1ra-1204/2016 — art. 217 1 alin. 4 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 19 mai 2014, Strechii Constantin a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpatul Strechii Constantin a fost învinuit prin rechizitoriu că în luna noiembrie 2010, avînd intenția și urmărind scopul punerii ilegale în circulație a substanțelor narcotice în proporții deosebit de mari, dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor și admițînd în mod conștient survenirea acestor urmări, ilegal a păstrat 3 pachete de polietilenă și 2 cutii, în care se conțineau substanțe narcotice, pînă la 10.11.2010, ora 08:00, cînd în cadrul percheziției efectuate la domiciliul cet. Groza Raisa, situat în mun. Chișinău, com. Ciorescu, str. Florilor 48, unde acesta domicilia temporar, au fost depistate și ridicate de către colaboratorii de poliție. 1 Potrivit raportului de expertiză nr. 2885 din 25.11.2010, masele vegetale uscate, fărîmițate, de culoare verde, depistate și ridicate la data de 10.11.2010 din gospodăria cet. Groza Raisa și prezentate la examinare, reprezintă marijuană în cantitate totală de 2792 grame, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Conform ,,Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și în cantitățile acestora”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 79 din 23.01.2006, se consideră proporții deosebit de mari, marihuana uscată în cantitate de la 500 g și mai mult. Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, ca prelucrarea și păstrarea substanțelor narcotice, în proporții deosebit de mari, cu scop de înstrăinare.

Procurorul a atacat sentința cu apel, solicitînd casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpatul să fie condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, la 12 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a deține funcții și de a exercita anumite activități ce țin de circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, inclusiv prin sentința Judecătoriei Soroca din 11 aprilie 2012, să-i fie stabilită inculpatului pedeapsa definitivă de 15 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a deține funcții și de a exercita anumite activități ce țin de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis și amendă în mărime de 300 unități convenționale, ce constituie 6000 lei. Conform art. 87 Cod penal, pedepsele stabilite urmînd a fi executate separat, invocînd în motivare că: - prima instanță incorect a apreciat probele administrate legal în cadrul urmăririi penale și prezentate spre examinare; - prima instanță nu a apreciat declarațiile martorului Condrea Lilian, care a indicat direct la acțiunile ilegale ale inculpatului, de păstrare în scop de înstrăinare a substanțelor narcotice unei persoane pe nume ,,Nicolae” în perioada aflării inculpatului la domiciliul cet. Groza Raisa, unde închiria o odaie, nu era angajat în cîmpul muncii, nu avea alte venituri, însă, cu regularitate achita serviciile comunale și plata pentru chirie; - instanța de judecată neîntemeiat nu a luat în considerare declarațiile martorilor Iachimov Ion și Groza Raisa, ultima declarînd cert că inculpatul se urca uneori la etajul doi, unde au și fost depistate substanțele narcotice; - instanța de judecată a constatat că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat, însă atît în partea descriptivă, cît și în dispozitivul sentinței, a indicat divergent că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, fără a specifica care anume element sau semn al infracțiunii nu se include în acțiunile acestuia, făcîndu-se 2 referire doar la prevederile art. 390 Cod de procedură penală, fără a indica aliniatul și punctul dispoziției legale, care servește drept temei de achitare a persoanei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2014, apelul a fost admis, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, după cum urmează. Strechii Constantin a fost condamnat, în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, aplicîndu-i pedeapsa conform 82 Cod penal, la 12 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a deține funcții și de a exercita activități legate de circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani. Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, inclusiv prin sentința Judecătoriei Soroca din 11 aprilie 2012, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 14 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a deține funcții și de a exercita activități legate de circulația substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, începînd cu 10 noiembrie 2010, și amendă în mărime de 300 unități convenționale, ce constituie 6000 lei.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către avocații Bînzari Liliana și Bobeica Vasile în numele inculpatului Strechii Constantin, indicînd temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, au solictat casarea deciziei și menținerea sentinței primei instanțe, invocînd că: - nu a fost demonstrată vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate; - din acțiunile inculpatului nu a fost dedusă nici prelucrarea substanțelor narcotice, nici păstrarea lor, cu atît mai mult ca aceste substanțe au fost găsite în casa cet. Groza Raisa, unde el se afla la gazdă, iar în momentul pătrunderii colaboratorilor de poliție în încăpere inculpatul dormea; - nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, iar învinuirea adusă inculpatului este lipsită de suport juridic și bazată pe presupuneri; - pe de o parte, instanța de apel pune la baza condamnării inculpatului declarațiile martorului Groza Raisa, pe de altă parte, indică că aceasta nu putea să vadă tot ce se face, or, toată ziua era la serviciu. Astfel, instanța de apel, nu este sigură dacă au mai intrat și alte persoane decît inculpatul în gospodăria ei; - sentința instanței de fond este întemeiată și bine argumentată.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 26 mai 2015, au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2014 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 3

Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a constatat că instanța de apel nu a respectat dispozițiile prevăzute de art. 417 alin. (1) pct. 8), 419, 384 alin. (3), 394 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, deoarece potrivit părții descriptive a deciziei contestate aceasta nu a constatat și descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, iar circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de apel nu a judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, și că recursurile de pe rol sunt întemeiate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016, a fost admis din alte motive apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Strechii Constantin a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la pronunțarea sentinței, prima instanța corect a stabilit că circumstanțele de fapt și de drept demonstrează incontestabil faptul că inculpatul Strechii Constantin urmează a fi achitat, însă în partea descriptivă și dispozitivă a sentinței a indicat eronat temeiul achitării inculpatului ca fiind motivul că în acțiunile lui Strechii Constantin nu se conțin elementele infracțiunii, deși Strechii Constantin urma să fie achitat din motivul că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. Împrejurările ce determină necesitatea achitării lui Strechii Constantin au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, iar instanța de fond a ajuns corect și în mod justificat la concluzia că inculpatul Strechii Constantin urmează a fi achitat, deși a indicat eronat temeiul achitării. Astfel, instanța de apel a stabilit că niciuna din probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în ședința primei instanțe și de apel, nu confirmă vina inculpatului în comiterea infracțiunii pevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Totodată, instanța de apel a menționat că analizând sub toate aspectele declarațiile inculpatului Strechii Constantin depuse atît în cadrul urmăririi penale, cât și în instanțele de judecată, în prima instanță și în instanța de apel, a conchis că declarațiile lui sunt consecvente, consecutive și veridice pe tot parcursul procesului penal și de fapt demonstrează nevinovăția sa în comiterea infracțiunii imputate. La fel, deși partea acuzării și-a argumentat poziția privind vinovăția inculpatului prin mai multe probe, printre care declarațiile martorului Condrea Lilian, instanța de apel în urma analizei sub toate aspectele a declarațiilor acestui 4 martor, depuse în cadrul urmăririi penale, verificate în instanța de apel, a concluzionat că declarațiile lui sunt contradictorii, sunt diferite și de fapt demonstrează nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. Declarațiile martorului Condrea Lilian, pe care partea acuzării își bazează învinuirea adusă inculpatului, se contrazic, contradicții care de alfel nu au fost înlăturate nici în cadrul urmăririi penale, nici în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată, or prezența martorului dat nu a fost asigurată de către acuzatorul de stat în cadrul examinării prezentei cauze, cît și nu au fost combătute prin alte probe prezentate de către partea acuzării. În aceiași ordine de idei, instanța de apel a indicat că deși acuzarea a mai adus ca probă în vederea dovedirii vinovăției inculpatului Strechii Constantin, declarațiile martorului Groza Raisa, analizând sub toate aspectele declarațiile acestui martor, depuse atât în cadrul urmăririi penale cât și în instanțele de judecată, instanța de apel a reținut că declarațiile ei de fapt demonstrează nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate și nu vinovăția lui. Groza Raisa a afirmat cu certitudine că pachetele cu marihuană depistate precum că la ea în casă, nu sunt ale lui Strechii Constantin. Instanța de apel analizând sub toate aspectele probele scrise și anume - procesul - verbal de percheziție din 10.11.2010, conform căruia din casa ce aparține lui Groza Raisa au fost ridicate 3 pachete din polietilenă cu masă vegetală de culoare verde, mărunțită, uscată, și două cutii cu plante uscate cu miros specific (f.d. 6-10, vol. I) și raportul de expertiză nr. 2995 din 25.11.2010, prin care s-a constatat că masa vegetală uscată și farîmițată de culoare verde, depistate și ridicate la 10.11.2010 de la Groza Raisa din gospodărie și prezentate spre examinare, constituie marihuană, care face parte din categoria substanțelor narcotice (f.d. 22-23, vol. I), pe care acuzatorul de stat își bazează învinuirea, a statuat că acestea nu confirmă vinovăția lui Strechii Constantin în comiterea infracțiunii de prelucrarea și păstrarea substanțelor narcotice, în proporții deosebit de mari, săvîrșită cu scop de înstrăinare, or, dimpotrivă s-a demonstrat că pachetele cu marihuană nu au fost depistate în odaia care era închiriată de Strechii Constantin și în care locuia, dar au fost depistate și ridicate de la nivelul doi al casei lui Groza Raisa, de care se folosea ea, în procesul efectuării percheziției dispuse la domiciliile lui Condrea Lilian, care era suspectat în păstrarea și vânzarea substanțelor narcotice, Condrea Lilian, care de fapt inițial a recunoscut că substanțele narcotice îi aparțin, deoarece el consumă marihuană (f.d. 42, Vol. I). Totodată, organul de urmărire penală audiindu-l pe Strechii Constantin, care pe tot parcursul procesului penal nu a recunoscut vina și consecvent și cert a declarat că aceste pachete de polietelenă cu marihuană nu-i aparțin, că nu este consumator de droguri, de către organul de urmărire penală nu a fost efectuate alte acțiuni de 5 urmărire penală pentru a identifica cui aparțin pachetele depistate, să fi examinat existența amprentelor digitale de pe ele, pentru a confirma sau infirma dacă aceste pachete îi aparțin lui Strechii Constantin sau altei persoane, sau de a fi supus imediat examinării medicale Strechii Constantin privitor la consumul de droguri sau nu. În acest context, instanța de apel verificînd legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor examinate de prima instanță, probelor cercetate suplimentar în instanța de apel, probelor materiale din dosar, a stipulat că procurorul nu a prezentat probe pertinente, concludente, utile și veridice care ar demonstra vinovăția inculpatului Strechii Constantin în comiterea infracțiunii și urmează a fi achitat pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. La fel, instanța de apel a menționat că prima instanță a subliniat corect că de către partea acuzării nu a fost prezentată nici o probă care ar demonstra incontestabil faptul prelucrării și păstrării de către inculpat a substanțelor narcotice cu scop de înstrăinare, depistate în casa lui Groza Raisa și anume de către inculpatul Strechii Constantin. Astfel, de către partea acuzării nu a fost demonstrat în acțiunile inculpatului nici un semn calificativ al infracțiunii imputate lui Strechii Constantin, nici intenția inculpatului de a prelucra și de a păstra substanțele narcotice depistate, nici că acele substanțe îi aparțin inculpatului, or în cazul în care accesul la al doilea etaj al casei ce aparține lui Groza Raisa, ultima afirmând cu certitudine că acele substanțe narcotice nu-i aparțin lui Strechii Constantin, dar consideră că deoarece accesul la etajul doi este liber și colaboratorii de poliție au intrat la ea în curte fără voia ei, și când ea a ieșit afară, a văzut cum mai mulți polițiști veneau de după casă unde era accesul la etajul doi, consideră că ei le-au pus acolo, deoarece polițiștii cum au urcat la etajul doi, din 30 de cutii care erau acolo din prima, au luat-o pe cea cu pachetele puse de ei, cu atît mai mult că substanțele narcotice depistate au fost găsite în cutii în care se aflau haine ale stăpînei casei Groza Raisa și nu de la Strechii Constantin. În același timp, instanța de apel a precizat că prima instanță a statuat în mod justificat că inițial pe prezenta cauză penală în calitate de bănuit erau atît Strechii Constantin, cît și martorul Condrea Lilian, pe declarațiile căruia ulterior partea acuzării și-a bazat învinuirea. În cadrul urmăririi penale, fiind audiat în calitate de bănuit, la data de 10 noiembrie 2010, acesta a declarat că substanțele narcotice depistate la el la domiciliu posibil îi aparțin, deoarece periodic întrebuințează marihuană, fapt prin care a recunoscut consumul ei. Concomitent a menționat că personal nu a văzut pachetele, l-a servit pe cunoscutul său „Nicolae” cu marihuană, însă la fel nu a văzut nici însăși pretinsa marihuană transmisă și nici faptul transmiterii acesteia către „Nicolae” (f.d. 41-44 vol. I), care de altfel, nu a fost stabilit de către organul de urmărire penală, precum și nu a fost audiat pentru a confirma 6 faptul deținerii de către inculpatul Strechii Constantin a substanțelor narcotice depistate. Concomitent, instanța de apel a susținut concluzia primei instanțe, conform căreia contradicțiile din declarațiile date de către martorul Condrea Lilian constau în aceea că, inițial acesta declară că Strechii Constantin l-a servit pe cunoscutul său „Nicolae” cu marihuana, ulterior declară că nu recunoaște așa ceva și nu știe nimic, la fel declară că Strechii i-a comunicat, că a găsit substanțele narcotice pe deal la Soroca, ulterior indicînd, că nu a vorbit cu inculpatul despre substanțele narcotice menționate. Instanța de apel a accentuat că declarațiile lui Condrea Lilian sunt contradictorii și nu sunt consecutive pe parcursul întregului proces penal, în cadrul urmăririi penale înaintînd cîteva versiuni ale celor întîmplate, total divergente. Totodată, instanța de apel a consemnat că ordonanța de percheziție a domiciliului din com. Ciorescu, str. Florilor 48, a fost întocmită pe numele lui Condrea Lilian (f.d. 3, vol. I), autorizarea de percheziție se eliberează de asemenea pe numele lui Condrea Lilian (f.d. 4,vol. I), încheierea de autorizare a efectuării percheziției la domiciliu este la fel eliberată în privința lui Condrea Lilian (f.d. 5, vol. I). Ulterior, pentru efectuarea percheziției la str. Viilor 4 ap. 7, s-a întocmit ordonanța de percheziție de asemenea pe numele lui Condrea Lilian (f.d. 13, vol. I), la fel și încheierea de autorizare a percheziției (f.d. 15, vol. I). Astfel, s-a atestat de instanța de apel că scopul organului de urmărire penală a fost anume de a-i percheziționa domiciliul lui Condrea Lilian, care era bănuit de careva afaceri dubioase legate de substanțele narcotice. La fel, la data de 12 octombrie 2010, tot Condrea Lilian a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 46, 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, pentru ca, ulterior, îndată ce a dat declarații împotriva lui Strechii Constantin, să fie scos de sub urmărirea penală prin ordonanța din 22.12.2010 (f.d. 72, vol. I), Condrea Lilian figurînd deja în calitate de martor (f.d. 73, vol. I), deși inițial, anume el era cel suspectat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin (4) lit. d) Cod penal. În acest fel, instanța de apel a reținut că urmează să se țină cont de faptul că declarațiile martorului Groza Raisa infirmă versiunea acuzării, or, conform acestora, intrarea la etajul 2 al casei unde au fost depistate substanțele narcotice este separată și liberă, lipsind ferestre, și anume la etajul 2 este posibil de intrat din exteriorul casei, unde este instalată o scară, iar ușa lipsește, ceea ce face posibilă intrarea oricărei persoane. Mai mult ca atît, însăși Groza Raisa a declarat că ține în una din odăile de la etajul 2 al casei sale un iepure, în altă camera ține animale domestice, iar în a treia depozitează haine vechi, astfel de către acuzatorul de stat nu a fost stabilit cercul persoanelor care a avut acces la etajul doi al casei unde au fost depistate și ridicate substanțele narcotice, or reieșind din declarațiile martorului, 7 acces la etajul doi avea oricine, astfel încît, chiar colaboratorii de poliție care au efectuat percheziția au avut posibilitatea să intre acolo, cît și Condrea Lilian care venea la soacră, ceea ce nu exclude posibilitatea ca cel din urmă venea și cînd ea nu era acasă. Groza Raisa a declarat că ea a pus în cutii buruiană, și anume marihuană, care de altfel crește atît în ograda ei cît și pe dealul din apropierea casei, iar percheziția a fost efectuată anume în camera unde au fost depistate substanțele narcotice, necătînd la faptul, că în casă sunt mai multe camere, iar la etajul doi erau vreo 30 de cutii, sacoșa fiind ridicată dintre cutii. Totodată, în cadrul procesului-verbal de confruntare din 18.02.2011, dintre martorul Condrea Lilian și învinuitul Strechii Constantin, Condrea Lilian a afirmat că nu l-a văzut pe învinuit să vorbească despre substanțe narcotice, nu a consumat cu el niciodată împreună substanțe narcotice, presupune că Strechii Constantin a pus substanțele narcotice la etajul 2. Totodată, Condrea Lilian a indicat că Strechii Constantin nu l-a întrebat niciodată unde poate să realizeze marihuana. În cadrul aceluiași proces-verbal de confruntare, s-a consemnat că Strechii Constantin a menționat că l-a văzut pe Condrea Lilian în timp ce acesta venea în gospodăria lui Groza Raisa, acesta niciodată nu l-a telefonat, deoarece nu cunoaște numărul lui de telefon.

Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016 este atacată cu recurs ordinar de către procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Tăut Dorina, care indicînd temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, invocînd că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - decizia instanței de apel prin care a fost menținută sentința este neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece, instanța de apel avînd dreptul să reformeze sentința atacată în sensul casării soluției adoptate de prima instanță, nu a supus unei noi aprecieri probele administrate în cauza penală, astfel încît a mers pe ideea preconcepută a primei instanțe, care s-a statuat asupra nevinovăției inculpatului; - achitîndu-1 pe Strechii Constantin atît instanța de fond cît și cea de apel, s- au bazat doar pe declarațiile inculpatului, fără a lua în considerate toate probele acuzării, care sunt indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel le-a apreciat eronat fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatului, astfel încălcînd prevederile art. 101 alin.(1) Cod de procedură penală, conform căruia fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor; 8 - atît prima instanță, cît și instanța de apel nu au luat în considerație declarațiile martorilor, cît și probele prezentate de acuzare, adoptînd o hotărîre reieșind în mod parțial doar din declarațiile inculpatului și pledoaria apărătorului său; - atît prima instanță cît și cea de apel, nu au luat în considerație declarațiile martorului Condrea Lilian, care indică direct la acțiunile ilegale ale învinuitului Strechii Constantin, de păstrare în scop de înstrăinare a substanțelor narcotice unei persoane pe nume “Nicolae”. În perioada aflării lui Strechii Constantin la domiciliul cet. Groza Raisa, unde închiria o odaie, nu era angajat în cîmpul muncii, nu avea alte venituri, însă, cu regularitate achita serviciile comunale și plata pentru chirie. După efectuarea percheziției, Condrea Lilian l-a întrebat pe inculpat de unde au apărut substanțele narcotice depistate, la ce ultimul i-a răspuns că le-a găsit pe deal la Soroca și le-a adus cu el la Chișinău. La fel a indicat, că aproximativ cu o săptămână pînă la percheziție, din discuția cu Strechii Constantin, a înțeles, că acesta are marihuană, dar i-a zis că are careva probleme și nu dorește să fie implicat în careva afaceri cu substanțe narcotice; - nemijlocit, martorul Groza Raisa a declarat cert că inculpatul Strechii Constantin se urca uneori la etajul doi, unde au fost depistate substanțele narcotice. În una din zile, Strechii Constantin, a fost căutat de o persoană, cu care a discutat la poartă. Martorul Groza Raisa, nici nu putea cunoaște cu certitudine acțiunile inculpatului, încît aceasta în fiecare zi se afla la serviciu, iar acesta se afla de unul singur la domiciliu. Faptul, că la etajul doi era acces liber, nu poate servi temei de a considera că substanțele narcotice au fost puse de alte persoane în locul depistării. În ședința de judecată, martorul Groza Raisa, nu a invocat că anterior, la etajul doi al casei, ar fi depistat obiecte sau persoane străine, condiții în care nici nu poate fi acceptată această ipoteză, că substanțele narcotice au fost puse de persoane străine. Or, pot fi interpretate declarațiile martorului Groza Raisa, în favoarea inculpatului, precum că, nu a păstrat substanțele narcotice depistate, în situația în care ultima declară cu certitudine, că acestea nu-i aparțin, că drogurile pot fi doar ale lui Strechii Constantin, deoarece altcineva nu avea acces la etajul 2 a casei, iar la acel moment, dînsa locuia doar cu Strechii Constantin, care era chiriaș, fără a fi angajat în cîmpul muncii și fără a avea o careva activitate stabilă, însă achita cu regularitate plata chiriei și serviciile comunale; - concluziile primei instanțe, ulterior preluate de instanța de apel, expuse în sentința cu privire la achitarea inculpatului sunt eronate, contravin probelor prezentate, contravin circumstanțelor cauzei. Prin probatoriul examinat în cadrul cercetării judecătorești și pe care instanțele de judecată le-au interpretat greșit, în favoarea achitării inculpatului, nestabilind în esență toate elementele infracționale, partea acuzării remarcă, că instanțele de judecată la baza hotărârii adoptate, au luat în considerație, doar o parte a declarațiilor martorului Groza Raisa, fără a le indica 9 pe deplin, care la rândul ei a declarat cert, că inculpatul Strechii Constantin, se urca uneori la etajul doi, unde au fost depistate substanțele narcotice, în una din zile, Strechii Constantin, a fost căutat de o persoană, cu care a discutat la poartă. Martorul Groza Raisa, nici nu putea cunoaște cu certitudine acțiunile inculpatului, încât aceasta în fiecare zi se afla la serviciu, iar acesta se afla de unul singur la domiciliu; - din conținutul probelor analizate, acuzarea constată, că substanțele narcotice depistate aparțin inculpatului, respectiv, fapta a fost săvârșită de făptuitor și anume de Strechii Constantin. Substanțele narcotice depistate la domiciliul cet. Groza Raisa, aparțineau lui Strechii Constantin, existând semnele calificative de prelucrare și păstrare a acestora în proporții deosebit de mari, acțiuni săvârșite în scop de înstrăinare, circumstanțe legal confirmate prin probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, prin care au fost combătute pe deplin declarațiile inculpatului, însă, nu au fost luate în considerație de către instanța de judecată; - deși în ședința instanței de apel, partea acuzării a atras atenția asupra ilegalităților admise de către instanța de fond, prin neaprecierea obiectivă a probelor cercetate în ședința judiciară, instanța de apel la adoptarea deciziei a repetat eroarea de drept admisă de către instanța de fond și nu a dat apreciere justă suportului probatoriu prezentat de către acuzare, astfel încît concluzia instanței de apel este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse unei minuțioase cercetări în ambele instanțe, facîndu-se referire la declarațiile detaliate ale participanților la proces, iar în astfel de condiții, instanței de apel, îi rămînea doar să aprecieze aceste probe, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor; - situația creată se egalează cu nerezolvarea fondului apelului.

Judecînd recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută 10 ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărîrile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărîrii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Verificînd legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și-a găsit confirmarea în cauza dată în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel, invocînd în acest context următoarele. Colegiul penal lărgit constată temeinicia motivelor invocate de către procuror în recursul declarat și că la adoptarea deciziei, instanța de apel s-a pronunțat superficial pe motivele ce au fost invocate în apelul declarat de procuror (f.d. 232, vol.I), și anume: „- La adoptarea hotărîrii instanța de judecată nu a luat în considerație declarațiile martorilor; - nu este clar din care considerent, instanța de judecată nu a luat în considerare declarațiile martorului Condrea Lilian, care indică direct la acțiunile ilegale ale inculpatului Strechii Constantin; - instanța la baza hotărâririi adoptate, a luat în considerare doar o parte a declarațiilor martorului Groza Raisa, fără a le indica pe deplin”. Astfel, asupra motivelor invocate în apel, relatate supra, instanța de apel s-a pronunțat superficial, fără argumentarea cuvenită. În aceeași ordine de idei, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul deciziei atacate (f.d. 163-169, vol. II), rezultă că instanța de apel contrar prevederilor art.101, 414 Cod de procedură penală, a adoptat soluția în cauză, s-a expus superficial asupra acestor motive invocate în apel și nu a întreprins toate măsurile de a elucida toate circumstanțele cauzei, fără a evalua și a exclude în totalitate divergențele din probele administrate la faza de urmărirea penală și cercetate în prima instanță, verificate în ședința instanței de apel. 11 Prin urmare, se constată că instanța de apel în motivarea soluției nu s-a expus clar pe declarațiile lui Condrea Lilian, care fiind audiat la faza de urmărire penală în calitate de bănuit (f.d. 41-44, vol. I), a declarat că „[…] Strechii Constantin deține marihuană […] și că o ține la gazda unde locuiește […], […] la 6 sau 7 noiembrie 2010, lîngă magazinul Green Gills s-a întîlnit cu un cunoscut – Nicolae, care l-a întrebat dacă nu cunoaște de unde este posibil de găsit marihuană […], […] el l-a sunat pe Strechii Constantin și l-a rugat să pregătească să-l servească pe Nicolae cu marihuană. Nicolae s-a dus și s-a întîlnit cu Strechii Constantin și a luat de la dânsul marijuana, nu știe în ce cantitate[…]. Referitor la substanțele narcotice depistate la el acasă (nu la soacra lui - Groza Raisa) a comunicat că „[…] posibil îi aparțin, deoarece el periodic, foarte rar consumă marihuană […]. Apoi, Condrea Lilian, fiind audiat în calitate de martor (f.d. 73-74, vol. I), a menționat că „[…] După ce s-a făcut percheziția și au fost depistate substanțe narcotice – marihuana, el l-a întrebat de unde au apărut acestea, la ce, Strechii Constantin a spus că a găsit- o pe deal la Soroca și a adus-o la Chișinău […], […] Aproximativ cu o săptămînă pînă la percheziție, el din discuție cu Strechii a înțeles că acesta are marihuană […], iar la audierea suplimentară (f.d. 95, verso, vol. I) a mai declarat că „[…] undeva cu o săptămînă înainte de a fi efectuată percheziția la domiciliul soacrei sale, acolo unde locuia temporar și Strechii Constantin, din discuția cu acesta, ultimul i-a comunicat că are la el marihuană, […] Personal nu are nici o atribuție cu substanțele narcotice depistate la soacra sa în gospodărie, dar presupune că sunt a lui Strechii Constantin, deoarece acesta i-a comunicat că are marihuană la el […]”, ulterior la confruntarea cu inculpatul Strechii Constantin (f.d. 98, vol. I), acesta a mai relatat că „[…] presupune că au fost aduse de către Strechii Constantin, deoarece anterior între ei a apărut o discuție, în care acesta i-a comunicat că are marihuană […]”. Totodată, instanța de apel sumar a motivat și nu a luat în considerare în ansamblu declarațiile martorului Groza Raisa, care fiind audiată la urmărirea penală (f.d. 61-62, vol. I) a menționat că „[…]aceste droguri pot fi doar ale lui Strechii, deoarece altcineva nu are nimeni acces la etajul 2[…], […] Acest băiat ținea niște iepuri la etajul 2, în una din odăi și deseori se ridica la ei pentru a-i hrăni, a curăța camera […], […] De asemenea el deseori umbla cu ceva pachete pe la et. II, care ea credea că sunt nutrețuri pentru iepuri […]”. Aceste declarații fiind citite în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel în momentul audierii martorului respectiv în instanța de apel (f.d.138-141, vol. II), la ce aceasta a declarat că recunoaște semnătura sa de pe procesul verbal de audiere de la urmărirea penală (f.d. 139, vol. II) dar indică că nu a dat asemenea declarații, deși inițial a menționat că își susține declarațiile de la urmărirea penală. 12 În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat o decizie de achitare a inculpatului Strechii Constantin de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, printr-o motivare superficială, a lăsat fără o argumentare cuvenită motivele invocate în apel, preluînd în mare parte motivele din sentință, prin ce a fost afectată soluția adoptată și astfel decizia instanței de apel urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual-penale, asupra tuturor motivelor invocate în apel și în măsura competenței sale, asupra motivelor din recursul declarat și ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

Conducîndu-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Tăut Dorina, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016, în cauza penală privindu-l pe Strechii Constantin Boris, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 03 noiembrie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Nicolaev Ghenadie Toma Nadejda Moraru Petru 13