1ra-318/2017 — Art.187 alin.2 lit.b,f Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 03 martie 2016, au fost condamnați: - Golan Radu și Nogovicico Vasile în baza art. 187 alin.(2) lit.b), f) Cod penal la 5 ani închisoare, fără amendă, fiecare. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune lui Golan R. de 4 ani, iar lui Nogovicico V. de 3 ani. 1 - Prozorovschi Edgar a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art.187 alin.(2) lit.b), f) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. S-a dispus încasarea în mod solidar de la Golan Radu și Nogovicico Vasile în beneficiul lui Xxx prejudiciul material în suma de 1 150 lei.

Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Golan Radu, la 13 iulie 2014, aproximativ la ora 2245, acționând în comun acord cu Nogovicico Vasile, în timp ce se aflau pe str. xxx, mun. xxx, împărțind între ei rolurile, și având scopul sustragerii de bunuri care aparțin altei persoane, au sustras deschis de la cet. xxx o geantă de dame de culoare roz în valoare de 100 lei, în care se afla un portmoneu din piele de culoare roșie cu inscripția „Yang Hao”, în care se aflau bani în sumă de xxx lei, un telefon mobil de model „xxx”, în care era instalată cartela SIM cu nr.xxx în valoare de xxx lei, două carduri bancare pe numele lui xxx, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate xxx o daună în proporții considerabile în sumă totală de xxx lei. 2.1. Totodată, de către organul de urmărire penală, Prozorovschi Edgar este învinuit de faptul că, la 13 iulie 2014, aproximativ la ora 2245, acționând în comun acord cu Golan R. și Nogovicico V., în timp ce se aflau pe str. xxx, mun. xxx, împărțind între ei rolurile și având scopul sustragerii bunurilor care aparțin altei persoane, au sustras deschis de la cet. xxx o geantă de dame în valoare de xxx lei, în care se afla un portmoneu din piele de culoare roșie cu inscripția „Yang Hao”, în care se aflau bani în sumă de xxx lei, un telefon mobil de model „xxx”, în care era instalată cartela SIM cu nr.xxx în valoare de xxx lei, două carduri bancare pe numele lui xxx, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate xxx o daună în proporții considerabile în sumă totală de xxx lei.

Împotriva sentinței au declarat apel procurorul și avocata Grozova L. în numele inculpatului Nogovicico V., care au solicitat: - procurorul, casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a inculpaților în baza art. 187 alin.(2) lit.b), f) Cod penal și de stabilit pedeapsa lui Golan R. de 6 ani închisoarea, fără amendă cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar lui Prozorovschi E. și Nogovicico V. de 5 ani închisoare, fără amendă, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Apelantul a menționat că instanța a examinat probele prezentate de acuzatorul de stat, însă eronat și subiectiv a dat apreciere circumstanțelor 2 cauzei, care în mod direct se află în raport cu vinovăția inculpatului, pronunțând în acest sens o sentință de achitare în privința lui Prozorovschi E. Totodată, necătând la faptul că instanța corect a calificat acțiunile lui Golan R. și Nogovicico V., le-a stabilit acestora o pedeapsă prea blândă, cu aplicarea art. 90 Cod penal. Astfel, potrivit materialelor cauzei, rezultă că inculpații au comis infracțiunea, împărțind rolurile între ei, unde Prozorovschi Edgar fiind inițiatorul infracțiunii, indicând la cet. xxx că anume ea urmează să fie jefuită de către Golan R. și Nogovicico V. Ulterior, pentru a se eschiva de la răspunderea penală, Prozorovschi E. împreună cu prietena sa au plecat de la locul infracțiunii, fiind reținut de către colaboratorii de poliție. Mai mult ca atât, instanța nu a luat în considerație declarațiile depuse de Golan R. și Nogovicico V. în cadrul urmăririi penale. Adică, după ce ultimii au fost reținuți la locul infracțiunii, au comunicat că au comis infracțiunea la instigarea lui Prozorovschi E. - avocatul Grozova L. în numele lui Nogovicico V., casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat. Nogovicico V. vina în comiterea infracțiunii imputate nu a recunoscut-o nici la o etapă procesuală. Însă, instanța la baza soluției de condamnare a invocat că vinovăția acestuia a fost dovedită prin mai multe probe. Astfel, analizând declarațiile martorilor xxx, xxx, xxx, a părții vătămate xxx se constată că probe care ar dovedi săvârșirea infracțiunii de jaf de către Nogovicico V. nu sunt. Martorii xxx și xxx audiați în ședința de judecată au confirmat versiunea inculpatului că el nu este vinovat în comiterea infracțiunii date, deoarece el nici nu era prezent la fața locului, fiind stopat pe o altă stradă. Prin urmare, careva acțiuni agresive în direcția victimei, care ar crea un pericol real însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate în acțiunile inculpatului Nogovicico V. nu s-a stabilit, deoarece inculpatul nu era prezent la locul comiterii faptei și careva înțelegeri prealabile cu Golan R. nu au avut.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016, a fost respins, ca nefondat apelul declarat de avocatul Grozova L. în numele lui Nogovicico V., admis din alte motive apelul 3 procurorului, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin.(2) CPP și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. - Prozorovschi Edgar a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 187 alin.(2) lit.b), f) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

Instanța de apel a constatat că la pronunțarea sentinței, instanța de fond corect a stabilit că circumstanțele de fapt și de drept demonstrează faptul că Prozorovschi E. urmează a fi achitat, însă în partea descriptivă a sentinței a indicat drept temei de achitare – lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile inculpatului, iar în partea dispozitivă a menționat achitarea pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, astfel partea motivată nu corespunde cu partea dispozitivă a sentinței. Prin urmare, instanța verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor examinate de prima instanță și celor cercetate suplimentar în instanța de apel, a conchis că instanța de fond just a constatat faptul că procurorul nu a adus probe pertinente, concludente și veridice care ar demonstra vinovăția inculpatului Prozorovschi E. în comiterea jafului, pronunțând o sentință de achitare, însă eronat a indicat temeiul de achitare, fapt ce urmează a fi corectat de instanța de apel. La fel, s-a menționat că este lipsit de temei argumentul procurorului precum că pentru a se eschiva de la răspunderea penală, Prozorovschi E. împreună cu prietena sa au plecat de la locul infracțiunii, or, nici o probă în acest sens nu a fost prezentată, care ar confirma aceste circumstanțe. Astfel, inculpatul nu a fost găsit la locul infracțiunii, nici nu sunt careva martori care ar confirma că acesta ar fi fost prin apropierea locului săvârșirii infracțiunii, iar colaboratorii de poliție care au venit la fața locului au declarat că au auzit de la ceilalți inculpați, precum că la jaf ar fi participat și Prozorovschi E., care a fost reținut doar reieșind din faptul că Nogovicico V. a indicat că el ar fi fost împreună cu ei. Totodată, instanța de apel a considerat că instanța de fond corect a ajuns la soluția privind vinovăția lui Golan R. și Nogovicico V. în comiterea infracțiunii de jaf, iar referitor la poziția lui Nogovicico V., a conchis că argumentele acestuia referitor la faptul că urmează să fie achitat, deoarece fapta nu a fost săvârșită de el, este una neîntemeiată. 4 În acest sens, a reținut că declarațiile inculpatului Nogovicico V. privind nevinovăția sa în comiterea faptei imputate se combat prin totalitatea probelor pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată. Prin urmare, a fost respins argumentul apărării precum că inculpatul nu și-a recunoscut vina la nici o etapă a procesului penal, deoarece nerecunoașterea vinei de către inculpat, instanța de apel a apreciat-o ca o metodă de apărare și un drept de a nu se autoincrimina garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificată ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale. La fel, instanța a considerat ca neîntemeiat argumentul precum că din declarațiile martorilor și a părții vătămate se constată că învinuirea nu a prezentat probe ce ar confirma vinovăția lui Nogovicico V. în săvârșirea infracțiunii de jaf, or, din declarațiile victimei xxx rezultă cert că ea era urmărită de două persoane, fiind atacată tot de două persoane și anume de Golan R. și Nogovicico V. Mai mult ca atât, la momentul când victima a căzut la pământ, alături se afla Nogovicico V. Referitor la argumentul precum că martorii xxx și xxx au confirmat versiunea inculpatului că el nu este vinovat în comiterea infracțiunii imputate, deoarece acesta nici nu era prezent la fața locului, instanța l-a respins, indicând că martorii nominalizați au venit la fața locului nu la momentul comiterii infracțiunii, dar după comiterea jafului, în urma recepționării apelului telefonic la serviciul „902”, prin urmare ei nu au fost martori oculari la săvârșirea infracțiunii. Astfel, instanța de apel a respins, ca neîntemeiat, argumentul apărării, precum că vinovăția lui Nogovicico V. în comiterea infracțiunii nu a fost dovedită, constatând că vinovăția acestuia a fost confirmată cu certitudine. De asemenea, instanța a conchis că în privința inculpaților Golan R. și Nogovicico V. măsura de pedeapsă a fost aplicată legal și corect de către instanța de fond, care nu contravine legii, ținând cont de prevederile art. 61, 75, 76-77, 90 Cod penal, precum și de gravitatea faptei penale, urmările prejudiciabile, motivul săvârșirii infracțiunii și persoana inculpaților, acordându-le acestora șansa de a se corecta în sensul respectării legii. 5

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar acuzatorul de stat, care invocând temeiul de drept prevăzut la pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită, casarea deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. Recurentul a indicat că instanța de judecată a dat o apreciere greșită probelor prezentate, nefiind apreciat multilateral și obiectiv probele, care dovedesc cu certitudine vinovăția lui Prozorovschi E. în comiterea infracțiunii imputate, ori instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor indicate în apelul declarat. În speță, instanțele judecătorești au omis prevederile legale și au dat apreciere numai acelor probe care în opinia lor dovedesc nevinovăția lui Prozorovschi E. Necătând la faptul că în ședința de judecată inculpatul Prozorovschi E. nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, vinovăția acestuia a fost dovedită prin materialele cauzei, din care rezultă, că inculpații au comis infracțiunea și anume prin împărțirea rolurilor între ei, astfel Prozorovschi E. fiind inițiatorul infracțiunii, indicând la xxx că anume ea urmează să fie jefuită de către ceilalți inculpați. Astfel, pentru a se eschiva de la răspunderea penală, acesta împreună cu prietena sa au plecat de la locul infracțiunii, fiind reținut ulterior de către colaboratorii de poliție. Instanța de judecată nu a luat în considerare declarațiile date de Golan R. și Nogovicico V. la urmărirea penală. Totodată, anume toți trei inculpați au fost escortați, aflându-se împreună și având posibilitatea de a comunica între ei. Prin urmare, totuși Nogovicico R. și Golan R. au comunicat că au comis infracțiunea la instigarea lui Prozorovschi E. Nu au fost luate în considerație nici declarațiile martorilor xxx, și xxx, colaboratori de poliție, care au relatat că la fața locului inculpații Golan R. și Nogovicico V. au spus că anume Prozorovschi E. i-a instigat să săvârșească infracțiunea, i-a pus la cale, comunicând, că ce spune Edgar aceia fac ei, el era cu ei, însă într-o parte cu o prietenă de a lui pe nume xxx, iar ulterior bunurile sustrase vor fi împărțite. La fel, recurentul nefiind de acord cu pedeapsa stabilită lui Golan R. și Nogovicico V. în baza art. 90 Cod penal. Pentru atingerea scopului pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpaților, precum și de restabilire a 6 echității sociale pentru faptele infracționale comise este necesar aplicarea pedepsei reale – privative de libertate. Or, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, care are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestora, cât și a altor persoane. Mai mult ca atât, Golan R. și Nogovicico V. nu au recunoscut vina în comiterea infracțiunii și nu au recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate.

Asupra recursului declarat nu a fost depusă referință.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins din următoarele considerente. Potrivit textului recursului, acuzatorul de stat invocă temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Analizând textul deciziei recurate Colegiul constată că, motivele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. După cum rezultă din conținutul recursului, acuzatorul de stat nu este de acord cu menținerea sentinței de achitare în privința lui Prozorovschi E. în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, menționând că instanța de apel nu a dat aprecierea corespunzătoare probelor prezentate, care confirmă vinovăția acestuia, făcând referire la declarațiile celorlalți inculpați Golan R. și Nogovicico V. depuse la urmărirea penală, precum și a martorilor xxx, xxx, inclusiv și cu pedeapsa stabilită lui Golan R., Nogovicico V., și anume că s-a aplicat suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă. La acest capitol, Colegiul penal constată că, prima instanță, conform prevederilor art. 314 Cod de procedură penală, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a audiat inculpații, partea vătămată Chirița O., martorii, a cercetat actele cauzei, apreciindu-le în 7 mod obiectiv, care au format convingerea instanței privind nevinovăția lui Prozorovschi E., precum și vinovăția lui Golan R. Și Nogovicico V. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal. Instanța de apel, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, a supus unei verificări minuțioase toate probele administrate, corectând eroarea comisă de instanța de fond și anume că în partea descriptivă a sentinței instanța a indicat drept temei de achitare a lui Prozorovschi E. – lipsa elementelor infracțiunii, iar în partea dispozitivă – că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, astfel concluzionând că Prozorovschi urmează a fi achitat, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de el, deoarece argumentele procurorului aduse în probarea învinuirii în baza art. 187 alin.(2) lit.b), f) Cod penal nu și-au găsit confirmare în ședința de judecată, iar în instanța de apel nu au fost prezentate probe noi, ce ar confirma vinovăția lui Prozorovschi E. în săvârșirea infracțiunii date. Din textul deciziei instanței de apel, se observă că aceasta și-a motivat soluția adoptată, oferind răspunsuri la toate motivele apelurilor declarate de procuror și avocat iar motivarea soluției nu contrazice dispozitivul hotărârii, care este expus destul de clar. Colegiul penal conchide că, instanța de apel, examinând apelurile, a supus unei cercetări suplimentare și minuțioase toate probele administrate la dosar, după cum rezultă din procesul-verbal al ședinței de judecată, a audiat suplimentar inculpații Nogovicico V., Golan R. și Prozorovschi E., partea vătămată xxx, a verificat și cercetat actele cauzei, cum sunt: - declarațiile părților vătămate xxx depuse în cadrul ședinței instanței de fond, a martorilor xxx, xxx, xxx, - plângerea părții vătămate, - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 13.07.2014, - procesul-verbal de examinare a obiectelor din 18.07.2014, - ordonanța de recunoaștere ca corp delict din 18.07.2014, respectând prevederile art. 100 alin.(4) Cod de procedură penală, dându-le o apreciere justă, potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, corect a ajuns la concluzia că prin aceste probe se confirmă vinovăția lui Golan R. și Nogovicico V., precum și nevinovăția lui Prozorovschi E. că ar fi comis infracțiunea imputată de jaf. Instanța de recurs menționează că, instanța de apel în motivarea soluției 8 adoptate just a menționat că acuzarea nu a prezentat probe concludente și pertinente atât în cadrul ședinței primei instanțe, cât și ședința instanței de apel, care ar demonstra vinovăția inculpatului Prozorovschi E. în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 187 alin.(2) lit.b), f) Cod penal. Astfel, Colegiul penal consideră că aceste constatări au permis instanței de apel să conchidă asupra legalității și temeiniciei soluției că inculpatul Prozorovschi Edgar urmează să fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. De asemenea, argumentele procurorului, precum că probele administrate au fost apreciate incorect și unilateral, în opinia instanței de recurs, sunt neîntemeiate. Instanțele ierarhic inferioare, reieșind din prevederile legale nominalizate, au dat o apreciere corectă declarațiilor lui Prozorovschi E., a părții vătămate xxx, a inculpaților Golan R. și Nogovicico V., precum și celorlalte probe, care au fost analizate în ansamblu, în mod obiectiv. Cu atât mai mult că critica referitor la procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei și care deja a fost efectuată de două instanțe de judecată. Prin urmare, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la etapa de judecare a recursului ordinar, instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în speță. Potrivit recursului, în sprijinul acuzării lui Prozorovschi E. în săvârșirea infracțiunii de jaf, procurorul invocă declarațiile inculpaților Golan R. și Nogovicico V. depuse în cadrul urmăririi penale, inclusiv a martorilor xxx și xxx, care au declarat, „că ei l-au reținut pe Nogovicico V. care se afla nu departe de locul infracțiunii. La fața locului, Golan R. și Nogovicico V. au comunicat că cu ei a mai fost un băiat – Prozorovschi E., ultimul i-a instigat să comită infracțiunea”. Însă, martorii indicați au relatat că au auzit de la ceilalți inculpați precum că la jaf ar fi participat și Prozorovschi E., dar acesta nu a fost găsit la locul infracțiunii, astfel, ultimul a fost reținut doar reieșind din faptul că Nogovicico V. a indicat că el (Prozorovschi E.) ar fi fost împreună cu ei. Referitor la declarațiile lui Golan R. și Nogovicico V., instanțele judecătorești inferioare corect au menționat că aceștia în cadrul ședinței instanței de fond și cea de apel, au confirmat că Prozorovschi Edgar nu era 9 împreună cu ei la momentul atacului, iar Nogovicico V. a relatat că nu a comunicat poliției precum că Prozorovschi E. a indicat la persoana ce urmează a fi atacată, depozițiile respective au fost date în momentul în care el era servit. Mai mult ca atât, inculpații nominalizați fiind audiați în cadrul ședinței instanței de apel, au explicat că nu au primit nici o indicație de la Prozorovschi E. ca să o jefuiască pe partea vătămată. Totodată, inclusiv și partea vătămată xxx a infirmat că a fost jefuită de Prozorovschi E., nu cunoaște de unde acesta a obținut calitatea de inculpat, deoarece ea a fost urmărită doar de două persoane pe care le-a recunoscut, acestea fiind Golan R. și Nogovicico V. Prin urmare, probe care ar permite de a concluziona asupra participării lui Prozorovschi E. la comiterea infracțiunii vizate, așa cum este învinuit potrivit rechizitoriului, de către acuzator nu au fost prezentate. Astfel, Colegiul conchide că instanța de apel corect a reținut în acest sens prevederile art. 8 și 389 Cod de procedură penală, în aspectul că o hotărâre de condamnare se adoptă numai în condiția în care vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată printr-un ansamblu de probe cercetate de instanța de judecată. O sentință de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri. Colegiul reține că instanța de apel a ținut seama de aceste prevederi legale, precum și de principiul că toate îndoielile apărute și care nu pot fi înlăturate, se tratează în favoarea inculpatului, adoptând o soluție întemeiată. Argumentele invocate de recurent în această parte nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate. Totodată, acuzatorul de stat și-a întemeiat recursul în baza pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, criticând hotărârea contestată în partea stabilirii pedepsei, pe care o consideră prea blândă în coraport cu circumstanțele cauzei, referitor la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, susținând că pedeapsa stabilită de instanța de fond, menținută de cea de apel este una neechitabilă, nu va contribui la evitarea comiterii de noi infracțiuni de către inculpați, dar și la corectarea acestora. Sub acest aspect se atestă că, împrejurările menționate în partea descriptivă a deciziei contestate, relevă că instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa aplicată inculpaților Golan R. și Nogovicico V., fiind în strictă conformitate cu 10 prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținând cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii, iar la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de toate circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Lui Golan R. și Nogovicico V. în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, le-a fost stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare, fără amendă, executarea pedepsei fiind suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 3 ani, fiecăruia. Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca aceasta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului pe un termen de probațiune, în limitele de la 1 la 5 ani. Excepție de la aceasta regulă, potrivit alin. (4) al art. 90 Cod penal fac doar infracțiunile deosebit de grave, excepțional de grave, cât și în cazul recidivei. Colegiul menționează că infracțiunea comisă de inculpați, potrivit art. 16 Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor grave. Totodată, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Pedeapsa penală, potrivit art. 61 Cod penal, este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, care are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Instanța de recurs reține că pedeapsa numită lui Golan R. și Nogovicico V. în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu suspendarea condiționată a executării ei, este una legală și întemeiată ținându-se cont de circumstanțele nominalizate mai sus. 11 Lipsa circumstanțelor agravante, comiterea unei infracțiuni pentru prima dată pentru Nogovicico V., ambii fiind caracterizați pozitiv, precum și vârstă tânără a acestora, au permis instanțelor judecătorești să le aplice inculpaților o pedeapsă echitabilă, care corespunde prevederilor art. 7, 61, 75 și 90 Cod penal, hotărâre, pe care Colegiul penal o apreciază ca fiind corectă și legală. Prin urmare, Colegiul conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise la art. 414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, iar temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de procuror nu există și, se impune respingerea lui ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE: Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016, în cauza penală în privința lui Golan Radu, Prozorovschi Edgar și Nogovicico Vasile, cu menținerea hotărârii atacate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 iunie 2017. Președinte Petru Ursache Judecătorii Constantin Alerguș Vladimir Timofti Galina Stratulat Tamara Chișca-Doneva 12