1ra-971/2016 — art.183 alin.2 CP

1ra-971/2016 — art.183 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-971/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

13 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

Președinte: Ursache Petru

Judecători: Toma Nadejda, Nicolaev Ghenadie, Timofti Vladimir și Moraru Petru

judecînd, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul

Croitoru Mihail în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 februarie 2016, în cauza

penală în privința lui

Oaserele Valeriu Constantin, născut

la 29.10.1968, originar și domiciliat

r-nul Călărași, s. Hirova.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.06.2012 - 25.02.2014;

Instanța de apel: 18.03.2014 - 05.06.2014;

23.12.2014 - 01.02.2016;

Instanța de recurs: 18.08.2014 - 25.11.2014;

11.04.2016 – 13.09.2016.

C O N S T A T Ă :

Valeriu a fost achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 183 alin. (2) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii.

deținînd funcția de primar al s. Hirova, r-nul Călărași, fiind persoană cu funcție

de răspundere conform Legii privind statutul alesului local nr. 768-XIV din

02.02.2000, a comis încălcarea regulilor de protecție a muncii în următoarele

circumstanțe:

1

Astfel, la 09 iulie 2009, în jurul orei 08.30, aflîndu-se la serviciu în Primăria

s. Hirova, ignorînd prevederile: art. 43 alin. (2) din Constituția RM, conform

căreia salariații au dreptul la protecția muncii. Măsurile de protecție privesc

securitatea și igiena muncii..., prestarea muncii în condiții grele, precum și alte

situații specifice; art. 225 pct. 1) din Codul muncii, conform căruia angajatorul

răspunde de asigurarea protecției muncii în unitate și are obligația de a asigura

instruirea salariaților în materie de protecția muncii...; pct. 64 din

Regulamentul privind modul de organizare a activităților de protecție a

lucrătorilor la locul de muncă și prevenire a riscurilor profesionale, aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr. 95 din 05.02.2009, care prevede că instruirea

lucrătorilor la locul de muncă se efectuează de către conducătorul locului de

muncă pe baza informațiilor și instrucțiunilor de securitate și sănătate în

muncă, după instruirea introductiv-generală; pct. 66 din același Regulament,

conform căruia muncitorul va fi admis la lucru de sine stătător numai după

verificarea cunoștințelor lui de către conducătorul locului de muncă și

consemnarea acestui fapt în fișa personală de instruire în domeniul securității

și sănătății în muncă, fără a-l instrui pe paznicul Popa Vasile în domeniul

protecției muncii (ultima instruire fiind efectuată la 11.05.2006), precum și

fără a ține cont de faptul că acesta urma să execute lucru cu pericol sporit la

înălțime, i-a ordonat să curețe frunzele uscate și gunoiul de pe jgheabul de

scurgere de pe acoperișul din fața sediului primăriei.

Urmare a indicației primite, Popa V. de unul singur, a urcat pe o scară

mobilă din lemn, sprijinită de peretele din fața sediului primăriei și a început

efectuarea lucrărilor de curățire, însă, la un moment dat o secțiune a jgheabului

s-a rupt și acesta, pierzîndu-și echilibrul, a căzut de la o înălțime de aproximativ

4,2 m pe acostamentul asfaltat al clădirii. În rezultatul căderii, cet. Popa V. i-au

fost cauzate vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, în rezultatul

cărora ultimul a decedat în drum spre spital.

Acțiunile lui Oaserele Valeriu de către organul de urmărire penală au fost

încadrate în baza art. 183 alin. (2) Cod penal, adică, încălcarea de către o

persoană cu funcție de răspundere a regulilor de protecție a muncii, dacă

această încălcare a provocat din imprudență decesul unei persoane.

succesorul părții vătămate Bunu Ecaterina.

3.1. Procurorul, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care Oaserele Valeriu să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.

183 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod penal, stabilindu-i pedeapsă

sub formă de amendă în mărime de 1000 unități convenționale.

2

În motivarea apelului procurorul a invocat aprecierea eronată de către

instanța de fond a probelor administrate la caz, care confirmă vinovăția lui

Oaserele Valeriu de cele incriminate, influențarea martorilor care sunt angajați

ai primăriei și se află în subordinea lui Oaserele Valeriu, comportamentul

dubios postinfracțional al inculpatului, acesta nu a întreprins măsurile

obligatorii de transportare a lui Popa V. la spitalul de urgență, ignorarea de

către instanța de fond a probelor.

3.2. Succesorul părții vătămate Bunu Ecaterina a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de condamnare în privința

lui Oaserele V., succesorul părții vătămate Bunu Ecaterina, invocînd argumente

similare cu cele indicate de procuror.

2014 au fost respinse apelurile declarate, cu menținerea sentinței fără

modificări.

temei pentru condamnarea inculpatului, care pe tot parcursul procesului penal,

inclusiv și în ședința de judecată, a respins învinuirea, motivând că nu se

consideră vinovat de accidentul de la locul de muncă, în rezultatul căruia Popa

V. a decedat.

Versiunea inculpatului nu a fost combătută prin probele prezentate de

partea învinuirii, totodată sentința cuprinde descrierea circumstanțelor cauzei

constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea

inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele

aduse în sprijinul acuzării.

Instanța de apel a menționat că Oaserele V. eventual ar fi putut fi învinuit

în baza art. 183 alin. (2) Cod penal numai în cazul în care paznicul Popa V. ar fi

suferit un accident, în timpul exercitării nemijlocit a atribuțiilor sale de paznic,

conform Fișei postului.

În cadrul cercetării cazului de Inspecția Muncii, dar și în cadrul urmăririi

penale, s-a stabilit, că Oaserele V. în calitate de conducător al locului de muncă

a depășit intervalul de 6 luni dintre două instruiri periodice în domeniul

securității și sănătății în muncă, prevăzut la pct. 68 din Regulamentul privind

modul de organizare a activităților de protecție a lucrătorilor la locul de muncă

și prevenirea riscurilor profesionale aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 95

din 05.02.2009, ultima instruire a lui Popa V. fiind efectuată la 11.05.2006, însă,

în opinia instanței de apel, în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat, că

Popa V. de sine stătător, fără acordul conducătorului unității a hotărît să curețe

jgheabul de scurgere. Lui nu i s-a indicat să curețe jgheabul și nici nu a fost

admis de inculpat să execute această lucrare, în atare situație Oaserele V. nici

3

nu era obligat să-i aducă la cunoștință lui Popa V. regulile de securitate în cazul

executării lucrărilor la înălțime, or, acesta nici nu putea presupune că paznicul

va efectua o asemenea lucrare. Iar după cum s-a menționat deja, răspunderea

penală survine în cazul, cînd persoana cu funcție de răspundere, ca subiect al

infracțiunii, a încălcat cu vinovăție regulile tehnicii securității, a igienei

industriale sau a altor reguli de protecție a muncii care a provocat din

imprudență decesul unei persoane.

Mai mult ca atît, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit că prin

decizia Consiliului sătesc Hirova nr. 07/10 din 13.12.2005, a fost aprobat

Regulamentul intern de activitate al Primăriei Hirova (f.d.102-108, vol. III).

La data de 12.02.2008, paznicului Popa V. i-a fost adus la cunoștință contra

semnătură conținutul Regulamentului indicat mai sus (f.d.109, vol. III).

La solicitarea acuzării s-a dispus efectuarea unei expertize grafoscopico-

chimice pentru a stabili, dacă semnătura din Lista angajaților primăriei Hirova

care au fost familiarizați cu Regulamentul intern de activitate al Primăriei, îi

aparține lui Popa V.

Potrivit raportului de expertiză nr. 2165 din 22.11.2013, întocmit de

Centrul Național de expertize Judiciare, semnătura din numele Popa V. din

rubrica „Semnătura" cu nr. 10 de pe Lista salariaților primăriei Hirova, a fost

executată de către însuși Popa V. (f.d.166-168 vol. III).

Astfel, prin cumulul probelor acumulate și examinate în cadrul cercetării

judecătorești, instanța de apel a constatat lipsa legăturii cauzale între acțiunile

lui Oaserele V. și urmările survenite, adică decesul paznicului Popa V.

Instanța de judecată a reținut, că Procuratura Călărași și-a întemeiat

învinuirea adusă lui Oaserele V. în baza Raportului de expertiză nr. 2664/11

din 13.12.2011, întocmit de Centrul Național de Expertize Judiciare.

Instanța a menționat, însă, că după cum rezultă din partea constatatoare a

Raportului de expertiză, expertul la formularea concluziilor sale s-a bazat în

exclusivitate pe materialele prezentate de organul de urmărire penală și pe

circumstanțele de fapt expuse în ordonanța de numire a expertizei. Astfel, chiar

în concluzia prezentată, expertul menționează că responsabilitatea îndeplinirii

lucrărilor de curățire a jgheabului de scurgere a acoperișului clădirii primăriei

Hirova, r-nul Călărași, pe parcursul cărora s-a produs accidentul soldat cu

decesul lui Popa V. o poartă persoana responsabilă de tehnica securității

muncii și persoana care a admis efectuarea lucrărilor nominalizate, de către

personalul neinstruit în domeniul securității și sănătății în muncă la efectuarea

lucrărilor de așa gen.

4

Concluziile privind achitarea inculpatului sunt motivate sub aspectul, că

vinovăția lui în săvârșirea infracțiunii imputate nu este dovedită în cadrul

procesului penal, astfel fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii.

procuror, care a solicitat casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel în alt complet de judecată, invocînd, că instanța de apel a dat o

apreciere juridică incorectă probelor administrate la caz, influențarea

martorilor care sunt angajați ai primăriei și se află în subordinea lui Oaserele

V., acesta nu a întreprins măsurile obligatorii de transportare a lui Popa V. la

spitalul de urgență, comportamentul dubios postinfracțional a lui Oaserele V.,

ignorarea de către instanța de apel a probelor.

noiembrie 2014, a fost admis recursul ordinar declarat de procuror, casată

total decizia instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

instanța de apel, menținînd sentința s-a bazat pe următoarele concluzii:

- „... doar martorul Purcel Ana a declarat în instanță că ar fi auzit cum

Oaserele V. i-ar fi dat indicații lui Popa V. să curețe jgheabul și că l-a amenințat

cu concedierea în caz de neexecutare a acestui ordin". Însă aceste unice

declarații ale martorului nu au fost admise, fiind apreciate critic deoarece:

„...Purcel A., fiind audiată în cadrul urmăririi penale nu a făcut asemenea

declarații. Dimpotrivă, fiind audiată de ofițerul de urmărire penală, Purcel Ana

a declarat că ea nu cunoaște dacă la data de 09.07.2009 Oaserele V. i-a dat

indicații lui Popa V. să curețe ulucele de frunze uscate, dar presupune că la

indicațiile inculpatului, Popa V. a urcat pe scară să curețe ulucele (f.d.104, vol.I).

Iar deja peste patru ani de la producerea accidentului, martorul Purcel A., și-a

amintit că prin ușa deschisă a auzit foarte clar cum inculpatul l-a impus pe Popa

V. să urce pe acoperiș, să curețe ulucele și să schimbe niște foi de ardezie,

amenințîndu-l că în caz contrar îl va elibera din serviciu (f.d.72-76, vol.III)".

Colegiul lărgit a menționat că, instanța de apel, analizînd declarațiile

martorei Purcel A., depuse la etapa urmăririi penale (f.d.104, vol. I) și în

instanța de fond (f.d.72-76, vol.III), a stabilit că acestea se contrazic totalmente.

Astfel, Colegiul a subliniat că scopul instanței de apel în acest sens nu este doar

de a depista și constata prezența contradicțiilor în declarațiile participanților la

proces, dar și de a înlătura aceste divergențe, fapt ignorat de către instanța de

apel.

Mai mult ca atît, Colegiul a atenționat că la constatarea concluziei date,

instanța de apel, analizînd declarațiile tuturor persoanelor audiate, a reținut că

5

doar Purcel Ana a menționat că „Oaserele V. i-ar fi dat indicații lui Popa V. să

curețe jgheabul".

În acest context Colegiul a evidențiat declarațiile următorilor martori:

- Bunu Ecaterina, depuse în cadrul urmăririi penale (f.d.92, vol. I): „După

aceea, peste cîtva timp am fost contactată telefonic de către Postolache Raisa,

care mi-a comunicat precum că, tatăl meu Popa Vasile a decedat în drum spre

spitalul raional Călărași în urgență. De asemenea mi-a comunicat, că a aflat

despre faptul că înainte de deces tatăl meu a primit indicații de la primarul

satului Hirova, Oaserele Valeriu, ca să curețe ulucile de frunzele uscate. El a și

urcat în dimineața zilei de 09.07.2009 pe scara de lemn, ca să curețe ulucile, de

unde a căzut jos pe asfalt... După înmormîntarea tatălui, am aflat de la

consătenii noștri și anume de la verișorul drept al tatălui meu Ciolan Vasile Ion,

Purcel Ana Procop, care activa pe atunci în calitate de perceptor fiscal la

primăria Hirova r-nul Călărași și Cibotari Constantin, care activa în calitate de

paznic împreună cu tatăl meu. Ultimii mi-au comunicat precum că la

09.07.2009, dimineața, primarul Oaserele Valeriu, i-a dat indicații tatălui meu

Popa Vasile ca ultimul să pună scara și să se urce sus ca să curețe ulucile de pe

acoperiș de frunzele uscate, ceea ce tatăl meu a și făcut. De asemenea mai pot

comunica că, aceleași indicații ca să curețe ulucile de frunzele uscate de pe

acoperișul primăriei i le-a dat cu o zi înainte de asemenea primarul Oaserele

Valeriu, paznicului Cibotari Constatin, însă ultimul a refuzat categoric,

spunîndu-i că el nu se urcă la înălțime de unul singur. Lucrul dat personal mi l-a

comunicat Cibotari Constantin. Din motivul că ultimul a refuzat, a doua zi la

09.07.2009 Oaserele Valeriu, i-a dat indicațiile date deja tatălui meu Popa

Vasile care le-a îndeplinit.";

- Bunu Ecaterina, depuse în cadrul judecării cauzei de către instanța de

fond (f.d.54-56, vol. III), care sunt identice cu cele date la etapa urmăririi

penale;

- Cibotari Constantin, depuse în cadrul urmăririi penale (f.d.99-101, vol.

I): „În obligațiunile noastre ca paznic, întrau numai asigurarea pazei primăriei,

dar neprivind la toate acestea, noi măturam pe teritoriu, prășeam și săpam

loturile de teren după necesitate. De asemenea primarii anteriori ne puneau să

urcăm sus pe acoperiș și să curățim ulucile de frunzele uscate care se adunau

acolo, deoarece cînd ploua curgea apa pe pereții primăriei. Cel mai problematic

era ulucul situat deasupra ușii de la intrare în incinta primăriei, deoarece

ulucul dat nu era confecționat de-a întregul, de aceea acolo și se adunau cele

mai multe frunze uscate. Pe parcursul unui an, apărea necesitatea să curățim

ulucile de 4-5 ori ... Îmi aduc aminte că în vara anului 2008, Oaserele Valeriu

Vasile mi-a dat indicații ca să urc și să curăț ulucile de frunzele uscate, dar eu i-

6

am răspuns că eu de unul singur nu urc, deoarece sufăr de picioare și îmi este

greu. Însă a doua zi le-am curățit, deoarece la serviciu venise Popa Vasile și eu i-

am comunicat că ni s-a dat indicații de la primar ca să curățim ulucile și el a

urcat și le-a curățit, eu l-am asigurat de jos";

- Mandalac Ion, depuse în cadrul cercetării judecătorești (f.d.48-49, vol.

III): „Au fost cazuri cînd m-am urcat și am curățit ulucile de la clădirea

primăriei. Cel mai des eu le curățeam. Ceilalți paznici de asemenea curățau

ulucile dar mai rar. În timp ce curățam ulucile nu mă ajuta nimeni".

Astfel, Colegiul a menționat că declarațiile lui Purcel Ana privind

efectuarea lucrărilor de curățare a ulucelor la indicația lui Oaserele V. nu sunt

unicele, și ca urmare constatîndu-se ignorarea unui cumul de probe de către

instanța de apel, deși acest cumul conform procesului - verbal al ședinței de

judecată în instanța de apel din 05 iunie 2014 (f.d.239-244, vol. III) a fost

cercetat și verificat, însă în textul deciziei acestea nu au fost apreciate ca fiind

admisibile sau că urmează a fi respinse.

La fel, Colegiul a menționat că, instanța de apel, a apreciat distorsionat și

rupt din contextul real declarațiile martorilor, fapt remarcat prin următoarea

constatare: „Dimpotrivă după cum s-a menționat deja mai sus, martorii Vîlcu

Zinaida, Bunu Vladimir, Cebotari Constantin și Mandalac Ion, care de altfel

lucrează ca paznici la primăria în cauză, au negat faptul că Oaserele V. ar fi dat

vreo dată, cuiva indicații să curețe ulucele de la acoperișul primăriei. Martorul

Spînu Constantin a declarat la rîndul său, că însuși Popa V. i-a spus că a căzut de

pe scara de lemn, ce se află la intrarea în primărie, dorind să curețe frunzele din

ulucile clădirii cu ajutorul teului."

Altă constatare pusă la baza deciziei este: „...în situația în care Oaserele V.

în calitate de conducător al unității nici nu a dat indicații, nici nu a acceptat și

nici nu i-a permis lui Popa V. să urce pe scară și să curețe de frunze uscate din

jgheabul de la acoperișul clădirii, acesta nici nu era obligat să-i aducă paznicului

la cunoștință tehnica securității muncii în cazul executării lucrărilor la

înălțime".

Instanța de apel și-a fondat concluzia pe dispoziția primarului primăriei s.

Hirova, nr. 09C din 05.06.2003 „Cu privire la angajarea în cîmpul muncii", fișa

postului paznicului primăriei, pct. 64 și 66 al Regulamentului privind modul de

organizare a activităților de protecție a lucrătorilor la locul de muncă și

prevenire riscurilor profesionale aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 95 din

05.02.2009, capitolul 4 al Regulamentului intern de activitate al Primăriei

Hirova, raportul de expertiză nr. 2165 din 22.11.2013, însă prin astfel de

concluzie, în opinia Colegiul lărgit, a ignorat un șir de probe cu sunt: procesele-

verbale de cercetare la fața locului din 09.07.2014 și 15.09.2012; raportul de

7

expertiză medico-legală nr. 152D din 22.09.2011; registrul instructajului de

protecție a muncii la locul de muncă a angajaților primăriei s. Hirova, iar

raportul de expertiză judiciar-tehnică în domeniul protecției muncii, nr.

2664/11 și procesul-verbal nr. 3 din 14.09.2009, privind cercetarea

accidentului de muncă grav a fost respins.

Din cele menționate, Colegiul lărgit a conchis că, instanța de apel selectiv a

grupat probele pe caz, unele fiind redate în decizie, unele fiind integral

ignorate, neanalizate, neapreciate, ca urmare nefiind elucidate faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a prezentei cauze, iar celelalte

respinse, nefiind argumentate desfășurat cu expunere clară în decizie. Ca

urmare fiind prematură concluzia instanței de apel potrivit căreia „...în cadrul

cercetării judecătorești acuzarea nu a prezentat judecății careva probe

pertinente și concludente, care ar dovedi cu certitudine faptul că Oaserele V. ar

fi dat careva indicații lui Popa V. să curețe jgheabul de scurgere a acoperișului

clădirii primăriei Hirova, r-nul Călărași, sau că inculpatul ar fi admis în mod

deliberat paznicul la efectuarea acestor lucrări".

Raportînd cele indicate la speța supusă judecării Colegiul lărgit a conchis

că instanța de apel s-a expus prematur doar asupra cîtorva probe, fără o analiză

în cumul a tuturor probelor prezentate de părți, neelucidînd faptele importante

pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, ca urmare instanța de apel

nu a pătruns în esența problemei de fapt, fiind prezentă discrepanța între cele

reținute de instanță și conținutul real al probelor atît directe, cît și indirecte,

prin ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea

altei soluții decît cea pe care materialul probator o susține, fapt ce a dus la

constatarea prematură a instanței de apel: "Vinovăția inculpatului Oaserele V.

nu a fost confirmată prin probe pertinente și concludente, iar sentința de

condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile în probarea învinuirii

urmînd a fi interpretate în favoarea inculpatului. Prin urmare, instanța de

judecată consideră că Oaserele V. urmează a fi achitat de săvârșirea infracțiunii,

prevăzute de art. 183 alin. (2) Cod Penal din motivul că fapta sa nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii".

Alt aspect, pe care Colegiul lărgit a considerat necesar de elucidat este

conținutul apelurilor declarate de către procuror și succesorul părții vătămate,

care, nefiind de acord cu concluzia instanței de fond în apeluri a adus un șir de

argumente, și anume: aprecierea eronată de către instanța de fond a probelor

administrate la caz, care confirmă vinovăția lui Oaserele V. de cele incriminate,

influențarea martorilor care sunt angajați ai primăriei și se află în subordinea

lui Oaserele V., comportamentul dubios postinfracțional a lui Oaserele V.C.,

acesta nu a întreprins măsurile obligatorii de transportare a lui Popa V. la

8

spitalul de urgență, ignorarea de către instanța de fond a probelor. Astfel,

Colegiul a constatat faptul că majoritatea din argumente au fost ignorate

totalmente, cu expunerea doar a unei fraze generale: "Cu privire la motivele

invocate de apelanți, care, în principiu, sînt similare sub aspectele de fapt și de

drept, ce exprimă dezacordul cu aprecierea probelor administrate în cauză,

efectuată de prima instanță, se apreciază ca fiind nefondate", fără a stabili

temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelurilor declarate.

Prin urmare, Colegiul a constatat că, instanța de apel nu a cercetat detaliat

aspectele învinuirii înaintate, încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui

Oaserele V., dînd în acest sens apreciere probelor potrivit prevederilor art. 101

Cod de procedură penală și anume fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

În circumstanțele descrise, instanța de recurs ordinar a dispus rejudecarea

cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, iar în cadrul rejudecării cauzei instanța

de apel urma să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, să

se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să

aprecieze probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate

cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze

faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, prezența sau lipsa în

acțiunile lui Oaserele V. a infracțiunii incriminate, să-și argumenteze clar

concluziile sale în decizia adoptată, ținînd cont de motivele casării deciziei

atacate și de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO,

să dea răspuns la toate argumentele invocate în apeluri, să pronunțe o hotărîre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură

penală.

2016, Oaserele Valeriu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.183

alin. (2) Cod penal, la 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții de conducere și administrare pe un termen de 1 an. Conform

art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii stabilită inculpatului a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 2 ani cu condiția că în termenul de probă

stabilit inculpatul nu va săvîrși o nouă infracțiune și, prin comportamentul

exemplar și muncă cinstită va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat, obligîndu-l

să nu-și schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului competent.

9

iulie 2009, în jurul orei 08.30, aflîndu-se la serviciu în Primăria s. Hirova,

ignorînd prevederile: art. 43 alin. (2) din Constituția RM, conform căreia

salariații au dreptul la protecția muncii. Măsurile de protecție privesc

securitatea și igiena muncii..., prestarea muncii în condiții grele, precum și alte

situații specifice; art. 225 pct. 1) din Codul muncii, conform căruia angajatorul

răspunde de asigurarea protecției muncii în unitate și are obligația de a asigura

instruirea salariaților în materie de protecția muncii...; pct. 64 din

Regulamentul privind modul de organizare a activităților de protecție a

lucrătorilor la locul de muncă și prevenire a riscurilor profesionale, aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr. 95 din 05.02.2009, care prevede că instruirea

lucrătorilor la locul de muncă se efectuează de către conducătorul locului de

muncă pe baza informațiilor și instrucțiunilor de securitate și sănătate în

muncă, după instruirea introductiv-generală; pct. 66 din același Regulament,

conform căruia muncitorul va fi admis la lucru de sine stătător numai după

verificarea cunoștințelor lui de către conducătorul locului de muncă și

consemnarea acestui fapt în fișa personală de instruire în domeniul securității

și sănătății în muncă, fără a-l instrui pe paznicul Popa Vasile în domeniul

protecției muncii (ultima instruire fiind efectuată la 11.05.2006), precum și

fără a ține cont de faptul că acesta urma să execute lucru cu pericol sporit la

înălțime, i-a ordonat să curețe frunzele uscate și gunoiul de pe jgheabul de

scurgere de pe acoperișul din fața sediului primăriei.

Urmare a indicației primite, Popa V. de unul singur, a urcat pe o scară

mobilă din lemn, sprijinită de peretele din fața sediului primăriei și a început

efectuarea lucrărilor de curățire, însă, la un moment dat o secțiune a jgheabului

s-a rupt și acesta, pierzîndu-și echilibrul, a căzut de la o înălțime de aproximativ

4,2 m pe acostamentul asfaltat al clădirii. În rezultatul căderii, cet. Popa V. i-au

fost cauzate vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, în rezultatul

cărora ultimul a decedat în drum spre spital.

Instanța de apel a reținut că, deși inculpatul vina în comiterea infracțiunii

incriminate nu a recunoscut și a negat învinuirea ce i se incriminează, vinovăția

acestuia se confirmă prin următoarele probe: declarațiile succesorului părții

vătămate Bunu Ecaterina; declarațiile martorilor Spînu Constantin, Vîlcu

Zinaida, Bunu Vladimir, Cebotari Constantin, Mandalac Ecaterina, Mandalac

Ion, Harea Ludmila, Purcel Ana, Gamuriac Sergiu, Ciolan Vasile, Postolachi

Raisa; declarațiile specialistului Fistican Ion; procesele-verbale de cercetare la

fața locului din 09.07.2009 și 15.09.2012 și planșa cu imagini anexă, care

identifică locul în care s-a produs accidentul soldat cu decesul lui Popa Vasile,

în fața Primăriei s. Hirova, r-nul Călărași (f.d.12-16 Vol. I, f.d.111-112 Vol. II);

10

procesul-verbal nr. 03 din 14.09.2009 privind cercetarea accidentului de

muncă, întocmit de inspectorul de muncă Fisticanu Ion potrivit căruia persoana

care a încălcat prevederile actelor legislative și altor acte normative din

domeniul muncii este Oaserele Valeriu, primarul s. Hirova care l-a admis pe

paznicul Popa Vasile fără instruire în materie de protecție a muncii (f.d.39-40

Vol. I); raportul de expertiză medico-legală nr. 152 D din 22.09.2011, conform

căruia moartea cet. Popa Vasile a survenit de la trauma confuză închisă a

toracelui pe stînga, cu fracturile coastelor 3-9 pe stînga și lezarea plămânului

stîng, urmate de hemoragie internă în cavitatea pleurală stînga (1800 ml) și șoc

traumo-hemoragic. Leziunile indicate au fost produse cu sau de obiect dur

contondent, cu puțin timp (cîteva ore) pînă la deces și se califică ca vătămări

corporale grave, periculoase pentru viață. Luînd în considerație lipsa leziunilor

externe și volumul și caracterul leziunilor interne, trauma dată corespunde

mecanismului căderii corpului de la o înălțime de cîțiva metri, cu lovirea părții

laterale stîngi a toracelui. La examenul chimic în sîngele cadavrului alcool-etilic

nu s-a depistat (f.d.97 Vol. I); raportul de expertiză nr. 2664/11 din 13.12.2011,

întocmit de Centrul Național de Expertize Judiciare conform căruia lucrările de

curățire a jgheabului de scurgere, executate la data de 09.07.2009, de către

paznicul Primăriei Hirova - Popa Vasile, nu au fost efectuate în conformitate cu

cerințele tehnicii securității muncii, și anume executantul de lucrări nu și-a ales

corect punctul de sprijin la efectuarea lucrărilor nominalizate, pentru a se

asigura împotriva căderii în gol, iar primarul Primăriei l-a admis pe paznic la

efectuarea lucrărilor fără instruire în materie de securitate și sănătate la

muncă. Responsabilitatea îndeplinirii lucrărilor de curățire a jgheabului de

scurgere a acoperișului clădirii primăriei Hirova, r-nul Călărași, pe parcursul

cărora s-a produs accidentul soldat cu decesul lui Popa Vasile, o poartă

persoana responsabilă de tehnica securității muncii și persoana, care a admis

efectuarea lucrărilor nominalizate, de către personalul neinstruit în domeniul

securității și sănătății în muncă la efectuarea lucrărilor de așa gen. Lucrările de

curățire a jgheabului de scurgere a acoperișului clădirii Primăriei Hirova nu

presupun deținerea de către executantul de lucrări, a anumitor calificări și

permise speciale pentru executarea lor, deoarece lucrările nominalizate

constituie lucrări la înălțime, persoana care urma să le îndeplinească, trebuia să

fie instruită în materie de securitate și sănătate în muncă, pentru a evita și a se

asigura contra pericolului căderii în gol, din care reiese că, paznicul Popa Vasile,

avea dreptul să efectueze lucrările de curățire a jgheabului de scurgere a

acoperișului clădirii primăriei Hirova la data de 09.07.2009, însă numai cu

condiția respectării cerințelor tehnicii securității muncii pentru efectuarea

lucrărilor la înălțime. Între acțiunile întreprinse de paznicul Popa Vasile la data

11

de 09.07.2009, prin care dînsul nu și-a ales corect punctul de sprijin la

efectuarea lucrărilor nominalizate, pentru a se asigura împotriva căderii în gol

și producerea accidentului, există legătură cauzală directă (f.d.36-39 vol. II);

registrul instructajului de protecție a muncii la locul de muncă a angajaților

primăriei s. Hirova, în care s-a stabilit că instructajul în domeniul securității

muncii cu paznicul Popa Vasile nu a fost efectuat de la 11.05.2006 (f.d.22-24

Vol. II); fișa postului paznicului primăriei Hirova (f.d.42, vol. II); procesul-

verbal din 15.05.2012 de ridicare a unei scări din lemn ce aparține Primăriei s.

Hirova, r-nul Călărași de pe care se prezumă că a căzut paznicul Popa Vasile

(f.d.107-108 Vol. II); procesul-verbal de examinare a obiectului din 15.05.2012,

și anume a unei scări din lemn ce aparține primăriei s. Hirova, r-nul Călărași de

pe care se prezumă că a căzut paznicul Popa Vasile (f.d.109 Vol. II).

Astfel, instanța de apel a conchis că în acțiunile inculpatului sunt întrunite

elementele infracțiunii prevăzută de art. 183 alin. (2) Cod penal, adică,

încălcarea de către o persoană cu funcție de răspundere a regulilor de protecție

a muncii, dacă această încălcare a provocat din imprudență decesul unei

persoane, deoarece probele acumulate și cercetate în instanța de apel, fiindu-le

dată o nouă apreciere și anume fiecărei din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din

punct de vedere al coroborării lor, potrivit art. 101 și 414 alin.(2) Cod de

procedură penală, confirmă pe deplin vinovăția inculpatului.

Instanța de apel a considerat concluzia primei instanțe ca fiind

neîntemeiată și lipsită de argumentare juridică, deoarece pe parcursul

cercetării judecătorești au fost prezentate instanței suficiente probe prin

intermediul cărora a fost confirmată, vinovăția inculpatului Oaserele Valeriu în

comiterea infracțiunii încriminate.

În suportul concluziilor sale, instanța de apel s-a referit la declarațiile

succesorului părții vătămate Bunu Ecaterina depuse în cadrul ședinței de

judecată potrivit cărora, din discuția avută cu Postolachi R., Ciolan V., și Purcel

A. a înțeles că tatăl ei Popa Vasile în acea zi a primit indicații de la inculpat să

curețe ulucele de frunze uscate de pe acoperișul primăriei. La 12.09.2009, ea a

mers la primăria s. Hirova și inculpatul a recunoscut că i-a dat indicații tatălui

ei, Vasile Popa să curețe ulucile de frunzele uscate. Însă la scurt timp a auzit un

zgomot afară. Ieșind l-a găsit pe Popa căzut jos.

În astfel de circumstanțe, instanța de apel a conchis, că nu sunt temeiuri de

a aprecia critic aceste declarații, deoarece acestea au fost consecutive pe

parcursul procesului penal, nefiind constatate careva divergențe și coroborează

cu declarațiile martorului Purcel Ana depuse în cadrul ședinței instanței de

fond potrivit cărora, cu o zi înainte de accident, primarul Oaserele Valeriu l-a

12

chemat pe Popa Vasile și i-a spus să curețe ulucele și să schimbe niște foi de

ardezie pe acoperișul clădirii Primăriei. Despre acest fapt ea a auzit personal,

deoarece ușile erau deschise și primarul vorbea cu vocea ridicată.

Referitor la aprecierea critică de către prima instanță, a declarațiilor

martorului Purcel Ana, deoarece din toate persoanele audiate doar martorul

Purcel Ana a declarat în instanță, că ar fi auzit cum Oaserele V. i-ar fi dat

indicații lui Popa V. să curețe jgheabul și că l-a amenințat cu concedierea în caz

de neexecutare a acestui ordin, declarații care în opinia primei instanțe vin în

contradicție cu cele depuse în cadrul urmăririi penale potrivit cărora, ea nu

cunoaște dacă la data de 09.07.2009 Oaserele V. i-a dat indicații lui Popa V. să

curețe ulucele de frunze uscate, dar presupune că la indicațiile inculpatului,

Popa V. a urcat pe scară să curețe ulucele, instanța de apel a conchis că urmează

a fi apreciate ca relevante declarațiile martorului în cauză, depuse în cadrul

cercetării judecătorești deoarece se coroborează cu declarațiile constatate ale

succesorului părții vătămate, Bunu Ecaterina, precum și ale martorilor Ion

Mandalac, Ion Fistican, cît și cu probele administrate în cadrul urmăririi penale

și cercetate suplimentar în cadrul ședinței instanței de apel.

Astfel, instanța de apel a reținut că, martorul Mandalac Ion în declarațiile

sale a menționat că, au fost cazuri cînd s-a urcat și a curățit ulucile de la

clădirea primăriei. Cel mai des el le curățea. Ceilalți paznici de asemenea

curățau ulucile dar mai rar. În timp ce curăța ulucile nu îl ajuta nimeni.

Potrivit declarațiilor martorului Ion Fistican, în urma verificării

documentelor prezentate de către Primăria Hirova și declarațiile martorilor din

primărie s-a constatat că persoana care a încălcat prevederile actelor

normative din domeniul muncii este primarul Oaserele Valeriu, care l-a admis

pe paznicul Popa Vasile fără instruire în domeniul protecției muncii.

Instanța de apel a considerat necesar de a înlătura din ansamblul probator

declarațiile martorilor V.Bunu, C.Cebotari, Z.Vîlcu și C.Spînu, depuse în cadrul

ședinței de judecată, potrivit căror ei nu au auzit ca primarul Oaserele Valeriu

să dea indicații lui Popa Vasile să curețe jgheaburile, cît și faptul că primarul

niciodată nu a dat asemenea indicații paznicilor, apreciindu-le critic, de vreme

ce aceștia sunt angajați ai primăriei, fiind în raport de subordonare față de

primarul Oaserele Valeriu, urmărind scopul evitării răspunderii și pedepsei

penale de către inculpat.

Mai mult ca atît, instanța de apel a constatat că declarațiile martorilor în

cauză nu au fost constante pe parcursul procesului penal referitor la

circumstanțele cazului reieșind din următoarele considerente:

- martorul Cebotari Constantin, fiind audiat în cadrul urmăririi penal a

declarat că, textual „În obligațiunile noastre ca paznic, intrau numai asigurarea

13

pazei primăriei, dar neprivind la toate acestea, noi măturam pe teritoriu,

prășeam și săpam loturile de teren după necesitate. De asemenea primarii

anteriori ne puneau să urcăm sus pe acoperiș și să curățim ulucile de frunzele

uscate care se adunau acolo, deoarece cînd ploua curgea apa pe pereții

primăriei. Cel mai problematic era ulucul situat deasupra ușii de la intrare în

incinta primăriei, deoarece ulucul dat nu era confecționat de-a întregul, de

aceea acolo și se adunau cele mai multe frunze uscate. Pe parcursul unui an,

apărea necesitatea să curățim ulucile de 4-5 ori. Îmi aduc aminte că în vara

anului 2008, Oaserele Valeriu mi-a dat indicații ca să urc și să curăț ulucile de

frunzele uscate, dar eu i-am răspuns că eu de unul singur nu urc, deoarece sufăr

de picioare și îmi este greu. Însă a doua zi le-am curățit, deoarece la serviciu

venise Popa Vasile și eu i- am comunicat că ni s-a dat indicații de la primar ca să

curățim ulucile și el a urcat și le-a curățit, eu l-am asigurat de jos" (f.d.99-101,

Vol.I);

- martorul Bunu Vladimir, fiind audiat în cadrul urmăririi penale a declarat

că, nu cunoaște a cui indicație a îndeplinit Vasile Popa, dar din cîte cunoaște ei

îndeplineau doar indicațiile primarului Oaserele Valeriu (f.d.109-110, vol. I).

În cadrul ședinței instanței de fond, acești martori au revenit fără nicio

justificare asupra circumstanțelor producerii accidentului date în fața

organului de urmărire penală, prezentînd o altă versiune în privința

circumstanțelor cunoscute asupra cazului dat, însă nu au putut oferi nicio

explicație plauzibilă cu privire la revenirea asupra declarațiilor din cadrul

urmăririi penale, iar argumentul precum că nu au spus așa ceva în cadrul

urmăririi penale și că nu este adevărat ce a scris anchetatorul, deoarece au

povestit cu totul altceva și nu știu ce a scris el în procesul-verbal, instanța de

apel la apreciat ca nefondat, deoarece nu avea de unde să cunoască ofițerul de

urmărire penală L. Harea sau acuzatorul de stat acele subtilități amănunțite

despre modul cum s-a produs acel incident, înafară de persoanele ce au fost

martori oculari.

Totodată, instanța de apel a menționat, că ofițerul de urmărire penală

L.Harea nicidecum nu putea să scrie în procesele verbale de audiere a acestora

unele și aceleași informații care practic au fost repetate și confirmate de

aceleași persoane precum că într-adevăr atît precedenții primari cît și actualul

V.Oaserele dădeau permanent paznicilor indicații de a curați de frunze și gunoi

jgheabul din fața primăriei.

Astfel, instanța de apel a concluzionat, că nu există niciun motiv de

înlăturare a declarațiilor martorilor Bunu Vladimir și Cebotari Constantin

depuse în cadrul urmăririi penale, cu atît mai mult că acestea au fost depuse

într-un moment apropiat de data producerii accidentului, iar la sfîrșitul

14

procesului-verbal de audiere a martorilor este indicat că "procesul-verbal îmi

este citit în glas, din cuvintele mele este scris corect, pentru ce și semnez", fiind

aplicată semnătura martorilor.

În circumstanțele expuse mai sus, instanța de apel a evidențiat că

declarațiile martorului Purcel Ana privind efectuarea lucrărilor de curățare a

ulucelor la indicația lui Oaserele V. nu sunt unicele, și ca urmare constatîndu-se

ignorarea unui cumul de probe de către instanța de fond la aprecierea justă a

circumstanțelor cauzei.

Instanța de apel a considerat relevantă în formarea convingerii asupra

vinovăției inculpatului Oaserele Valeriu și comportamentul dubios

postinfracțional manifestat de către inculpat care urmărind scopul de a

mușamaliza incidentul a tăinuit scara din lemn de pe care a căzut Vasile Popa,

fapt ce a fost depistat ulterior de procuror în cadrul cercetării suplimentare la

fața locului din 15.09.2012. Fapt confirmat de către martorii Harea Ludmila și

Serghei Gamureac potrivit cărora, aflîndu-se în componența grupului operativ

al CPr Călărași s-au deplasat la primăria Hirova, unde avuse loc incidente de

muncă. La momentul cercetării la fața locului nu era nici un obiect și nici o

scară, de aceea s-a considerat că persoana a căzut de pe scările de la intrarea în

primărie.

Instanța de apel a menționat, că potrivit declarațiilor martorului Harea

Ludmila, aceasta a observat porțiunea de uluc ce atîrnă în jos deasupra scărilor

primăriei, dar nu a fixat-o în procesul-verbal de cercetare la fața locului,

deoarece nimeni din cei prezenți nu le-a povestit nimic despre tangența lui cu

incidentul dat. Cînd a venit primarul Oaserele nici acesta nu le-a povestit că

Vasile Popa a căzut de pe scări și nici nu le-a arătat scara și ulucul rupt.

Din declarațiile martorilor, instanța de apel a conchis că, Oaserele Valeriu

după producerea incidentului, sesizînd că starea sănătății lui Vasile Popa se

agrava de la o oră la alta, urmărind același scop de tăinuire a accidentului nu a

întreprins măsuri de transportare a acestuia la IMSP „Spitalul Raional Călărași”,

pentru a-i fi acordat ajutor medical calificat în condiții de staționar, dar a

preferat de a-l ține la podea în cazangeria și holul primăriei, condiții în care

partea vătămată a suferit dureri insuportabile pe parcursul a aproximativ 4-5

ore. Și numai după ce starea lui Vasile Popa s-a agravat a fost chemată

ambulanța care a venit peste aproximativ două ore.

Altă concluzie a instanței pusă la baza adoptării sentinței de achitare a

inculpatului Oaserele Valeriu este: „...în situația în care Oaserele V. în calitate de

conducător al unității nici nu a dat indicații, nici nu a acceptat și nici nu i-a

permis lui Popa V. să urce pe scară și să curețe de frunze uscate din jgheabul de

15

la acoperișul clădirii, acesta nici nu era obligat să-i aducă paznicului la

cunoștință tehnica securității muncii în cazul executării lucrărilor la înălțime".

Concluzia dată instanța a fondat-o pe dispoziția primarului primăriei s.

Hirova, nr. 09C din 05.06.2003 „Cu privire la angajarea în cîmpul muncii", fișa

postului paznicului primăriei, pct. 64 și 66 al Regulamentului privind modul de

organizare a activităților de protecție a lucrătorilor la locul de muncă și

prevenire riscurilor profesionale aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 95 din

05.02.2009, capitolul 4 al Regulamentului intern de activitate al Primăriei

Hirova, raportul de expertiză nr. 2165 din 22.11.2013.

Însă, în opinia instanței de apel, prima instanță a ignorat să supună

aprecierii și alt cumul de probe cum sunt: procesele-verbale de cercetare la fața

locului din 09.07.2014 și 15.09.2012; raportul de expertiză medico-legală nr.

152D din 22.09.2011; registrul instructajului de protecție a muncii la locul de

muncă a angajaților primăriei s. Hirova, iar raportul de expertiză judiciar-

tehnică în domeniul protecției muncii, nr. 2664/11 și procesul-verbal nr. 3 din

14.09.2009, privind cercetarea accidentului de muncă grav a fost respins.

Contrar concluziei primei instanțe, instanța de apel a reținut, că vinovăția

inculpatului Oaserele Valeriu în săvîrșirea infracțiunii deduse judecății este

pusă în evidență prin procesul-verbal nr. 03 din 14 septembrie 2009 privind

cercetarea accidentului de muncă grav, întocmit de inspectorul de muncă

Fisticanu Ion potrivit căruia persoana care a încălcat prevederile actelor

legislative și altor acte normative din domeniul muncii este Oaserele Valeriu,

primarul s. Hirova care l-a admis pe paznicul Popa Vasile fără instruire în

materie de protecție a muncii.

Faptul dat fiind confirmat și prin registrul instructajului de protecție a

muncii la locul de muncă a angajaților primăriei s. Hirova, în care s-a stabilit că

instructajul în domeniul securității muncii cu paznicul Popa Vasile nu a fost

efectuat de la 11.05.2006.

Argumentul primei instanțe potrivit cărui cumulul probelor acumulate și

examinate s-a constatat lipsa legăturii cauzale între acțiunile lui Oaserele

Valeriu și urmările survenite, adică decesul paznicului Popa Vasile, instanța de

apel le-a considerat inacceptabile în situația în care se constată că inculpatul i-a

dat indicații lui Popa Vasile să urce pe scară și să curețe jgheabul de la

acoperișul clădirii de frunze uscate, deoarece și potrivit raportului de expertiză

nr. 2664/11 din 13.12.2011, întocmit de Centrul Național de Expertize

Judiciare, lucrările de curățire a jgheabului de scurgere, executate la data de

09.07.2009, de către paznicul primăriei Hirova - Popa Vasile, nu au fost

efectuate în conformitate cu cerințele tehnicii securității muncii, și anume

executantul de lucrări nu și-a ales corect punctul de sprijin la efectuarea

16

lucrărilor nominalizate, pentru a se asigura împotriva căderii în gol lucrările de

curățire a jgheabului de scurgere a acoperișului clădirii Primăriei Hirova nu

presupun deținerea de către executantul de lucrări, a anumitor calificări și

permise speciale pentru executarea lor, deoarece lucrările nominalizate

constituie lucrări la înălțime, persoana care urma să le îndeplinească, trebuia să

fie instruită în materie de securitate și sănătate în muncă, pentru a evita și a se

asigura contra pericolului căderii în gol, din care reiese că, paznicul Popa Vasile,

avea dreptul să efectueze lucrările de curățire a jgheabului de scurgere a

acoperișului clădirii primăriei Hirova la data de 09.07.2009, însă numai cu

condiția respectării cerințelor tehnicii securității muncii pentru efectuarea

lucrărilor la înălțime; între acțiunile întreprinse de paznicul Popa Vasile la data

de 09.07.2009, prin care dînsul nu și-a ales corect punctul de sprijin la

efectuarea lucrărilor nominalizate, pentru a se asigura împotriva căderii în gol

și producerea accidentului, există legătură cauzală directă.

Faptul că decesul lui Popa Vasile a survenit în urma traumelor provocate

de la căderea de la înălțime ca rezultat al lucrărilor de curățire a jgheabului de

scurgere a acoperișului clădirii primăriei Hirova, rezultă și din raportul de

expertiză medico-legală nr. 152 D din 22.09.2011, potrivit căruia, moartea cet.

Popa Vasile a survenit de la trauma contuză închisă a toracelui pe stînga, cu

fracturile coastelor 3-9 pe stînga și lezarea plămânului sting, urmate de

hemoragie internă în cavitatea pleurală stînga (1800 ml) și șoc traumo-

hemoragic; leziunile indicate au fost produse cu sau de obiect dur contondent,

cu puțin timp (cîteva ore) pînă la deces și se califică ca vătămări corporale

grave, periculoase pentru viață; luînd în considerație lipsa leziunilor externe și

volumul și caracterul leziunilor interne, trauma dată corespunde mecanismului

căderii corpului de la o înălțime de cîțiva metri, cu lovirea părții laterale stîngi a

toracelui.

Reieșind din cele expuse, instanța de apel a conchis, că situația de fapt a

fost temeinic stabilită în baza unei analize atente și obiective a întregului

ansamblu probator administrat atât în faza de urmărire penală, cât și în mod

direct și nemijlocit de către instanța de apel, faptele reținute în sarcina

inculpatului Oaserele Valeriu fiind just încadrate juridic, încadrare ce

corespunde situației de fapt reținute, fiind întrunite elementele infracțiunii

prevăzută de art.183 alin. (2) Cod penal, adică, încălcarea de către o persoană

cu funcție de răspundere a regulilor de protecție a muncii, dacă această

încălcare a provocat din imprudență decesul unei persoane.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Oaserele

Valeriu, instanța de apel, conducându-se de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal

și ținînd cont, de gradul pericolului social al infracțiunii comise, că infracțiunea

17

imputată inculpatului face parte din categoria celor grave, comisă din

imprudență, de personalitatea inculpatului care anterior nu a fost judecat, la

evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, la locul de trai se

caracterizează pozitiv, are la întreținere un copil minor, este angajat în cîmpul

muncii, de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, a concluzionat că

scopul pedepsei poate fi atins prin stabilirea pedepsei închisorii în termenul

minim prevăzut de sancțiunea normei încriminate.

Totodată, instanța de apel a conchis, că în privința inculpatului sunt

întrunite condițiile necesare aplicării față de inculpat a prevederilor art. 90 Cod

penal.

Cât privește solicitarea procurorului privind aplicarea prevederilor art. 79

Cod penal și stabilirea inculpatului Oaserele Valeriu a unei pedepse mai blînde,

de altă categorie-sub formă de amendă, instanța de apel a menționat, că nu sunt

temeiuri de a aplica față de inculpat această normă, deoarece în privința

inculpatului nu s-a constatat prezența cărorva circumstanțe excepționale.

declarat recurs ordinar avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatului, prin

care invocînd temei de drept pct. 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală,

solicită casarea deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței de achitare a

inculpatului.

În motivarea cerințelor recurentul a invocat:

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate inculpatului.

Consideră că instanța de apel nu a respectat indicațiile date prin decizia

Colegiului lărgit al Curții Supreme de Justiție din 25.11.2014, nu a clarificat

veridicitatea declarațiilor martorului Bunu Ecaterina, probă care a stat la baza

învinuirii inculpatului și care coroborează cu alte probe din dosar.

Probele puse la baza deciziei de condamnare a inculpatului de către

instanța de apel, în opinia recurentului, nu sunt pertinente și concludente și

care nu au fost apreciate obiectiv.

Menționează că, în cadrul cercetării judecătorești nu a fost stabilit cu

certitudine faptul, că inculpatul, care deținea funcția de primar la momentul

comiterii accidentului, i-ar fi dat indicații subalternului - victimei Popa Vasile,

care activa în calitate de paznic, să curețe jgheabul de scurgere al apei de frunze

și gunoi.

Recurentul indică asupra faptului, că dintre toți martorii audiați, doar

Purcel Ana a declarat instanței că ar fi auzit cum inculpatul i-ar fi dat indicații

victimei să curețe jgheabul și că l-a amenințat cu concedierea în caz de

neexecutare al acestui ordin.

18

Declarațiile martorului în cauză, recurentul le consideră tendențioase,

deoarece aceasta activînd în cadrul primăriei a fost concediată de către

Oaserele V.

Mai menționează că, anterior au fost cazuri, cînd victima se prezenta la

serviciu în stare de ebrietate, iar în ziua incidentului era într-o stare specifică

după consumul de băuturi alcoolice. La materialele cauzei penale fiind anexat

proces verbal privind comiterea contravenției întocmit de către inspectorul de

sector.

A mai indicat recurentul că, potrivit fișei de post al paznicului primăriei, în

atribuțiile acestuia nu intra obligația de a efectua lucrări de întreținere și

reparație al clădirii-sediul primăriei s.Hirova. În acest sens mai invocă, că

potrivit declarațiilor martorilor Vîlcu Z., Bunu V. și Mandalac I., care activează

în calitate de paznici la primărie, inculpatul nu le-a dat vreodată indicații să

curețe ulucele de la acoperiș primăriei.

Relevă, că în obligațiunile inculpatului Oaserele V. în calitate de primar nu

intra obligațiunea să aducă la cunoștință victimei tehnica securității muncii și

nici de a da indicații ca să fie curățat jgheabul, deoarece acesta nici nu cunoștea

despre intenția victimei în acest sens.

declarat din motiv că instanța de apel și-a motivat soluția pronunțată. Prin

urmare, consideră, că decizia instanței de apel este legală și întemeiată.

concluzionează că acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărîrii atacate

și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Colegiul penal, consideră că sunt neîntemeiate argumentele recurentului

privind nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii, invocînd temeiul de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care

stabilește că, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul, cînd nu

au fost întrunite elementele infracțiunii, deoarece acest temei nu și-a găsit

19

confirmare la examinarea recursului înaintat, nefiind stabilită presupusa

eroare de drept invocată de recurent, reieșind din următoarele considerente.

Potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de

norma penală.

Colegiul penal menționează că în conformitate cu art. 101 alin. (2) Cod de

procedură penală, la faza judecării cauzei judecătorul apreciază probele

conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub

toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.

Colegiul penal reține, că instanța de apel, judecînd cauza și verificînd

probele, care au fost cercetate în ședința de judecată, cu respectarea

prevederilor art. 100 alin. (4), 101 Cod de procedură penală, le-a dat o

apreciere justă, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept,

astfel ajungînd la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în

comiterea infracțiunii imputate, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă, ținîndu-

se cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal.

Argumentele recurentului, privind nevinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii, au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de

apel și, cărora, instanța le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și

expusă în prezenta decizie la pct. 10, pe care instanța de recurs o însușește și a

cărei reluare nu se mai impune, avînd în vedere și faptul, că verificînd decizia

instanței de apel în raport și cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură

penală, neidentificînd existența și a altor motive care, analizate din oficiu, să

ducă la casarea acesteia.

La fel, instanța de recurs menționează, că recurentul își motivează

solicitările prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă,

motivele de reapreciere a probelor nu se conțin între temeiurile prevăzute la

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, astfel că criticele formulate

împotriva hotărîrilor judecătorești nu sunt motivate sub aspectul casării

acestora, ca fiind ilegale. Astfel spus, reaprecierea probelor, în modul propus de

către recurent, nu se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, deoarece reaprecierea probelor nu poate fi efectuată de

instanța de recurs, care verifică numai chestiunile de drept.

Astfel, Colegiul penal conchide că în speță nu s-au constatat temeiuri legale

pentru admiterea recursului ordinar declarat de avocat, impunîndu-se soluția

de respingere a acestuia, ca inadmisibil, cu menținerea deciziei instanței de

apel.

20

Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Croitoru

Mihail în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 01 februarie 2016, în cauza penală în privința lui Oaserele

Valeriu Constantin cu menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 octombrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

Timofti Vladimir

Moraru Petru

21