1ra-523/2018 — art. 187 al. 2 lit. b, d CP

1ra-523/2018 — art. 187 al. 2 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-523/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

către avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpaților Ciugureanu Pavel și Nunu

Mihail, de către procurorul din Procuratura de circumscripție Chișinău, Seriu Brigai,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

20 noiembrie 2017, în cauza penală, în privința lui

Ciugureanu Pavel XXX, născut la XXX,

originar și domiciliat în XXX;

Nunu Mihail XXX, născut la XXX, originar și

domiciliat în XXX;

și

Dulgheru Eugeiu XXX, născut la XXX, originar

și domiciliat în XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 12.06.2012 pînă la 04.11.2016;

Instanța de apel de la 24.11.2016 pînă la 22.03.2017;

Instanța de recurs de la 16.06.2017 pînă la 01.08.2017;

Instanța de apel de la 11.09.2017 pînă la 20.11.2017;

Instanța de recurs de la 02.02.2018 pînă la 07.03.2018.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Ciugureanu Pavel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit.

b), d) Cod penal, la 5 ani închisoare, fără amendă.

Conform art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe un termen de probațiune de 1 an.

Nunu Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.187 alin.(2) lit.

b), d) Cod penal, la 5 ani închisoare, fără amendă.

Conform art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe un termen de probațiune de 1 an.

Dulgheru Eugeniu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.187

alin.(2) lit. b), d) Cod penal, la 5 ani închisoare, fără amendă.

Conform art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe un termen de probațiune de 1 an.

Pavel, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Nunu Mihail și Dulgheru Eugeniu, la

03.09.2011, aproximativ la ora 04:00, aflându-se pe str. Socoleni, mun. Chișinău,

având scopul atacului asupra lui Verdeș Vitalie și dobândirii bunurilor acestuia, în

timp ce Verdeș Vitalie se afla la volanul automobilului de model „XXX” cu n/î XXX,

iar în automobil pasageri, Ciugureanu Pavel s-a apropiat de automobil în partea din

față dreaptă, întrebându-l dacă este liber, după care șoferul a spus că, este ocupat și a

1

pornit automobilul, la care Ciugureanu Pavel a pătruns în automobilul acestuia în

timp ce automobilul se deplasa. În acest timp a pătruns din spate - stânga Nunu

Mihail, amenințându-l pe șoferul Verdeș Vitalie cu aplicarea violenței periculoase

pentru viața și sănătatea acestuia manifestate prin faptul că, Nunu Mihail l-a apucat

pe șofer de gât, strangulîndu-1 și cerându-i să oprească, totodată acoperindu-i și ochii,

iar Ciugureanu Pavel l-a amenințat cu un obiect ascuțit și strălucit, totodată

îmbrîcindu-1, iar pasagerii, două persoane de gen feminin nestabilite de organul de

urmărire penală s-au speriat și au fugit din automobil, iar în acest timp a pătruns în

automobil Dulgheru Eugeniu, după care i-au cerut bani, în rezultatul cărui fapt,

Verdeș Vitalie, fiind speriat și amenințat, a scos portmoneul în care se afla suma de 1

000 lei și 5 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM pentru data de

03.09.2011, constituiau 56,60 lei, fiind smuls portmoneul din mâna lui Verdeș Vitalie

de către Dulgheru Eugeniu, după care Nunu Mihail și Dulgheru Eugeniu au șters cu

un șervet luat din automobil urmele lor criminale de pe mînerele de la ușile

automobilului din afară și interior, după care toți împreună au părăsit locul comiterii

faptei infracționale, cauzându-i astfel părții vătămate Verdeș Vitalie o pagubă

materială considerabilă în valoare totală de 1 056 lei.

Nunu Mihail, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciugureanu Pavel și

Dulgheru Eugeniu, la 03.09.2011, aproximativ la ora 04:00, aflându-se pe str.

Socoleni, mun. Chișinău, avînd scopul atacului asupra lui Verdeș Vitalie și dobândirii

bunurilor acestuia, în timp ce Verdeș Vitalie se afla la volanul automobilului de

model „XXX” cu n/î XXX, iar în automobil pasageri, Ciugureanu Pavel s-a apropiat

de automobil în partea din față dreaptă, întrebîndu-1 dacă este liber, după care șoferul

a spus că, este ocupat și a pornit automobilul, la care Ciugureanu Pavel a pătruns în

automobilul acestuia în timp ce automobilul se deplasa. În acest timp a pătruns din

spate - stânga Nunu Mihail, după care, amenințindu-l pe șoferul Verdeș Vitalie cu

aplicarea violenței periculoase pentru viață, și sănătatea acestuia manifestate prin

faptul că, Nunu Mihail l-a apucat pe șofer de gât, strangulîndu-1 și cerându-i să

oprească, totodată acoperindu-i și ochii, iar Ciugureanu Pavel la amenințat cu un

obiect ascuțit și strălucit, totodată îmbrîcindu-1, iar pasagerii, două persoane de gen

feminin nestabilite de organul de urmărire penală s-au speriat și au fugit din

automobil, iar în acest timp a pătruns în automobil Dulgheru Eugeniu, după care i-au

cerut bani în rezultatul cărui fapt cet. Verdeș Vitalie, fiind speriat și amenințat a scos

portmoneul în care se aflau bani în sumă de 1 000 lei și 5 dolari SUA, care conform

cursului oficial al BNM pentru data de 03.09.2011 constituiau 56,60 lei, fiind smuls

portmoneul din măna cet. Verdeș Vitalie de către Dulgheru Eugeniu, după care Nunu

Mihail și Dulgheru Eugeniu, au șters cu un șervet luat din automobil urmele lor

criminale de pe mânerele de la ușile automobilului din afară și interior, după care toți

împreună au părăsit locul comiterii faptei sale infracționale, astfel cauzându-i părții

vătămate Verdeș Vitalie o pagubă materială considerabilă în valoare totală de 1 056

lei.

Dulgheru Eugeniu, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciugureanu Pavel și

Nunu Mihail, la 03.09.2011, aproximativ la ora 04:00, aflându-se pe str. Socoleni,

mun. Chișinău, avînd scopul atacului asupra lui Verdeș Vitalie și dobândirii bunurilor

acestuia, în timp ce Verdeș Vitalie se afla la volanul automobilului de model „XXX”

cu n/î XXX, iar în automobil pasageri, Ciugureanu Pavel s-a apropiat de automobil în

partea din față - dreaptă, întrebîndu-1 dacă este liber, după care șoferul a spus că, este

ocupat și a pornit automobilul, la care Ciugureanu Pavel a pătruns în automobilul

2

acestuia în timp ce automobilul se deplasa, în acest timp a pătruns din spate stânga

Nunu Mihail, după care amenințîndu-1 pe șoferul Verdeș Vitalie cu aplicarea

violenței periculoase pentru viața și sănătatea acestuia manifestate prin faptul că,

Nunu Mihail l-a apucat pe șofer de gît, strangulîndu-l și cerându-i să oprească,

totodată acoperindu-i și ochii, iar Ciugureanu Pavel l-a amenințat cu un obiect ascuțit

și strălucit, totodată îmbrîcindu-1, iar pasagerii, două persoane de gen feminin

nestabilite de organul de urmărire penală s-au speriat și au fugit din automobil, iar în

acest timp a pătruns în automobil Dulgheru Eugeniu, după care i-au cerut bani, în

rezultatul cărui fapt, Verdeș Vitalie, fiind speriat și amenințat, a scos portmoneul în

care se afla suma de 1 000 lei si 5 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM

pentru data de 03.09.2011 constituiau 56,60 lei, fiind smuls portmoneul din mîina lui

Verdeș Vitalie de către Dulgheru Eugeniu, după care Nunu Mihail și Dulgheru

Eugeniu au șters cu un șervet luat din automobil urmele lor criminale de pe mînerele

de la ușile automobilului din afară și interior, după care toți împreună au părăsit locul

comiterii faptei infracționale, cauzîndu-i astfel părții vătămate Verdeș Vitalie o

pagubă materială considerabilă în valoare totală de 1 056 lei.

apeluri:

 Procurorul, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri,

prin care Ciugureanu Pavel să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse

sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis; Nunu Mihail să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.188 alin. 2 lit. b), d), f) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub

formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis; Dulgheru Eugeniu să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub

formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

În motivare cererii de apel, procurorul a invocat că sentința este ilegală,

deoarece au fost prezentate și examinate suficiente probe pentru declararea

inculpaților ca fiind vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin. (2)

Cod penal, incriminată de către organul de urmărire penală, iar instanța incorect a

calificat acțiunile inculpaților, bazându-se doar pe declarațiile inculpaților și ignorând

declarațiile părții vătămate și ale martorului Gorgos Mariana, iar în cadrul cercetării

judecătorești s-a constatat cu certitudine că inculpații au comis infracțiunea în mod

deschis în prezența părții vătămate; inculpații au atacat partea vătămată, intenționînd

și încercînd să-i aplice lovituri cu pumnii și amenințînd partea vătămată cu aplicarea

unui obiect ascuțit; văzînd că victima a întreprins măsuri de a scăpa de agresori,

pornind din loc automobilul, inculpații l-au atacat, aplicînd forța fizică și

amenințându-1, dîndu-i de înțeles că intențiile lor sunt serioase și reale, astfel

curmînd rezistența victimei; acțiunile inculpaților erau însoțite de amenințarea cu

aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea victimei; amenințarea cu un

obiect ascuțit efectuată asupra părții vătămate a fost dovedită incontestabil în ședință

de judecată; inculpații, imediat după atacul asupra părții vătămate au sustras

mijloacele bănești, părăsind locul comiterii infracțiunii; inculpații au acționat în

comun acord, cu intenție directă; acțiunile persoanelor inculpate sînt în legătură

cauzală cu consecințele survenite.

3

- Avocatul Zaharia Sergiu acționând în numele inculpaților Ciugureanu Pavel

și Nunu Mihail, a solicitat casare sentinței și dispunerea achitării lui Ciugureanu

Pavel și Nunu Mihail de comiterea infracțiunii incriminate, din motiv că, fapta

inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea cererii de apel declarate, apelantul a invocat că, din declarațiile

inculpaților rezultă că, scopul întîlnirii lor cu partea vătămată Verdeș Vitalie a fost

pentru a discuta despre situația de intimidare a lui Gorgos Mariana de către ultimul cu

ceva timp în urmă și nu a existat intenția de sustragere a bunurilor lui Verdeș Vitalie,

lipsind astfel latura subiectivă a infracțiunii de tîlhărie. În ședința de judecată partea

vătămată a declarat că, banii i-a transmis în mod benevol și nu poate să confirme

faptul că Ciugureanu Pavel l-a amenințat cu un cuțit.

apelurile declarate au fost respinse, ca nefondate, cu menținerea sentinței atacate.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că în rechizitoriu,

inculpatului Ciugureanu Pavel i se incriminează comiterea infracțiunii prevăzute de

art.188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, adică tîlhăria, după semnele calificative

atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu

aplicarea unei asemenea violențe, de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în

încăpere, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă și cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

De asemenea, în rechizitoriu inculpaților Nunu Mihail și Dulgheru Eugeniu li se

incriminează comiterea infracțiunilor prevăzute de art.188 alin. (2), lit. b), d), f) Cod

penal, adică tîlhăria, după semnele calificative atacul săvîrșit asupra unei persoane în

scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea

persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de două

sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere și cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

Reieșind din materialele dosarului, instanța de apel a considerat că, prima

instanță a conchis legitim și întemeiat că, în acțiunile inculpaților Ciugureanu Pavel,

Nunu Mihail și Dulgheru Eugeniu se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art.187 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, adică jaful, după semnele

calificative sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, de două sau mai multe

persoane, prin pătrunderea în încăpere.

În acest sens, instanța de apel a constatat că, Ciugureanu Pavel, împreună și prin

înțelegere prealabilă cu Nunu Mihail și Dulgheru Eugeniu, la 03.09.2011,

aproximativ la ora 04:00, aflîndu-se pe str. Socoleni, mun. Chișinău, avînd scopul

atacului asupra lui Verdeș Vitalie și dobîndirii bunurilor acestuia, în timp ce Verdeș

Vitalie se afla la volanul automobilului de model „XXX” cu n/î XXX, iar în

automobil pasageri, Ciugureanu Pavel s-a apropiat de automobil în partea din față

dreaptă, întrebîndu-l dacă este liber, după care șoferul a spus că, este ocupat și a

pornit automobilul, la care Ciugureanu Pavel a pătruns în automobilul acestuia în

timp ce automobilul se deplasa. În acest timp a pătruns din spate - stînga Nunu

Mihail, amenințîndu-1 pe șoferul Verdeș Vitalie cu aplicarea violenței periculoase

pentru viața și sănătatea acestuia manifestate prin faptul că, Nunu Mihail l-a apucat

pe șofer de gît, strangulîndu-1 și cerîndu-i să oprească, totodată acoperindu-i și ochii,

iar Ciugureanu Pavel l-a amenințat cu un obiect ascuțit și strălucit, totodată

îmbrîcindu-1, la care fapte pasagerii, două persoane de gen feminin nestabilite de

4

organul de urmărire penală s-au speriat și au fugit din automobil, iar în acest timp a

pătruns în automobil Dulgheru Eugeniu, după care i-au cerut bani, în rezultatul cărui

fapt, Verdeș Vitalie, fiind speriat și amenințat, a scos portmoneul în care se afla suma

de 1 000 lei și 5 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM pentru data de

03.09.2011, constituiau 56,60 lei, fiind smuls portmoneul din mâna lui Verdeș Vitalie

de către Dulgheru Eugeniu, după care Nunu Mihail și Dulgheru Eugeniu au șters cu

un șervet luat din automobil urmele lor criminale de pe mânerele de la ușile

automobilului din afară și interior, după care toți împreună au părăsit locul comiterii

faptei infracționale, cauzîndu-i astfel părții vătămate Verdeș Vitalie o pagubă

materială considerabilă în valoare totală de 1 0561ei.

Instanța de apel a statuat că, deși inculpații Ciugureanu Pavel, Nunu Mihail și

Dulgheru Eugeniu nu și-au recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate în

rechizitoriu și de comiterea cărora aceștia au fost recunoscuți vinovați de către prima

instanță, vinovăția acestora în comiterea infracțiunii prevăzute de art.187 alin. (2) lit.

b), d) Cod penal, se confirmă prin următoarele probe administrate de către organul de

urmărire penală, cercetate de către prima instanță și verificate de către instanța de

apel și anume prin: declarațiile părții vătămate Verdeș Vitalie cît și actele cauzei -

procesul - verbal de sesizare despre săvîrșirea sau pregătirea pentru săvîrșirea

infracțiunii (f.d.5, vol.I); - procesul - verbal de cercetare la fața locului din

03.09.2011, cu foto tabel ( f.d.10-13, vol.I); - procesul - verbal de examinare a

documentelor din 17.04.2012, prin care a fost examinată declarația din 06.09.2012

scrisă personal de către Gorgos Mariana ( f.d.37, vol.I); - procesul - verbal de

examinare a obiectului din 05.12.2011, cu foto tabel ( f.d.85-86, vol.I); - ordonanța de

recunoaștere și anexare a corpurilor delicte (f.d.87, vol.I); - procesul - verbal de

examinare din 12.01.2012, în cadrul căruia au fost examinate descifrările

convorbirilor telefonice ridicate de la compania SA „Moldcell” de pe nr. de telefon

mobil XXX care aparține părții vătămate Verdeș Vitalie începînd cu 01.09.2011, pînă

la executarea încheierii (f.d.49, vol.II).

Astfel, coroborând probele nominalizate, instanța de apel a constatat că, prima

instanță corect a conchis de a reîncadra faptele inculpatului Ciugureanu Pavel din

infracțiunea prevăzută de art.188 alin. (2), lit. b), d), e), f) Cod penal în cea prevăzută

de art.187 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și ale inculpaților Nunu Mihail și Dulgheru

Eugeniu din infracțiunile prevăzute de art.188 alin. (2), lit. b), d), f) Cod penal în cea

prevăzută de art.187 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

În acest sens, instanța de apel a considerat că prima instanță corect a conchis că,

în acțiunile inculpaților Ciugureanu Pavel, Nunu Mihail și Dulgheru Eugeniu se

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b),

d) Cod penal, adică jaful, după semnele calificative sustragerea deschisă a bunurilor

altei persoane, de două sau mai multe persoane, prin pătrunderea în încăpere.

Instanța de apel a menționat că, în sensul dispozițiilor art.188 Cod penal, prin

„atac” trebuie de înțeles acțiunile agresive ale făptuitorului, care sunt însoțite de

violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea

cu aplicarea unei asemenea violențe. Prin violență periculoasă pentru viața sau

sănătatea persoanei se are în vedere violența care s-a soldat cu vătămare medie sau

ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori care, deși nu a cauzat aceste urmări,

comportă la momentul aplicării sale, datorită metodei de operare, un pericol real

pentru viață și sănătate. Chestiunea ce ține de prezența în acțiunile persoanei a

componenței de jaf sau tîlhărie în cazurile în care sustragerea este însoțită de

5

amenințarea aplicării violenței urmează a fi soluționată ținînd cont de toate

circumstanțele cauzei: caracterul amenințării, obiectele sau arma cu care amenință

infractorul, locul și timpul săvîrșirii infracțiunii, numărul infractorilor etc.

Astfel, în speță, reieșind din declarațiile părții vătămate Verdeș Vitalie, rezultă

că, acesta a fost atacat de către inculpați - Nunu Mihail care l-a ținut de gît, după care

inculpații i-au sustras o sumă de bani. Totodată, partea vătămată nu a putut explica

modul în care a fost atacat și nici dacă au fost folosite careva obiecte în calitate de

arme, aceasta explicînd doar că, inculpații aveau careva obiecte în mînă, dar care nu a

fost stabilite de către organul de urmărire penală.

În continuare, instanța de apel a consemnat că prima instanță a conchis corect că,

la calificarea faptei incriminate inculpaților, partea acuzării nu a demonstrat

întrunirea elementelor laturii subiective a infracțiunii prevăzute de art.188 Cod penal

și anume aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate

ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, care se poate deduce din

folosirea unor mijloace apte de a fi folosite în calitate de arme.

În acest sens, instanța de apel a relevat că, dacă din circumstanțele concrete ale

cauzei rezultă că, făptuitorul care urmărește scopul sustragerii, nu intenționează să-și

realizeze amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viață sau sănătate,

totodată lipsind condițiile obiective favorabile înfăptuirii acestei amenințări, deși

amenințarea a luat cea mai intimidantă formă posibilă, făptuitorul trebuie să răspundă

nu pentru tîlhărie, ci pentru jaf. O astfel de amenințare, avînd doar un caracter

imaginar, nu creează un pericol real pentru viața sau sănătatea victimei, deci nu poate

fi recunoscută ca semn al tîlhăriei. Acțiunile infractorului pot fi calificate drept jaf

sau tîlhărie prin indicele amenințării de aplicare a violenței doar atunci cînd o astfel

de amenințare este reală pentru viața sau sănătatea victimei.

Prin urmare, în speță, organul de urmărire penală nu a stabilit existența actului

de tâlhărie or, nu s-a stabilit aplicarea violenței periculoase pentru viață în privința

părții vătămate, provocarea leziunilor în urma acținilor inculpaților și nici a unor

obiecte ce ar fi fost folosite în calitate de arme la săvîrșirea actului de tîlhărie.

În acest context, instanța de apel a reținut că reieșind din declarațiile

inculpaților, rezultă că, aceștia au avut intenția de a clarifica situația neplăcută ce s-a

petrecut între Gorgos Mariana și partea vătămată Verdeș Vitalie. În afară de aceasta,

banii au fost restituiți și partea vătămată nu are careva pretenții față de inculpați. În

speță, unica acțiune a inculpaților a fost de imobilizare a lui Verdeș Vitalie și de

sustragere a unei sume de bani fără aplicarea violenței asupra acestuia or, reieșind din

declarațiile acestuia, rezultă că, fiind în automobil, a fost atacat de cîteva persoane

necunoscute și prin ce s-a manifestat atacul nu a putut explica și ca urmare i-au

sustras o sumă de bani, după care au plecat.

Astfel, instanța de apel a statuat că instanța de fond legitim și întemeiat a

conchis că, toate probele în ansamblu demonstrează incontestabil că, acțiunile

inculpaților Ciugureanu Pavel, Nunu Mihail și Dulgheru Eugeniu urmează a fi

încadrate juridic în prevederile art.187 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, fapta lor

constituie infracțiunea de jaf și inculpații urmează să poarte răspundere penală pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b), d) Cod penal.

De asemenea, instanța a conchis că în privința inculpaților Ciugureanu Pavel,

Nunu Mihail și Dulgheru Eugeniu măsura de pedeapsă a fost aplicată legal și corect

de către instanța de fond, care nu contravine legii, ținând cont de prevederile art. 61,

75, 90 Cod penal, precum și de gravitatea faptei penale, care se atribuie la categoria

6

celor grave, motivul săvârșirii infracțiunii și persoana inculpaților, acordându-le

acestora șansa de a se corecta în sensul respectării legii.

La fel, au fost respinse ca neîntemeiate argumentele invocate de către partea

apărării invocate în cererea de apel referitor la necesitatea achitării inculpaților,

deoarece conform prevederile art. 389 Cod de procedură penală, sentința de

condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești,

vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de

probe cercetate de instanța de judecată.

Astfel, în speță, reieșind din probele administrate și apreciate de către instanța de

fond și verificate de către instanța de apel, rezultă cert că, Ciugureanu Pavel, Nunu

Mihail și Dulgheru Eugeniu, au săvîrșit infracțiunea prevăzută de art.187 alin.(2) lit.

b), d) Cod penal în modul indicat mai sus.

declarat recurs ordinar, prin care a solicitat casarea totală a deciziei instanței de apel,

cu trimiterea cauzei la rejudecare.

Recurentul a menționat că, instanța de apel a admis erorile de drept prevăzute de

art. 427 alin. (l) pct. 6) Cod de procedură penală, dat fiind că nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția.

Instanța de apel la adoptarea soluției, s-a bazat doar pe declarațiile inculpaților,

care atît la urmărirea penală cît și în cadrul ședinței de judecată nu au recunoscut

vina, declarații care urmează a fi apreciate critic, necolaborînd cu celelalte probe

prezentate de partea acuzării, fiind date cu scop de apărare și eschivare de la

răspunderea penală.

Recurentul a indicat că, instanța de apel a dat o apreciere incorectă probelor

prezentate de acuzare, nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care

dovedesc incontestabil vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate de

organul de urmărire penală.

august 2017, a fost admis recursul ordinar declarat de către procuror, casată decizia

instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, într-un

alt complet de judecată.

6.1. Pentru a se pronunța, instanța de recurs a menționat că, potrivit ordonanței

de punere sub învinuire, și rechizitoriului inculpatul Ciugureanu Pavel a fost pus sub

învinuire în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal – tâlhăria, adică atacul

săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea

cu aplicarea violenței periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate,

săvârșită de trei persoane, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea unui obiect folosit

în calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, iar inculpații

Nunu Mihail și Dulgheru Eugeniu au fost puși sub învinuire în baza art. 188 alin. (2)

lit. b), d), f) Cod penal – tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoasă pentru

viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșită de trei persoane, prin pătrundere în

încăpere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, deoarece inculpatul

Ciugureanu Pavel a comis atacul aplicând alte obiecte folosite în calitate de armă și

anume, un obiect ascuțit și strălucit, folosit pentru amenințarea părții vătămate.

Tot aici, instanța de recurs a menționat că, pentru delimitarea calificării faptei

de la art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) la art. 187 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, are loc

7

în baza formei de violență aplicată de către făptuitor, periculoasă sau nepericuloasă

pentru viață și sănătatea persoanei.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs a menționat că prima instanță și

instanța de apel constatând fapta din rechizitoriu menționând în partea descriptivă

precum că, inculpații au amenințat șoferul Verdeș Vitalie cu aplicarea violenței

periculoase pentru viață și sănătatea acestuia, adică reîncadrând acțiunile inculpaților

Ciugureanu Pavel, Nunu Mihail și Dulgheru Eugeniu din art. 188 alin. (2) lit. b), d),

e), f) la art. 187 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, nu au constatat fapta, care ar

corespunde art. 187 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

Prin urmare instanța de apel menținând acțiunile inculpaților Ciugureanu

Pavel, Nunu Mihail și Dulgheru Eugeniu în baza art. 187 alin.(2) lit. b), d) Cod penal,

punând la bază aceleași probe apreciate de instanța de fond, în special declarațiile

părții vătămate verificate în cadrul ședinței instanței de apel a conchis că nu s-a

confirmat învinuirea înaintată lui Ciugureanu Pavel, Nunu Mihail și Dulgheru

Eugeniu în săvârșirea infracțiunii de tîlhărie, nefiind stabilit faptul că inculpatul

Ciugureanu Pavel s-a înarmat cu un obiect ascuțit și strălucit și la folosit pentru

amenițarea părții vătămate Verdeș Vitalie.

În ceea ce privește aspectul de ilegalitate invocat de procuror, privind greșita

încadrare a acțiunilor inculpaților Ciugureanu Pavel, Nunu Mihail și Dulgheru

Eugeniu, instanța de recurs a constatat că, prin atac se înțelege acțiunea agresivă a

făptuitorului, surprinzătoare pentru victimă, care este însoțită de violență periculoasă

pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe.

Astfel, prin „violență periculoasă pentru viața sau sănătatea victimei” se are în

vedere violența soldată cu vătămarea ușoară ori medie a integrității corporale sau a

sănătății, ori care, deși nu a cauzat asemenea urmări, comportă la momentul aplicării

sale, datorită metodei de operare, un pericol real pentru viața sau sănătatea victimei.

Chestiunea despre prezența în acțiunile persoanei a infracțiunii de jaf, tâlhărie

sau șantaj în cazurile în care sustragerea este însoțită de amenințarea aplicării

violenței urmează a fi soluționată, ținând cont de toate circumstanțele cauzei:

caracterul amenințării, obiectele sau arma cu care amenința infractorul, locul și

timpul săvârșirii infracțiunii etc.

La calificarea acțiunilor făptuitorului în baza art. 188 alin. (2) lit. e) Cod penal,

instanțele judecătorești urmau, în conformitate cu art. 129 alin.(1) Cod penal

coroborat cu prevederile Legii cu privire la arme, să stabilească dacă obiectul, aplicat

în cadrul atacului, reprezintă sau nu o armă.

Prin urmare, instanța de recurs a menționat că, sub „alte obiecte folosite în

calitate de armă” se explică obiectele cu care victimei i s-au cauzat, sau putea să i se

cauzeze vătămări periculoase pentru viața ori sănătatea (cuțite, inclusiv de bucătărie,

topoare, etc.).

În asemenea condiții, instanța de recurs a conchis faptul că, instanța de apel

pripit a reținut în acțiunile inculpaților Ciugureanu Pavel, Nunu Mihail și Dulgheru

Eugeniu, elementele constitutive ale infracțiunii de jaf, deoarece Ciugureanu Pavel a

atacat victima utilizând în scopul sustragerii bunurilor alte obiecte folosite în calitate

de armă – un obiect ascuțit și strălucit, continuându-și acțiunile sale ilegale și

realizându-și scopul.

Totodată, instanța de apel făcând trimitere la declarațiile date de inculpați,

partea vătămată Verdeș Vitalie în prima instanță și descriindu-le în decizie, nu a

8

verificat minuțios și obiectiv fiecare probă separat sub toate aspectele, prin prisma

pertinenței, concludenței, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, fără justă apreciere, au fost lăsate declarațiile părții vătămate Verdeș

Vitalie, depuse în cadrul urmăririi penale, unde acesta a declarat că „ …la

03.09.2011, în jurul orelor 04.00, staționând cu automobilul personal de model

„XXX” cu n/î XXX, cu care activează în calitate de taximetrist, pe str. Socoleni în

automobil se aflau două domnișoare… în momentul dat sau apropiat trei persoane

necunoscute de gen masculin, care m-au întrebat dacă sunt liber și eu le-am răspuns

că sunt ocupat, văzând că ei insistă, am pornit automobilul, dar ei s-au urcat din mers

și au început să mă agreseze cu un cuțit… menționez că persoana necunoscută care

era alături de mine ținea în mînă un cuțit în direcția mea…” Ulterior, în cadrul

cercetării judecătorești, în instanța de fond, partea vătămată a relatat că „ …Nanu a

urcat pe bancheta din urmă și Ciugureanu în față. Eu le-am spus să iasă, dar Nanu,

fiind în spate m-a apucat de gît și în acest moment, cele două pasagere intrând în

panică au fugit. După aceasta au intrat în automobil și Gorgos M. cu inculpatul

Dulgheru pe bancheta din spate. Dulgheru m-a întrebat ce bani am, la ce eu am scos

din partmoneu bani și i-am dat o sumă de bani…Mai mult de Ciugureanu am fost

amenințat dar în ce mod nu-mi amintesc. Cu pumnii nu am fost lovit de inculpați, am

fost doar ținut de gît ori de față de Nanu”.

Astfel, instanța de recurs a constatat că, prevederile legii procesual penale sus

menționate nu au fost respectate întocmai la judecarea apelului, deoarece, unele

declarații ale participanților la proces le-a cercetat, altele nefiind reflectate în decizia

sa, precum nici nu a expus esența acestora declarații și legătura lor cu conținutul altor

probe, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună asupra admisibilității sau

inadmisibilității probei respective, printre care corectitudinea încadrării faptei

săvârșite de către Ciugureanu Pavel XXX, Dulgheru Eugeniu XXX și Nunu Mihail

XXX.

2017, a fost respins apelul avocatului Zaharia Sergiu în numele inculpaților Nunu

Mihail și Ciugureanu Pavel, declarat împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 04.11.2016, ca fiind nefondat.

A fost admis apelul procurorului, casată sentința primei instanțe, inclusiv din

oficiu în temeiul art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, și pronunțată o nouă

hotărîre, după cum urmează:

Ciugureanu Pavel XXX a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. b), d), Cod penal și condamnat în baza acestei legi

la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, iar în temeiul art. 90

Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

probațiune de 3 ani, fără amendă.

Nunu Mihail XXX a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 187 alin. (2), lit. b), d) Cod penal și condamnat în baza acestei legi la o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, iar în temeiul art. 90 Cod

penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

probațiune de 3 ani, fără amendă.

Dulgheru Eugeniu XXX, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. b), d), Cod penal și condamnat în baza acestei legi

la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, iar în temeiul art. 90

9

Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

probațiune de 2 ani, fără amendă.

7.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a constatat următoarea stare de fapt

că, Ciugureanu Pavel, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Nunu Mihail și

Dulgheru Eugeniu, la 03.09.2011, aproximativ la ora 04:00, aflîndu-se pe str.

Socoleni, mun. Chișinău, avînd scopul sustragerii deschise a averii lui Verdeș Vitalie,

în timp ce Verdeș Vitalie se afla la volanul automobilului de model „XXX” cu n/î

XXX, iar în automobil pasageri, Ciugureanu Pavel s-a apropiat de automobil în

partea din față dreaptă, întrebîndu-1 dacă este liber, după care șoferul a spus că, este

ocupat și a pornit automobilul, la care Ciugureanu Pavel a pătruns în automobilul

acestuia în timp ce automobilul se deplasa. In acest timp a pătruns din spate - stînga

Nunu Mihail, amenințîndu-1 pe șoferul Verdeș Vitalie cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața și sănătatea acestuia manifestate prin faptul că, Nunu

Mihail l-a apucat pe șofer de umăr, cerîndu-i să se oprească, totodată acoperindu-i și

ochii, iar Ciugureanu Pavel l-a amenințat cu aplicarea violenței nepericuloase,

totodată îmbrîcindu-1, la care fapte pasagerii, două persoane de gen feminin

nestabilite de organul de urmărire penală s-au speriat și au fugit din automobil, iar în

acest timp a pătruns în automobil Dulgheru Eugeniu, după care i-au cerut bani, în

rezultatul cărui fapt, Verdeș Vitalie, fiind speriat și amenințat, a scos portmoneul în

care se afla suma de 1 000 lei și 5 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM

pentru data de 03.09.2011, constituiau 56,60 lei, fiind smuls portmoneul din mîina lui

Verdeș Vitalie de către Dulgheru Eugeniu, după care Nunu Mihail și Dulgheru

Eugeniu au șters cu un șervet luat din automobil urmele lor criminale de pe mînerele

de la ușile automobilului din afară și interior, după care toți împreună au părăsit locul

comiterii faptei infracționale, cauzîndu-i astfel părții vătămate Verdeș Vitalie o

pagubă materială considerabilă în valoare totală de 1 056 lei.

De asemenea, reieșind din materialele dosarului, instanța de apel a constatat că,

Nunu Mihail, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciugureanu Pavel și Dulgheru

Eugeniu, la 03.09.2011, aproximativ la ora 04:00, aflîndu-se pe str. Socoleni, mun.

Chișinău, avînd scopul sustragerii deschise a averii lui Verdeș Vitalie, în timp ce

Verdeș Vitalie se afla la volanul automobilului de model „XXX” cu n/î XXX, iar în

automobil pasageri, Ciugureanu Pavel s-a apropiat de automobil în partea din față

dreaptă, întrebîndu-1 dacă este liber, după care șoferul a spus că, este ocupat și a

pornit automobilul, la care Ciugureanu Pavel a pătruns în automobilul acestuia în

timp ce automobilul se deplasa. În acest timp a pătruns din spate - stînga Nunu

Mihail, după care, amenințindu-1 pe șoferul Verdeș Vitalie cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viață, și sănătatea acestuia manifestate prin faptul că Nunu

Mihail l-a apucat pe șofer de umăr, cerîndu-i să oprească, totodată acoperindu-i și

ochii, iar Ciugureanu Pavel la amenințat cu aplicarea violenței nepericuloase, totodată

îmbrîcindu-1, la care fapte pasagerii, două persoane de gen feminin nestabilite de

organul de urmărire penală s-au speriat și au fugit din automobil, iar în acest timp a

pătruns în automobil Dulgheru Eugeniu, după care i-au cerut bani, în rezultatul cărui

fapt cet. Verdeș Vitalie, fiind speriat și amenințat a scos portmoneul în care se aflau

bani în sumă de 1 000 lei și 5 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM

pentru data de 03.09.2011 constituiau 56,60 lei, fiind smuls portmoneul din mîina

cet.Verdeș Vitalie de către Dulgheru Eugeniu, după care Nunu Mihail și Dulgheru

Eugeniu, au șters cu un șervet luat din automobil urmele lor criminale de pe mânerele

de la ușile automobilului din afară și interior, după care toți împreună au părăsit locul

10

comiterii faptei sale infracționale, astfel cauzându-i părții vătămate Verdeș Vitalie o

pagubă materială considerabilă în valoare totală de 1056 lei.

În ceea ce-l privește pe inculpatul Dulgheru Eugeniu, instanța de apel a constatat

că, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Ciugureanu Pavel și Nunu Mihail, la

03.09.2011, aproximativ la ora 04:00, aflându-se pe str. Socoleni, mun. Chișinău,

avînd scopul sustragerii deschise a averii lui Verdeș Vitalie, în timp ce Verdeș Vitalie

se afla la volanul automobilului de model „XXX” cu n/î XXX, iar în automobil

pasageri, Ciugureanu Pavel s-a apropiat de automobil în partea din față - dreaptă,

întrebîndu-1 dacă este liber, după care șoferul a spus că, este ocupat și a pornit

automobilul, la care Ciugureanu Pavel a pătruns în automobilul acestuia în timp ce

automobilul se deplasa, în acest timp a pătruns din spate stânga Nunu Mihail, după

care amenințîndu-1 pe șoferul Verdeș Vitalie cu aplicarea violenței nepericuloase

pentru viața și sănătatea acestuia manifestate prin faptul că, Nunu Mihail l-a apucat

pe șofer de umăr și cerându-i să oprească, totodată acoperindu-i și ochii, iar

Ciugureanu Pavel l-a amenințat cu aplicarea violenței nepericuloase, totodată

îmbrîcindu-1, la care fapte pasagerii, două persoane de gen feminin nestabilite de

organul de urmărire penală s-au speriat și au fugit din automobil, iar în acest timp a

pătruns în automobil Dulgheru Eugeniu, după care i-au cerut bani, în rezultatul cărui

fapt, Verdeș Vitalie, fiind speriat și amenințat, a scos portmoneul în care se afla suma

de 1 000 lei și 5 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM pentru data de

03.09.2011 constituiau 56,60 lei, fiind smuls portmoneul din mîina lui Verdeș Vitalie

de către Dulgheru Eugeniu, după care Nunu Mihail și Dulgheru Eugeniu au șters cu

un șervet luat din automobil urmele lor criminale de pe mînerele de la ușile

automobilului din afară și interior, după care toți împreună au părăsit locul comiterii

faptei infracționale, cauzându-i astfel părții vătămate Verdeș Vitalie o pagubă

materială considerabilă în valoare totală de 1 056 lei.

Astfel instanța de apel a considerat că, prima instanță corect a conchis de a

reîncadra faptele inculpatului Ciugureanu Pavel din infracțiunea prevăzută de art.188

alin. (2) lit. b), d), e) și f) Cod penal în cea prevăzută de art.187 alin. (2) lit. b) și d)

Cod penal și ale inculpaților Nunu Mihail și Dulgheru Eugeniu din infracțiunile

prevăzute de art.188 alin. (2), lit. b), d) și f) Cod penal în cea prevăzută de art.187

alin. (2) lit. b) și d) Cod penal.

Așadar, prima instanță a constatat corect că, în acțiunile inculpaților Ciugureanu

Pavel, Nunu Mihail și Dulgheru Eugeniu se întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b) și d) Cod penal, adică jaful, după

semnele calificative sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, de două sau

mai multe persoane, prin pătrunderea în încăpere.

În acest context, instanța de apel a reiterat că, în sensul dispozițiilor art.188 Cod

penal, prin „atac” trebuie de înțeles acțiunile agresive ale făptuitorului, care sunt

însorite de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. Prin violență periculoasă pentru

viața sau sănătatea persoanei se are în vedere violența care s-a soldat cu vătămare

medie sau ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori care, deși nu a cauzat

aceste urmări, comportă la momentul aplicării sale, datorită metodei de operare, un

pericol real pentru viață și sănătate. Chestiunea ce ține de prezența în acțiunile

persoanei a componenței de jaf sau tîlhărie în cazurile în care sustragerea este însoțită

de amenințarea aplicării violenței urmează a fi soluționată ținînd cont de toate

11

circumstanțele cauzei: caracterul amenințării, obiectele sau arma cu care amenință

infractorul, locul și timpul săvîrșirii infracțiunii, numărul infractorilor etc.

În speță, reieșind din declarațiile părții vătămate Verdeș Vitalie, rezultă că,

acesta a fost atacat de către inculpați - Nunu Mihail care l-a ținut de gît, după care

inculpații i-au sustras o sumă de bani. Totodată, partea vătămată nu a putut explica

modul în care a fost atacat și nici dacă au fost folosite careva obiecte în calitate de

arme, aceasta explicând doar că, inculpații aveau careva obiecte în mână, dar care nu

a fost stabilite de către organul de urmărire penală.

Astfel, prima instanță corect a conchis că, la calificarea faptei incriminate

inculpaților, partea acuzării nu a demonstrat întrunirea elementelor laturii subiective a

infracțiunii prevăzute de art.188 Cod penal și anume aplicarea violenței periculoase

pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe, care se poate deduce din folosirea unor mijloace apte de a fi

folosite în calitate de arme.

În acest sens, instanța de apel a ținut să explice că, dacă din circumstanțele

concrete ale cauzei rezultă că, făptuitorul care urmărește scopul sustragerii, nu

intenționează să-și realizeze amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru

viață sau sănătate, totodată lipsind condițiile obiective favorabile înfăptuirii acestei

amenințări, deși amenințarea a luat cea mai intimidantă formă posibilă, făptuitorul

trebuie să răspundă nu pentru tîlhărie, ci pentru jaf. O astfel de amenințare, avînd

doar un caracter imaginar, nu creează un pericol real pentru viața sau sănătatea

victimei, deci nu poate fi recunoscută ca semn al tîlhăriei. Acțiunile infractorilor pot

fi calificate drept jaf sau tîlhărie prin indicele amenințării de aplicare a violenței doar

atunci cînd o astfel de amenințare este reală pentru viața sau sănătatea victimei.

În speță, organul de urmărire penală nu a stabilit existența actului de tâlhărie

or, nu s-a stabilit aplicarea violenței periculoase pentru viață în privința părții

vătămate, provocarea leziunilor în urma acțiunilor inculpaților și nici a unor obiecte

ce ar fi fost folosite în calitate de arme la săvîrșirea actului de tîlhărie.

În acest context, instanța de apel a reținut că, reieșind din declarațiile

inculpaților, rezultă că, aceștia, au avut intenția de a clarifica situația neplăcută ce s-a

petrecut între Gorgos Mariana și partea vătămată Verdeș Vitalie. În afară de aceasta,

banii au fost restituiți și partea vătămată nu are careva pretenții față de inculpați. În

speță, unica acțiune a inculpaților a fost de imobilizare a lui Verdeș Vitalie și de

sustragere a unei sume de bani fără aplicarea violenței periculoase asupra acestuia or,

reieșind din declarațiile acestuia, rezultă că, fiind în automobil, a fost atacat de câteva

persoane necunoscute și prin ce s-a manifestat atacul nu a putut explica și ca urmare

i-au sustras o sumă de bani, după care au plecat.

Prin urmare, instanța de fond legitim și întemeiat a conchis că, toate probele în

ansamblu demonstrează incontestabil că, acțiunile inculpaților Ciugureanu Pavel

Nunu Mihail și Dulgheru Eugeniu urmează a fi încadrate juridic în prevederile art.

187 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, fapta lor constituie infracțiunea de jaf menționată

și inculpații urmează să poarte răspundere penală pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal.

Totodată instanța de apel a menționat că instanța de fond în sentință corect a

constatat că, inculpații având scopul atacului și dobândirii bunurilor părții vătămate,

au comis amenințarea cu aplicarea violenței periculoase, manifestată prin faptul că

Nunu Mihail l-a apucat pe șofer de gât, strângîndu-1 și cerându-i să oprească,

totodată acoperindu-i ochii, iar Ciugureanu Pavel l-a amenințat cu un obiect ascuțit și

12

strălucit, totodată îmbrâncindu-l..., însă acest lucru nu a fost confirmat prin careva

probe pertinente, or, din însă și declarațiile părții vătămate rezultă că inculpații au

intrat în automobil unul din ei întrebîndu-1 dacă aste liber, iar cînd acesta a pornit

automobilul, Ciugureanu Pavel și Nunu Mihail au întreprins anumite acțiuni în

vederea stopării automobilului, dar nu în scopul de însușire a bunurilor acestuia.

Astfel, după ce partea vătămată a oprit automobilul, iar în automobil a intrat și

inculpatul Dulgheru, în lipsa a careva violență periculoasă sau de amenințări de

aplicare a unei astfel de violență din partea inculpaților ultimii au intrat în posesia

bunurilor părții vătămate după ce au discutat cu aceasta anumite circumstanțe legate

de martorul Mariana Gorgos, anume că partea vătămată anterior a vrut s-o violeze, iar

cît privește discuția dată, partea vătămată a confirmat-o.

Așadar, instanța de apel a considerat că, un atac tâlhăresc în scopul sustragerii

bunurilor părții vătămate, nu a avut loc, or, inculpații nu l-au atacat în scopul de ai

însuși bunurile, acțiunile inculpaților Ciugureanu Pavel și Nunu Mihail deși potrivit

declarațiilor părții vătămate au asemănări unui atac, datorită faptului că contrar

voinței părții vătămate au pătruns în automobil, însă scopul inculpaților era ca partea

vătămată să stopeze automobilul, pe care l-a pornit în speranța de a scăpa de discuția

pe marginea relațiilor anterioare cu martorul Mariana Gorgos. Iar după ce a fost oprit

automobilul, inculpații, parte vătămată și martorul Mariana Gorgos au discutat

referitor la o situație anterioară care a avut loc între partea vătămată și martorul

Mariana Gorgos.

Instanța de apel a reiterat că, intrarea în posesie asupra banilor de către

inculpați, nu a fost sub aplicarea violenței periculoase sau amenințarea de aplicarea

unei astfel de violenței asupra părții vătămate, or, acțiunile inculpaților Ciugureanu P.

și Nunu M. îndreptate împotriva părții vătămate de a opri automobilul, erau

consumate, după care a urmat o perioadă de timp în care a fost o discuție cu partea

vătămată despre acțiunile ilegale ale acesteia față de martorul Mariana Gorgos, astfel

încît partea vătămată nu era în momentul transmiterii banilor sub atacul inculpaților,

adică aplicarea violenței periculoase ori sub amenințarea aplicării unei astfel de

violențe.

Totodată, instanța de apel a relatat că, modul deschis de luare a bunurilor altei

persoane nu doar sporește obiectiv periculozitatea socială a acestei infracțiuni, el

mărturisește totodată despre periculozitatea socială mai mare a subiectului. Or, în

acest caz, subiectul ignoră prezența posesorului bunurilor vizate și implicit, sfidează

amenințarea de a fi descoperit și reținut. Spre deosebire de hoț, subiectul jafului

mizează nu pe absența martorilor oculari ai faptei, ci cu totul alte circumstanțe, și

anume: pe caracterul inopinat și impertinent al acțiunilor sale; pe dezorientarea,

surprinderea și șovăiala martorilor oculari; pe teama acestora de o eventuală aplicare

a violenței; pe dispariția sa rapidă de la locul infracțiunii etc.

Într-adevăr, cel care ia bunuri străine în văzul unor terțe persoane nu poate

exclude că ea va opune rezistență acțiunilor sale. Astfel, sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane nu rareori presupune o violență potențială, privită ca metodă

de anihilare a presupusei reacții din partea martorului ocular.

În așa fel, instanța de apel a considerat că fapta comisă de către inculpați se

încadrează în prevederile art. 187 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, deoarece ei au comis

jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu agravantele: de mai

multe persoane și prin pătrundere în locuință.

13

Instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele invocate de către

partea apărării în cererea de apel referitor la necesitatea achitării inculpaților,

deoarece conform prevederile art. 389 Cod de procedură penală, sentința de

condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești,

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de

probe cercetate de instanța de judecată.

Totodată, instanța a respins ca neîntemeiate și declarative argumentele apărării

precum că, învinuirea adusă inculpaților este formală și că, nu este bazată pe probe

obiective, dar numai pe presupuneri or, instanța de apel constată că, actul de învinuire

este întemeiat și legal, acesta fiind verificat din punct de vedere al condițiilor de fond

și de formă.

Prin urmare, avînd în vedere circumstanțele cauzei elucidate supra, ținînd cont

de prevederile art. 75, 61 alin.(2) Cod penal, reieșind din caracterul infracțiunii, care

potrivit prevederilor art. 16 alin. (4) Cod penal este una gravă, de limitele

pedepsei prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, de lipsa circumstanțelor

atenuante sau agravante stabilite în cauză, de faptul că, inculpații Ciugureanu Pavel,

Nunu Mihail și Dulgheru Eugeniu nu și-au recunoscut vina, de atitudinea lor față de

cele săvîrșite și întrucît la materialele cauzei nu există probe care ar atesta că, o

pedeapsa privativă de libertate, cu izolarea acestora de societate, nu ar duce la

corectarea și reeducarea acestora.

Astfel, cu referire la răspunderea penală și pedeapsa aplicată inculpatului

Ciugureanu Pavel pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b) și

d) Cod penal, instanța de apel a reținut că, această normă legală, în redacția în vigoare

la data comiterii infracțiunii, instituie răspunderea penală sub formă de pedeapsă cu

închisoarea de la 3 la 6 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 500 la 1000 unități

convenționale, astfel încât, în temeiul art. 16 alin. (4) Cod penal, infracțiunea dată

este una gravă.

În privința lui inculpatului Ciugureanu Pavel nu au fost reținute circumstanțe

agravante sau circumstanțe atenuante, precum și nu au fost reținute circumstanțe de

liberare a inculpatului Ciugureanu Pavel de răspundere penală.

Cu referire la răspunderea penală și pedeapsa aplicată inculpatului Nunu Mihail

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal,

instanța a reținut că, această normă legală, în redacția în vigoare la data comiterii

infracțiunii, instituie răspunderea penală sub formă de pedeapsă cu închisoarea de la 3

la 6 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 500 la 1000 unități convenționale, astfel

încât, în temeiul art. 16 alin. (4) Cod penal, infracțiunea dată este una gravă.

În privința inculpatului Nunu Mihail nu au fost reținute circumstanțe agravante

sau atenuante, precum și nu au fost reținute circumstanțe de liberare a inculpatul

Nunu Mihail de răspundere penală.

ordinare:

- Procurorul, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod

de procedură penală, solicită casarea acesteia cu transmiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel în alt complet de judecată. Recurentul invocă dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor. Totodată, menționează că instanța incorect a

recalificat acțiunile inculpaților bazându-se doar pe declarațiile apărării.

- Avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpaților Ciugureanu Pavel și Nunu

Mihail, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

14

penală, prin care solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în

privința lui Ciugureanu Pavel și Nunu Mihail. Recurentul invocă dezacordul cu

decizia instanței de apel motivând că, lipsește latura subiectivă a infracțiunii,

deoarece inculpații au avut alt scop pentru a se întâlni cu partea vătămată, iar banii au

fost transmise benevol de partea vătămată.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile,

fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente.

9.1. Referitor la recursul ordinar declarat de Avocatul Zaharia Sergiu în

numele inculpaților Ciugureanu Pavel și Nunu Mihail:

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel la judecarea cauzei.

Colegiul penal lecturând textul recursului reține că, recurentul pledează asupra

achitării inculpaților, deoarece lipsesc elementele infracțiunii, temei ce se raportează

la prevederile pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, unde este stipulat că

„hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii”.

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în

sensul că lipsesc elementele infracțiunii, Colegiul penal o consideră ca neîntemeiată.

Colegiul penal reține, că instanța de apel verificând probele în ședința de

judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei metode de

cercetare coroborată a probelor, ce au servit ca temei pentru soluționarea elementelor

de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se

argumentat, din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a inculpaților

Ciugureanu Pavel și Nunu Mihail în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.

(2) lit. b) și d) Cod penal.

Colegiul penal ține să menționeze că la această etapă, instanța de recurs nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de

fond, aceasta fiind sarcina primordială a acestor instanțe.

Prin urmare, instanța de recurs nu examinează criticele referitoare la presupusa

greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice,

ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond,

corectitudinea condamnării inculpatului în baza faptelor imputate prin rechizitoriu.

Respectiv, cu referire la situația de fapt relatată de recurent în cererea de recurs,

care în opinia acestuia denotă nevinovăția inculpaților în săvârșirea faptelor

incriminate, Colegiul penal stabilește că, judecând apelul, instanța a examinat cauza

sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă, care este

15

argumentată și corespunzătoare cumulului de probe administrate și nemijlocit

verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100 alin. (4) Cod de procedură

penală și, totodată, care au fost just apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și

coroborării reciproce, în baza cărora s-a stabilit cu certitudine că inculpații

Ciugureanu Pavel și Nunu Mihail au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 187 alin.

(2) lit. b), d) Cod penal.

În acest sens, instanța de recurs menționează că, sustragerea deschisă a bunurilor

altei persoane, prevăzută de art. 187 Cod penal, se consideră fapta ce se derulează în

prezența proprietarului sau altui posesor, ori în prezența unor persoane străine,

făptuitorul fiind conștient că persoanele prezente înțeleg caracterul ilegal al acțiunilor

lui, indiferent de faptul că, ele au întreprins ori nu careva măsuri de curmare a acestor

acțiuni.

Latura obiectivă a infracțiunii de jaf se exprimă prin fapta prejudiciabilă care

constă în acțiunea de luare ilegală și gratuită, urmările prejudiciabile sub formă de

prejudiciu patrimonial efectiv, legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și

urmările prejudiciabile, modul deschis.

Infracțiunea de jaf este o infracțiune materială.

Ea se consideră consumată din momentul în care făptuitorul obține posibilitatea

reală de a se folosi sau a dispune de bunurile altuia la propria dorință.

Latura subiectivă a infracțiunii de jaf se manifestă în primul rând, prin vinovăție

sub formă de intenție directă, ori, în prezentul caz, subiectul ignoră prezența

posesorului bunurilor vizate, și, implicit, sfidează amenințarea de a fi descoperit și

reținut. Spre deosebire de hoț, subiectul jafului mizează nu pe absența martorilor

oculari ai faptei, ci cu totul alte circumstanțe, și anume: pe caracterul inopinat și

impertinent al acțiunilor sale; pe dezorientarea, surprinderea și șovăiala martorilor

oculari; pe teama acestora de o eventuală aplicare a violenței; pe dispariția sa rapidă

de la locul infracțiunii etc.

La calificare este obligatorie stabilirea scopului special - a scopului de

cupiditate.

Astfel, instanța de recurs menționează că, instanța de apel în urma cercetării

probelor, corect a stabilit prezența tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

Totodată, instanța de apel și-a argumentat soluția prin faptul că, din declarațiile

părții vătămate, inculpaților și a martorului din probele materiale administrate în

cauză, cert se demonstrează comiterea de către inculpați a infracțiunii de jaf săvârșit

de mai multe persoane și prin pătrundere în automobil, probe care sunt descrise

amănunțit în decizia atacată (f. d. 196-211, vol. III).

Instanța de recurs relevă că, argumentele recurentului invocate în recurs,

referitor la nevinovăția inculpaților, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de

apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile

asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este

conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs România din 16 februarie 2010.

Din acest punct de vedere se atestă că, de fapt, în cauză nu s-au comis erorile de

drept prevăzute în pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și semnalate de

avocatul Zaharia Sergiu în numele inculpaților Ciugureanu Pavel și Nunu Mihail, din

care considerente se dispune inadmisibilitatea recursului ordinar declarat în speța

dată, ca fiind vădit neîntemeiat.

16

9.2. Referitor la recursul ordinar declarat de către procuror:

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Colegiul penal evidențiază că, recurentul în recursul declarat invocă drept

temeiuri pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că, hotărârea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția sau faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, criticând

decizia instanței de apel sub aspectul reîncadrării juridice a acțiunilor inculpaților din

tîlhărie în jaf.

Instanța de recurs menționează că, aceste temeiuri la care se referă autorul

recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar

servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de

apel.

Analizând motivele indicate în textul recursului, Colegiul penal conchide că, de

fapt, recurentul contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că, procedura de apreciere a

probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanțele

ierarhic inferioare, de competența cărora este stabilirea stării de fapt. Instanța de

recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze,

atunci când se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de

fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această

concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se

constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în

norma vizată, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar

constitui temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

Colegiul penal consideră că, instanța de apel legal și întemeiat a pronunțat

decizia, constatând corect stabilirea circumstanțelor de fapt și de drept, analizând

obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect

concluzionând asupra vinovăției inculpaților de săvârșirea infracțiunii imputate,

motivându-și soluția în acest sens (pct. 7.1. din prezenta decizie).

Mai mult, Colegiul penal reiterează că, criticile formulate de recurent enunțate la

pct. 8. din prezenta decizie, au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța

de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în

prezenta decizie la pct. 7.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe

17

deplin, ori, materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea

temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărârile recurate.

La fel, Colegiul penal conchide că, în virtutea corectitudinii motivării deciziei

instanței de apel, pentru a evita repetări inutile o acceptă și o însușește pe deplin, fapt

ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în

cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând

un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Referitor la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, la

care face trimitere recurentul, Colegiul penal remarcă că instanța de apel judecând

apelul declarat, conform art. 414 Cod de procedură penală, verificând temeinicia

hotărârii primei instanțe, a ajuns la concluzia corectă că aceasta este neîntemeiată în

partea ce ține de încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților în prevederile art. 188

Cod penal.

Astfel, analizând probele administrate în cauza penală, dându-le o nouă

apreciere și constatând circumstanțele faptice săvârșite de inculpați, instanța de apel a

reținut în sarcina acestora elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 187

alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

De asemenea, Colegiul penal reiterează că, așa cum rezultă din textul deciziei

atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417

alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și

de drept care au dus, la caz, la adoptarea soluției expuse pe larg în pct. 7.1 din

prezenta decizie.

În acest context, Colegiul penal constată că, instanța de apel, analizând

elementele componente ale infracțiunii de jaf, întemeiat a ajuns la concluzia că, în

acțiunile inculpaților sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute

la art. 187 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

Așadar, Colegiul penal reține, ca fiind corectă concluzia instanței de apel

referitor la faptul că, inculpații au sustras în mod deschis banii părții vătămate,

cauzându-i o pagubă considerabilă, or, din declarațiile părții vătămate Verdeș Vitalie,

rezultă că, acesta a fost atacat de către inculpați - Nunu Mihail care l-a ținut de gît,

după care inculpații i-au sustras o sumă de bani. Totodată, partea vătămată nu a putut

explica modul în care a fost atacat și nici dacă au fost folosite careva obiecte în

calitate de arme, aceasta explicând doar că, inculpații aveau careva obiecte în mână,

dar care nu a fost stabilite de către organul de urmărire penală.

Totodată, Colegiul penal remarcă faptul că, instanța de apel just a conchis că, la

calificarea faptei incriminate inculpaților, partea acuzării nu a demonstrat întrunirea

elementelor laturii subiective a infracțiunii prevăzute de art.188 Cod penal și anume

aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, care se poate deduce din folosirea

unor mijloace apte de a fi folosite în calitate de arme.

Așadar, instanța de recurs concluzionează că, organul de urmărire penală nu a

stabilit existența actului de tâlhărie or, din materialele cauzei penale nu a fost stabilită

aplicarea violenței periculoase pentru viață în privința părții vătămate, provocarea

18

leziunilor în urma acțiunilor inculpaților și nici a unor obiecte ce ar fi fost folosite în

calitate de arme la săvîrșirea actului de tîlhărie.

Astfel, în opinia instanței de recurs soluția instanței de apel este argumentată și

corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în cauză.

Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurent, Colegiul penal, verificând

materialele dosarului, specifică că judecând apelul instanța a examinat cauza sub

toate aspectele, adoptând o soluție corectă în speță.

Reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității recursului ordinar declarat de procuror, fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către avocatul Zaharia

Sergiu în numele inculpaților Ciugureanu Pavel și Nunu Mihail, de către procurorul

din Procuratura de circumscripție Chișinău, Sergiu Brigai, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2017, în cauza penală în

privința lui Ciugureanu Pavel XXX, Nunu Mihail XXX și Dulgheru Eugeiu

XXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 18 aprilie 2018.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

19