1ra-1093/2016 — Art. art. 148, 184 alin. 1, 187 alin.2 CP red. 1961

Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 18.06.2013 – 25.01.2013; Instanța de apel: 21.02.2013 – 08.05.2013; Instanța de recurs: 23.12.2013 – 18.03.2014; Instanța de apel: 14.04.2014 – 30.09.2015; Instanța de recurs: 27.04.2016 – 28.09.2016. ACONSTATAT: 1. Procurorul, șef-adjunct al secției judiciar-penale din cadrul Direcției judiciare a Procuraturii Generale, Vasiliu S., s-a adresat Curții Supreme de Justiție cu cerere privind revizuirea cauzei penale în privința lui Cerbari Alexandru, solicitând casarea sentinței Judecătoriei Supreme din 30 august 1986 și hotărârii Plenului Judecătoriei Supreme din 09 martie 1988, cu pronunțarea unei hotărâri de încetare a procesului penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. 2. Prin încheierea Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 31 iulie 2012, a fost desemnată Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, ca instanță competentă să soluționeze materialele cu concluzia procurorului privind cererea de revizuire a procesului penal în privința lui Cerbari Alexandru.

Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 ianuarie 2013, a fost respinsă, ca neîntemeiată cererea de revizuire declarată.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Țurcan Veaceslav în numele condamnatului, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Cerbari Alexandru, menționând că în cadrul controlului efectuat au fost stabilite temeiuri rezonabile în vederea inițierii procedurii de revizuire a procesului penal, indicate la art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2013, a fost respins, ca nefondat recursul declarat, cu menținerea sentinței. 1 Cu referire la art. 458 Cod de procedură penală, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a menționat că nu au fost stabilite temeiuri pentru inițierea procedurii de revizuire a hotărârii judecătorești irevocabile în privința lui Cerbari Alexandru.

Avocatul Belousov Andrei în numele revizuientului și revizuientul Cerbari Alexandru, au declarat recurs în anulare solicitând casarea hotărârilor judecătorești adoptate în procedura de revizuire, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă cererea de revizuire a cauzei penale în privința condamnatului Cerbari Alexandru, prin care s-a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Supreme din 30 august 1986 și hotărârii Plenului Judecătoriei Supreme din 09 martie 1988, în privința lui Cerbari Alexandru, cu încetarea procesului penal. În motivarea recursului în anulare, s-au invocat următoarele: - Curtea de Apel Chișinău urma să se expună asupra cazului în ordine de apel și nu în ordine de recurs, după cum se menționează în decizia sa din 08 mai 2013, prin ce s-a admis o eroare gravă, care a influențat asupra luării deciziei; - la examinarea cauzei, atât prima instanță cât și Curtea de Apel Chișinău au omis să dea apreciere faptului că procurorul, Vasiliu S., în cererea de revizuire a cauzei penale în privința lui Cerbari Alexandru, a indicat ca temei de revizuire și stabilirea altor circumstanțe de care instanța nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii, întemeindu-și cererea de revizuire inclusiv în baza art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală; - nici prima instanță și nici Curtea de Apel, nu a constatat și argumentat, care sunt motivele de respingere, ca neîntemeiată a cererii de revizuire, rezumându-se la o motivare superficială; - decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, s-a admis o eroare gravă, fapt ce constituie temei de casare a deciziei pronunțate conform pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 18 martie 2014, a fost admis recursul în anulare declarat, casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2013 cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. În argumentarea deciziei instanța de recurs cu referire la prevederile art. 465 Cod de procedură penală a menționat, că hotărârile adoptate în procedura de revizuire, date în conformitate cu art. 462 alin. (4) și art. 464, pot fi supuse apelului și recursului potrivit prevederilor art. art. 400, 420 Cod de procedură penală. Astfel, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău, prin decizia din 08 mai 2013, a examinat greșit apelul împotriva sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 ianuarie 2013 în procedura recursului ordinar, prevăzută de Capitolul IV, secțiunea 2 (art. art. 437-451 Cod de procedură penală), pe când urma să îl examineze în ordine de apel, conform prevederilor art. art. 400-418, ale aceluiași Capitol.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie 2015, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Țurcan Veaceslav în numele revizuentului Cerbari Alexandru, cu menținerea sentinței. În argumentarea soluției nominalizate, instanța de apel a menționat, că cererea de apel este nefondată, deoarece prima instanță corect a conchis asupra netemeiniciei cererii de revizuire, nefiind prezentate în contextul acesteia careva circumstanțe noi de care instanța nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii, or procurorul a făcut referire la următoarele probe, care au fost verificate de instanța de apel: - Cererea din 14 ianuarie 1986 (f.d. 1-2, vol.IV); - Ordonanța din 15 ianuarie 1986, procesele-verbale din 15 ianuarie 1985, 16 ianuarie 1986, 17 ianuarie 1986 (f.d. 4-13, vol.IV); 2 - Procesul-verbal de audiere a martorului Trișchina Maria din 12 decembrie 2011 (f.d. 141-142, vol. revizuirii); - Procesul-verbal din 17 ianuarie 1986 (f.d. 14-17, vol.IV); - Procesul-verbal de audiere a martorului Mereuță Nicolae din 29 noiembrie 2011 (f.d. 131-133, vol. revizuirii); - Procesul-verbal din 29 ianuarie 1986 (f.d. 26-27, vol.IV); - Cererea din 19 ianuarie 1986 (f.d. 46-49, vol.IV); - Procesul-verbal din 17 ianuarie 1986 (f.d. 50-52, vol.IV); - Ordonanța de încetare parțială a urmării penale din 11 mai 1986 (f.d. 41, vol.IV); - Procesul-verbal din 31 martie 1986 (f.d. 60-61, vol.IV); - Procesul-verbal din 03 aprilie 1986 (f.d. 62-63, vol.IV); - Procesul-verbal din 24 aprilie 1986 (f.d. 65, vol.IV); - Declarațiile inculpatului Cerbari Alexandru (f.d. 45, vol.VII); - Acord de recunoaștere a vinovăției Rotari Valeriu (f.d. 136, vol.V); - Procesul-verbal de interogare din 20 ianuarie 1986 (f.d. 156-250, vol.V); - Procesul-verbal de interogare a învinuitului Rotari Valerii din 28 ianuarie 1986 (f.d. 253-273, vol.V); - Acordul de recunoaștere a vinovăției Cerbari Alexandru (f.d. 21-22, vol.V); - Procesul-verbal al ședinței de judecată (f.d. 1-168, vol.VIII); - Sentința Colegiului judiciar penal al Judecătoriei Supreme din 30 august 1986 (f.d. 169, vol.VIII); - Recursul declarat la 22 ianuarie 1988 (f.d. 252-263, vol.VIII); - Ordonanța Plenului Curții Supreme din 09 martie 1988 (f.d. 269-278, vol.VIII); - Ordonanța din 04 aprilie 1988 (f.d. 281, vol.VIII); - Plângerea din 27 decembrie 1997 (f.d. 339, vol.VIII); - Ordonanța din 20 ianuarie 1998 (f.d. 341, vol.VIII); - Ordonanța de încetare a urmării penale din 18 martie 1998 (f.d. 364 vol.VIII); - Explicația, procesul-verbal de audiere a martorului Migunov Serghei (f. d. 136-139 vol. revizuirii); - Procesul-verbal de audiere a martorului Zaraischii Vladimir (f.d. 123-124, vol. revizuirii); - Rechizitoriul în privința lui Cerbari Alexandru (f. d. 158-214, vol. VI). La fel, în ședința instanței de apel au fost citați și audiați martorii Zaraischii Vladimir, Poplovschi Ludmila și Migunov Serghei. Analizând probatoriul menționat, instanța de apel a ajuns la concluzia, că nu s-au stabilit alte circumstanțe despre care, instanța de judecată care l-a condamnat pe Cerbari Alexandru, nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii și care ar dovedi că acesta nu este vinovat de săvârșirea faptelor incriminate. Martorii audiați în procedura de revizuire, au prezentat o versiune nouă a celor întâmplate în anul 1986, însă argumentele expuse de aceștia nu au fost confirmate prin nici o probă convingătoare, declarațiile nu au fost administrate în modul cuvenit, nu s-au făcut confruntări, iar unii martori nu s-au prezentat în instanță din cauza problemelor de sănătate, iar alții au decedat. În opinia instanței de apel, faptele relatate de martorii audiați nu constituie circumstanțe noi, care pot genera deschiderea procedurii de revizuire cu dispunerea achitării lui Cerbari Alexandru sau pentru încetarea procesului penal în conformitate cu art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală. Instanța de apel nu a stabilit nici careva încălcări ale prevederilor constituționale ori ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 3

Avocatul Miroliubov Rodica în numele revizuientului Cerbari Alexandru, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a declarat recurs prin care a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 25 ianuarie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie 2015 cu adoptarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă cererea de revizuire, cu casarea sentinței Judecătoriei Supreme din 30 august 1986 și a hotărârii Plenului Judecătoriei Supreme din 09 martie 1998 cu pronunțarea unei noi hotărâri de încetare a procesului penal. În motivarea recursului, apărarea cu referire la prevederile art. 21 din Constituția R. Moldova și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, menționând că instanța de judecată a aplicat eronat prevederile legale, nu a ținut cont de poziția apărării și nu a aplicat legea care urma să fie aplicată. În opinia apărării, instanța de apel nu a aplicat prevederile art. 444 alin. (1) pct. 7), 10) Cod de procedură penală, în sensul că fapta imputată nu întrunește elementele infracțiunii, precum și există o cauză de înlăturare a răspunderii penale. Astfel, din textul cererii de revizuire, se atestă faptul că în privința lui Cerbari Alexandru, urmează a fi aplicate prevederile art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală. În concluzie susține apărarea, că instanța de apel nu a dat o apreciere corectă faptului că noile circumstanțe stabilite în complex cu celelalte împrejurări constatate confirmă nevinovăția lui Cerbari Alexandru.

Procurorul a prezentat referință asupra recursului declarat, solicitând respingerea acestuia, din motiv că probele prezentate de revizuient nu denotă prezența circumstanțelor care ar genera deschiderea procedurii de revizuire cu dispunerea achitării lui Cerbari Alexandru. Martorii audiați în procedura de revizuire au prezentat o versiune nouă celor întâmplate, iar argumentele acestora nu constituie circumstanțe noi, despre care instanța nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii contestate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, luând în considerație și argumentele expuse în referință, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor expres prevăzute de acest articol. Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art. art. 429, 430 Cod de procedură penală. Potrivit dispozițiilor art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să cuprindă conținutul și motivele recursului, cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate și solicitările recurentului, indicând temeiurile prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală invocate în recurs și explicând problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată. Colegiul penal, verificând motivele recursului declarat de avocatul Miroliubov Rodica în numele revizuientului, constată că deși în conținutul cererii de recurs se invocă temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, acesta nu dezvăluie argumentele ilegalității deciziei recurate prin prisma temeiurilor de drept invocate, precum nu specifică nici în ce constă problema de drept de importanță generală ce 4 există în cauză și care este eroarea comisă de instanța de apel ce ar motiva casarea hotărârii atacate. Astfel, în contextul cererii de recurs nu se regăsesc careva motive concrete argumentate sub aspectul temeiurilor invocate în susținerea recursului, care ar dezvălui problematica recursului și eroarea gravă de fapt care ar fi afectat soluția instanței de apel, motiv din care Colegiul penal nu se va expune referitor la legalitatea deciziei contestate prin prisma temeiurilor menționate, deoarece instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. Mai mult, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Referitor la aspectele menționate, instanța de recurs amintește, că în cazul în care o parte a procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată, conform pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală, să aducă în recurs motivele și argumentarea dezacordului său cu temeiurile invocate în decizia instanței de apel, ceea ce în cazul dedus judecății, lipsește. La caz, din conținutul recursului declarat se întrevede dezacordul recurentului cu hotărârile judecătorești adoptate în speță, insistând asupra necesității casării acestora și admiterii cererii de revizuire, însă în argumentarea acestei poziții avocatul nu dezvăluie concret motivele ilegalității hotărârilor judecătorești în raport cu temeiurile de drept invocate în sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. În concluzie, Colegiul penal remarcă, că atunci când autorul recursului nu invocă concret motivele ilegalității deciziei contestate, rezultă că acesta nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut prevăzute la art. art. 429, 430 Cod de procedură penală și urmează a fi respins ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Miroliubov Rodica în numele revizuientului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie 2015, în cauza penală în privința lui Cerbari Alexandru Victor, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 octombrie 2016. Președinte Petru Moraru Judecătorii Nadejda Toma Maria Ghervas 5