ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 17.06.2016

1ra-921/2016 — art. 27, 187 alin. 2 lit. f CP

HOTĂRÂRE
17.06.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 27, 187 alin. 2 lit. f CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 12 CPP
Citează această cauză
1ra-921/2016 — art. 27, 187 alin. 2 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-921/2016

18 mai 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache

judecători – Ghenadie Nicolaev și Petru Moraru,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Popa Grigore în numele inculpatului Andreico Ruslan, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 09 noiembrie

2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 februarie 2016,

în cauza penală în privința lui

Andreico Ruslan Ivan, născut la 06

septembrie 1976, originar și domiciliat în

mun. Chișinău, bd. Moscova, nr. 12, ap. 39

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 13.07.2015 – 09.11.2015;

Instanța de apel: 03.12.2015 – 03.02.2016;

Instanța de recurs: 29.03.2016 – 18.05.2016.

Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție

Andreico Ruslan Ivan a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 27, 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și 3 (trei) luni, cu executarea

acesteia în penitenciar de tip închis.

13.03.2015, aproximativ orele 15:30, Andreico Ruslan prin acces liber a sustras de

pe culmea din fața blocului de locuit situat pe str. Ișnovăț 9/2, mun. Chișinău, un

covor la preț de 1100 lei. Tot el, continuîndu-și acțiunile sale criminale, în aceeași

perioadă de timp, a mai sustras o rochie de culoare verde la preț de 2500 lei.

Rochia a fost sustrasă de la balconul apartamentului situat la primul etaj de pe str.

1

Voluntarilor 4, mun. Chișinău. Părțile vătămate Toma Svetlana și Scriculeac Irina

l-au observat pe inculpat cu bunurile sustrase și au încercat să-1 oprească, ultimul

încercînd să se eschiveze de la locul comiterii infracțiunii. Însă ulterior, a fost

stopat și imobilizat de către două persoane. Astfel, prin acțiunile sale Andreico

Ruslan ar fi putut cauza părților vătămate o daună în proporții considerabile.

apel avocatul Popa Grigore în numele inculpatului Andreico Ruslan, care a

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin

care fapta incriminată lui Andreico Ruslan conform art. 27, 187 alin. (2) lit. f) Cod

penal să fie reîncadrată juridic în baza art. 27, 187 alin. (1) Cod penal, cu

dispunerea încetării procesului penal în legătură cu împăcarea părților. În

argumentarea apelului declarat, au fost punctate următoarele considerente:

- fiind audiat în ședința de judecată, inculpatul Andreico Ruslan a declarat că

recunoaște fapta care i se incriminează, cu excepția calificativului „cu cauzarea de

daune în proporții considerabile”. Totodată, ultimul s-a împăcat cu părțile

vătămate;

- părțile vătămate Toma Svetlana și Scriculeac Irina au declarat că, chiar

dacă ar fi fost sustrase lucrurile acestora, acest fapt nu ar constitui pentru acestea o

daună în proporții considerabile;

- acuzatorul de stat nu a administrat probe pertinente și admisibile care ar

confirma prejudiciul considerabil cauzat părților vătămate Toma Svetlana și

Scriculeac Irina la momentul săvîrșirii infracțiunii. Prin urmare, instanța de

judecată urma să recalifice acțiunile lui Andreico Ruslan din componența

prevăzută la art. 27, 187 alin. (2), lit. f) Cod penal în cea prevăzută la art. 27, 187

alin. (1) Cod penal.

2016 apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

prima instanță, cercetînd în cumul probele administrate în ședința de judecată prin

prisma admisibilității, pertinenței, concludenței, utilității și veridicității raportată la

declarațiile depuse în ședința de judecată de către participanții la proces, a stabilit o

corectă situație de fapt, dînd faptelor reținute în sarcina inculpatului Andreico

Ruslan Ivan încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 27, 187 alin. (2) lit.

f) Cod penal - tentativă la jaf, adică tentativa de sustragere deschisă a bunurilor

altei persoane, cu cauzare e daune în proporții considerabile.

Cu referire la semnul calificativ prevăzut la lit. f) alin. (2) art. 187 Cod

penal, instanța de apel a notat că, caracterul considerabil al daunei se stabilește

luîndu-se în considerație valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru

victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, de

alte circumstanțe care influențează esențial starea materială a victimei.

În acest context, instanța de apel a reținut că părțile vătămate Toma Svetlana

și Scriculeac Irina, fiind audiate la faza urmăririi penale au declarat că, prejudiciul

2

material este unul considerabil pentru acestea, totodată, părțile vătămate fiind

audiate în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, nu au mai susținut cele

invocate la faza urmăririi penale în legătura cu caracterul prejudiciului cauzat. În

pofida acestuia fapt, instanța de apel a reținut că partea vătămată Scriculeac Irina

are un copil minor la întreținere, iar în familie lucrează doar soțul, iar partea

vătămată Toma Svetlana a indicat că are copii minori la întreținere și este ajutată

financiar de fostul soț la întreținerea lor, lucrează la instituție de stat, avînd un

salariu de 4500 lei.

Astfel, instanța de apel a notat că la stabilirea caracterului considerabil al

prejudiciului material nu urmează a fi reținute în exclusivitate doar declarațiile

părților vătămate, ci după cum dictează și norma penală prevăzută de art. 126 alin.

(2) Cod penal, urmează a se ține cont și de starea materială și venitul acesteia,

existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra

stării materiale a victimei.

Prin alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a

victimei pot fi înțelese venitul global al familiei, starea de sănătate a victimei și a

membrilor familiei ei apți de muncă, cît și angajarea sau neangajarea victimei la un

loc permanent sau provizoriu de muncă.

Cu referire la circumstanțele descrise mai sus, instanța de apel a constatat că,

starea materială a părților vătămate nu ar fi una tocmai satisfăcătoare, or, reieșind

din declarațiile acestora reiese că, ultimele sunt ajutate de rude din punct de vedere

financiar, ceea ce denotă o stare financiară dificilă care împiedică să întrețină

familia. Din aceste considerente, instanța de apel a constatat temeinicia concluziei

primei instanțe referitor la faptul că prejudiciul material este unul considerabil,

fiind notabil în acest sens că percepția părților vătămate despre prejudiciul adus lor

nu poate influența calificarea faptei, gradul considerabil al prejudiciului, acesta

urmînd a fi stabilit de către instanță de judecată.

numele inculpatului Andreico Ruslan, care invocînd temei pentru recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, solicită casarea

hotărîrilor judecătorești, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri prin

care acțiunile inculpatului să fie reîncadrate în prevederile art. 27, 187 alin. (1) Cod

penal, cu încetarea procesului penal pe motivul împăcării părților.

În vederea susținerii recursului declarat, recurentul a formulat următoarele

argumente:

- instanțele de fond nu au luat în considerare valoarea reală a bunurilor la

momentul cînd a fost comisă tentativă de sustragere de către Andreico Ruslan.

Fiind audiată în ședința de judecată atît în prima instanță, cît și în instanța de apel

partea vătămată Toma Svetlana a declarat că dacă i-ar fi fost sustras covorul acest

fapt nu ar constitui pentru ea o daună considerabilă, deoarece covorul era deja

folosit și de fapt era tăiat dintr-o bucată mai mare de covor. Prețul covorului de

1100 lei pe care 1-a indicat în cadrul urmăririi penale reprezintă, costul covorului

3

ca fiind nou și ca un tot întreg cu partea din care a fost tăiat. Starea covorului la

momentul sustragerii practic nu reprezintă pentru partea vătămată nici o valoare

(100-200 lei). Ba mai mult, aceasta a indicat că la urmărirea penală i s-a cerut să

indice prețul inițial al covorului ca pentru unul nou deși, acesta a fost procurat mai

mulți ani în urmă;

- fiind audiată în ședința de judecată partea vătămată Scriculeac Irina a

declarat că dacă i-ar fi fost sustrasă rochia acest fapt nu ar constitui pentru ea o

daună considerabilă, deoarece rochia nu era nouă, era uzată. De altfel, prețul de

2500 lei al rochiei pe care 1-a menționat în cadrul audierii sale la urmărirea penală

era costul ei ca un bun nou. Partea vătămată a evaluat costul rochiei, reieșind din

starea acesteia la momentul sustragerii în sumă aproximativă de 500 lei;

- instanțele de fond au prezentat o argumentare contrară prevederilor art.

126 alin. (2) Cod penal – „Caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se

stabilește luîndu-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor

pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor

întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a

victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege – gradul

lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. ”;

- Chiar dacă părțile vătămate au declarat că primesc careva surse financiare

de peste hotare de la rude (părinți) acest lucru nu semnifică că starea lor materială

este nesatisfăcătoare, ci doar că acestea reprezintă niște surse financiare neregulate

primite din partea părinților care le oferă acești bani în mod dezinteresat.

Supreme de Justiție, care a solicitat respingerea acestuia cu menținerea deciziei.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat, or în vederea acestei statuări se expun următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

În corespundere cu prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură

penală, este stipulat că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise în cazul cînd faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare

juridică greșită.

Reieșind din textul recursului declarat, instanța de recurs constată că

alegațiile recurentului sunt orientate spre dezacordul încadrării juridice a faptei

reținute de către ambele instanțe, potrivit căreia fapta inculpatului a fost calificată

în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. f) Cod penal - tentativă la jaf, adică tentativa de

sustragere deschisă a bunurilor altei persoane, cu cauzare de daune în proporții

4

considerabile, pe cînd probele administrate la dosar dovedesc prezența elementelor

constitutive ale art. 27, 187 alin. (1) Cod penal – tentativă la jaf, adică tentativa de

sustragere deschisă a bunurilor altei persoane.

Astfel, consideră recurentul că calificativul „cu cauzarea de daune în

proporții considerabile” nu și-a găsit confirmare în cauza dedusă judecății,

argumentînd că valoarea bunurilor sustrase nu constituie o daună considerabilă

pentru părțile vătămate.

Din analiza deciziei instanței de apel, Colegiul penal constată că temeiul de

drept invocat de recurent nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței unei

erori de drept, care ar constitui temei de implicare a instanței de recurs în sensul

casării deciziei contestate.

În susținere celor statuate mai sus, Colegiul penal menționează că, în lumina

prevederilor art. 126 alin. (2) Cod penal – „Caracterul considerabil sau esențial al

daunei cauzate se stabilește luîndu-se în considerare valoarea, cantitatea și

însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia,

existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial

asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și

intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale

ale omului.”

Totodată, instanța de recurs remarcă faptul că instanța de apel just a

identificat norma sus citată, călăuzindu-se de prevederile acesteia, în baza cărora,

ținînd cont de materialele cauzei a conchis următoarele: „În acest context, instanța

de apel reține că, părțile vătămate Toma Svetlana și Scriculeac Irina fiind audiate

la faza urmăririi penale au declarat că, prejudiciul material este unul considerabil

pentru acestea, totodată, deși, părțile vătămate fiind audiate în cadrul ședinței de

judecată în instanța de fond nu au mai susținut cele invocate la faza urmăririi

penale în legătura cu caracterul prejudiciului cauzat, totuși instanța de apel va

reține că, partea vătămată Scriculeac Irina are un copil minor la întreținere, iar în

familie lucrează doar soțul, iar partea vătămată Toma Svetlana a indicat că, are

copii minori la întreținere și este ajutată financiar de fostul soț la întreținerea lor,

lucrează la instituție de stat, avînd un salariu de 4500 lei.

Astfel, Colegiul Penal notează că, la stabilirea caracterului considerabil al

prejudiciului material nu urmează a fi reținute în exclusivitate doar declarațiile

părților vătămate, ci după cum dictează și norma penală prevăzută de art. 126

alin. (2) Cod Penal, urmează a se ține cont și de starea materială și venitul

acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează

esențial asupra stării materiale a victimei.

Prin alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a

victimei pot fi înțelese venitul global al familiei, starea de sănătate a victimei și a

membrilor familiei ei apți de muncă, cît și angajarea sau neangajarea victimei la

un loc permanent sau provizoriu de muncă.” (f.d. 193, vol. I).

5

Prin urmare, din cele reflectate mai sus, instanța de recurs relevă că

constatarea cauzării unei daune în proporții considerabile constituie un facultativ

ce vizează intima convingere a judecătorului, formată în urma unei analize de

ansamblu a valorii, cantității și însemnătatea bunurilor pentru victimă, a stării

materiale și venitului acesteia, a existenței persoanelor întreținute, precum și a altor

circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei. Deci,

cauzarea unei daune în proporții considerabile nu se va stabili doar în baza

declarațiilor părților vătămate asupra valorii bunurilor sustrase, dar și luîndu-se în

considerație condițiile de trai a acestora și persoanele aflate la întreținere, lucru

care a fost întreprins de către instanța de apel, fiind argumentată pe deplin prezența

semnului calificativ prescris la lit. f) alin. (2) art. 187 Cod penal.

Așadar, făcînd o concluzie asupra celor expuse mai sus în raport cu

argumentele invocate în recurs de către recurent, Colegiul penal remarcă faptul că

eroarea de drept invocată nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului

declarat, soluția instanței de apel fiind în deplină concordanță cu circumstanțele

cauzei și probele administrate în susținerea vinovăției inculpatului, care au fost

descrise detaliat și argumentat în decizia adoptată, acceptate și de către instanța de

recurs, care în totalitatea lor resping argumentele apărării privind lipsa elementelor

constitutive ale componenței infracțiunii incriminate în actul de învinuire.

În asemenea împrejurări, instanța de recurs conchide asupra legalității și

temeiniciei deciziei recurate, iar asupra recursului declarat se conchide

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Popa Grigore în

numele inculpatului Andreico Ruslan împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 03 februarie 2016, în cauza penală în privința lui Andreico

Ruslan Ivan, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 17 iunie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Petru Moraru

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-05-17
0,94
1ra-526/2018 — art. 201/1 alin. 3 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-526/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 18 aprilie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Timofti Vladimir, Alerguş
CSJ 2016-03-09
0,94
1ra-376/2016 — art. 186 alin.4, 217 al.2 CP
Dosarul nr. 1ra-376/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 09 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă, Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, a examinat, în
CSJ 2016-11-10
0,94
1ra-1126/2016 — art. 186 al. 2 lit. b, d CP
Dosarul nr. 1ra-1126/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 12 octombrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, Judecători - Timofti Vladimir, Tom
CSJ 2016-11-23
0,94
1ra-1664/2016 — art. 152 alin. 2 lit. c-1, f, art. 163 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1664/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 02 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, a examinat
CSJ 2016-06-10
0,94
1ra-812/2016 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP
Dosarul nr. 1ra-812/2016 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ŢŢ II EE D E C I Z I E 12 mai 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte – Petru Ursache judecători – Ghenadie Nicolaev şi Petr
Sursă