,

recursurile avocatului urmează a fi respinse, ca inadmisibile, cu menținerea încheierii

contestate.

Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibile recursurile declarate de avocatul Roșca Maxim în

numele inculpaților Golan Radu și Nogovicico Vasile, împotriva încheierii Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2016, prin care s-a dispus anunțarea în

căutare și aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv pe un termen de 30

de zile în privința inculpaților Golan Radu și Nogovicico Vasile.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 04 noiembrie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

5