1ra-1730/16 — art. 187 alin. 2 CP

Dosarul nr. 1ra-1730/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Brigai, prin

care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08

iunie 2016, în cauza penală în privința lui

Cernalevschi Grigore Petru, născut la

05.02.1995, originar și domiciliat în r-nul

Șoldănești, s. Șestaci,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.05.2016 - 29.12.2015;

Instanța de apel: 04.04.2016 - 08.06.2016;

Instanța de recurs: 08.08.2016-02.11.2016,

C O N S T A T Ă :

2015, Cernalevschi Grigore a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.187

alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, fără amendă, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

aproximativ la ora 21.20, Cernalevschi Grigore aflându-se în apropierea blocului

locativ nr. 3 de pe str. Burebista nr. 66, mun. Chișinău, acționând prin înțelegere

prealabilă și de comun acord cu Țurcan Constantin, aplicând violență

nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei, a sustras în mod deschis geanta

lui Motruc Ludmila, în care se aflau mijloace bănești în sumă de 120 lei, buletin de

identitate și polițele de asigurare medicală și socială, emise pe numele lui Motruc

Ludmila, un telefon mobil de model Nokia 1280 în valoare de 600 lei, în care a

fost activată cartela SIM cu nr. 078905504, produse cosmetice în sumă de 200 lei,

cauzându-i astfel daune în proporții considerabile în mărime totală de 1120 lei.

inculpatului, a atacat-o cu apel solicitând casarea parțială a acesteia, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea apelului a invocat că:

- sentința de condamnare este neîntemeiată;

- atât în faza urmăririi penale cât și în procesul de examinare judecătorească,

partea vătămată a declarat că doar pe Țurcanu Constantin îl recunoaște, care i-a

sustras geanta, iar faptul aflării în preajma petrecerii jafului a lui Cernalevschi

Grigore nicidecum nu prezumă implicarea lui nemijlocită la jaful săvârșit. Mai

mult ca atât, Țurcanu Constantin în urma săvîrșirii jafului a vândut telefonul mobil

cu 50 de lei sustras de la partea vătămată la piața Calea Basarabiei, fapt confirmat

prin declarațiile martorului Burbulea Vadim, care de asemenea 1-a recunoscut,

inclusiv a păstrat datele din buletinul de identitate a lui Țurcanu Constantin;

- Cernolevschi Grigore era angajat în câmpul munci conform contractului nr.

с 93/1836 din 21.09.2015 anexat la dosar și putea sa achite orice amendă aplicata

de instanța de judecată;

- Cernolevschi Grigore este la prima abatere și a fost caracterizat pozitiv de

la locul de studii unde se prezintă activ și pozitiv.

3.1. Totodată, în cadrul ședinței de judecată a fost înaintat un apel

suplimentar prin care s-au modificat cerințele solicitându-se casarea sentinței în

partea stabilirii pedepsei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Cernalevschi

Grigore să-i fie numită o pedeapsă non privativă de libertate, cu aplicarea art. 90

Cod penal, pe motiv că pedeapsa penală stabilită este prea aspră, iar inculpatul

recunoaște vina în comiterea infracțiunii incriminate și se căiește sincer de cele

săvârșite, este la prima abatere, la locul de studii se caracterizează pozitiv, este

încadrat în câmpul muncii conform contractului nr. c 93/1836 din 21.09.2015.

2016, a fost admis apelul avocatului Mînzat Valerian, casată sentința atacată în

partea stabilirii pedepsei penale și pronunțată o nouă hotărâre în această parte

potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță prin care:

Cernalevschi Grigore a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187

alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, iar conform art. 90 Cod

penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe un

termen pe probă de 2 (doi) ani.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. La rejudecarea cauzei instanța de apel a precizat că, instanța de fond a

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost dovedită

cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică

corespunzătoare materialului probator administrat.

Privitor la numirea pedepsei penale, Colegiul penal a conchis că prima

instanță la stabilirea categoriei pedepsei incorect a aplicat prevederile legale, și în

conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal nu a ținut cont de limitele de

pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei săvârșite reflectat de

împrejurările săvârșirii sale, poziția procesuală a inculpatului în cadrul procesului

penal, dar și personalitatea acestuia, iar pedeapsa sub formă de închisoare cu

executare este una prea aspră și neproporțională infracțiunii comise, luând în

considerație personalitatea lui Cernalevschi Grigore, vârsta tânără, a conștientizat

graviditatea faptelor comise, a reparat integral prejudiciul material cauzat, nu

prezintă un pericol pentru societate, la locul de trai și la locul de studii se

caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog sau psiholog nu se află.

În prezența cumulului de circumstanțe atenuante și în lipsa circumstanțelor

agravante, instanța de apel a considerat că scopul pedepsei penale de corectare și

reeducare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii noii infracțiuni, poate fi

realizată fără izolarea inculpatului de societate, cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei cu închisoarea pe un termen de probă în temeiul art. 90 Cod

penal.

De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat,

precum și de alte persoane. Or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea

aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de

neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. De

asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă

nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvîrșirii de noi

infracțiuni.

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicitînd

casarea acesteia cu menținerea sentinței instanței de fond, pe motiv că, la aplicarea

pedepsei inculpatului instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor

art. 61, 75 Cod penal și astfel, pripit a ajuns la concluzia despre aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, fără a se ține cont că Cernalevschi Grigori nu și-a

recunoscut vina și nu a dat dovadă de căința sinceră.

5.1. Asupra recursului a depus referință inculpatul prin care a solicitat

respingerea recursului ordinar, cu menținerea deciziei instanței de apel, ca fiind

întemeiată, deoarece vina și-a recunoscut-o și se căiește sincer de cele săvîrșite,

paguba cauzată părții vătămate a fost recuperată integral, iar careva pretenții din

partea acesteia nu sunt înaintate.

5.2. Referință a depus și partea vătămată Motruc Ludmila prin care a

solicitat ca inculpatului să nu fie privat de libertate, deoarece dauna cauzată a fost

recuperată, iar pretenții morale și materiale nu are.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de

apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se

constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărîrile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Din conținutul recursului declarat se constată că, procurorul critică decizia

sub aspectul pct.6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că,

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, însă nu

invocă careva argumentare întru susținerea temeiului invocat și astfel, Colegiul

analizînd decizia atacată, conchide că temeiul prevăzut de norma menționată supra,

nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că,

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. art. 414 alin. (1),

(5), 417 alin. (1) pct. (8) Cod de procedură penală și în hotărîrea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzînd

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Distinct de aceste considerente, Colegiul atestă că recurentul critică decizia

instanței de apel și sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate, temei

de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit

căruia hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci cînd s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Referitor la motivele invocate de recurent în acest sens, Colegiul

menționează că, potrivit principiului individualizării pedepsei penale (art. 7 Cod

penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei inserate la

art. 75 alin. (1) Cod penal, instanța de judecată aplică pedeapsă luînd în

considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, motivul și

scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei

prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, ținîndu-se

cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în

baza căruia a fost condamnat inculpatul.

Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvîrșit o infracțiune, avînd

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținînd

seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului,

duratei ori a cuantumului pedepsei.

La caz, Colegiul penal constată că instanța de apel casînd soluția primei

instanțe în partea aplicării pedepsei sub formă de închisoare cu suspendarea

condiționată a executării acesteia, corect a stabilit că corectarea și reeducarea lui

Cernalevschi Grigori este posibilă fără privarea de libertate, punînd la baza soluției

prevederile art. 7, 75 Cod penal, gravitatea infracțiunii săvîrșite, motivul acesteia,

personalitatea celui vinovat, precum și circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea.

Totodată, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul procurorului

precum că, inculpatul nu-și recunoaște vina și nu se căiește de cele comise și

aceasta reprezintă circumstanță care nu permite aplicarea art. 90 Cod penal la

stabilirea pedepsei, deoarece instanța de apel corect și-a expus opinia pe care

Colegiul penal o susține și anume că, a fost reținută ca circumstanță atenuantă

recunoașterea vinovăției, căința sinceră și repararea benevolă a prejudiciului

cauzat, or, în cadrul instanței de apel inculpatul a depus apel suplimentar prin care

și-a concretizat cerințele și și-a invocat căința sinceră în cele comise.

De asemenea, se reține că instanța de apel ținînd cont de personalitatea

inculpatului, precum și de valorile sociale care au fost lezate prin comiterea

infracțiunii, corect a considerat necesar a dispune în privința inculpatului aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, or Colegiul careva interdicții prevăzute de lege în

acest sens, nu a constatat.

Prin urmare, Colegiul reține că criticile formulate de procuror au format

obiect de discuție la judecarea cauzei penale și în instanța de apel și cărora li s-a

dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie,

iar argumentele invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al

prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare în sensul casării deciziei

instanței de apel.

Colegiul constată, că pedeapsa individualizată de instanța de apel, răspunde

atît principiului proporționalității, cît și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod

penal, restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea

săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea acestuia, cît și a altor persoane, nu există

temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de procuror și potrivit legii

se impune inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Sergiu Brigai, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2016, în cauza penală în privința lui

Cernalevschi Grigori, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 02 noiembrie 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun