1ra-620/2016 — art.42 alin.4, 5, 361 alin.2 lit.b, c CP

1ra-620/2016 — art.42 alin.4, 5, 361 alin.2 lit.b, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-620/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

13 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

Președinte: Ursache Petru

Judecători: Toma Nadejda, Nicolaev Ghenadie, Timofti Vladimir și Moraru Petru

judecînd, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Călugăreanu Vitalie, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iunie

2015, în cauza penală în privința lui

Rușica Oleg Ivan, născut la 30.03.1975,

originar și domiciliat mun. Chișinău, str.

Zelinschi, 22 ap.21.

Termenul de examinare a cauzei:

Instanța de fond: 13.11.2013 – 28.01.2015;

Instanța de apel: 07.04.2015 – 02.06.2015;

Instanța de recurs: 05.02.2016 – 13.09.2016.

A C O N S T A T A T :

Rușica Oleg a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 42 alin. (4), (5),

361 alin. (2) lit. b), c) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

Prin aceeași sentință a fost achitat și Șchiopu Veaceslav, însă în privința

acestuia hotărîrile nu se contestă.

fost pus sub învinuire pentru faptul că, aproximativ la sfârșitul lunii decembrie

2011, în scopul obținerii unui profit, l-a instigat pe inculpatul Șchiopu

Veaceslav, să săvârșească infracțiunea, astfel încât acesta din urmă la cerința

inculpatului Rușica Oleg, a confecționat buletinul de identitate seria A

1

42182346, pe numele lui Josan Anastasia, cu plasarea imaginii foto a Elenei

Stînga, pe care urma să-l vândă lui Josan Roman la prețul de 1000 Euro.

Ulterior, aproximativ la sfârșitul lunii ianuarie 2012, aflându-se împreună

cu inculpatul Șchiopu Veaceslav Victor în incinta restaurantului „La Plăcinte",

amplasat în sectorul Botanica, mun. Chișinău, acționând în calitate de complice

la vânzarea buletinului de identitate seria A 42182346 care se constată a fi fals,

l-au transmis lui Josan Roman.

Ulterior, aproximativ la sfârșitul lunii ianuarie 2012, aflându-se împreună

cu inculpatul Rușica Oleg în incinta restaurantului „La Plăcinte”, amplasat în

mun. Chișinău, sect. Botanica, iau transmis lui Josan Roman buletinul de

identitate seria A 42182346, contra sumei de 1000 Euro.

La 30.01.2012, aproximativ în perioada de timp între ora 11:00 - 14:00,

Josan Roman împreună cu concubina sa, Stînga Elena, s-au prezentat la biroul

notarului public Sofroniuc Svetlana amplasat în mun. Chișinău, bd. Cuza Vodă

nr. 1/1, of. 91. Știind cu certitudine că, buletinul de identitate obținut de la

Șchiopu Veaceslav și Rușica Oleg este fals, l-au prezentat notarului Sofroniuc

Svetlana, care fiind indusă în eroare, a identificat-o pe Stînga Elena, ca fiind

soția Josan Anastasia, după care a autentificat procura nr. 505 din 30.01.2012,

eliberată din numele lui Josan Anastasia pe numele lui Josan Roman, prin care

ultimul era împuternicit să o reprezinte în toate autoritățile de resort, inclusiv

în fața notarului, în privința înstrăinării apartamentului nr. 10, al blocului

locativ nr. 27, amplasat pe str. Livezilor, com. Bubuieci, mun. Chișinău, la prețul

și condițiile stabilite de el, să semneze pentru ea contractul de vânzare-

cumpărare la notar precum și să îndeplinească toate acțiunile și formalitățile

legate de această împuternicire.

În temeiul procurii indicate, la 06.02.2012, Josan Roman repetat s-a

prezentat împreună cu mama sa, la oficiul notarului public Sofroniuc Svetlana,

unde la solicitarea lui a fost întocmit și semnat contractul de vânzare-

cumpărare nr. 659 prin care el a înstrăinat imobilul menționat mamei sale

Josan Valentina.

acesteia în privința inculpatului Rușica Oleg, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l

recunoaște vinovat pe Rușica Oleg în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42

alin.(4), (5), 361 alin.(2) lit. b) și c) Cod penal, stabilind-i pedeapsa de 4 (patru)

ani închisoare. Prin aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal de a suspenda

condiționat executarea pedepsei.

Apelantul a invocat, că cumulul probelor pertinente și concludente

examinate în cadrul cercetării judiciare care coroborează între ele, confirmă că

Rușica Oleg, a instigat persoană neidentificată în vederea confecționării

buletinului de identitate seria și nr. A42182346 din numele cet. Josan Anastasia

2

pe care ulterior l-a vîndut cet. Josan Roman care la rîndul său acționînd de

comun acord cu cet. Stînga Elena s-au prezentat la notarul Sofroniuc Svetlana

unde aceasta identificând-o pe cet. Stînga Elena ca fiind cet. Josan Anastasia, a

autentificat în baza buletinului de identitate menționat, care se constată a fi

fals, procura nr. 505 din 30.01.2012.

Astfel, procurorul a menționat, că toate probele care au fost prezentate

instanței de judecată, pot fi admise și puse la baza învinuirii și stabilirii

pedepsei inculpatului, însă instanța de fond greșit a ajuns la concluzia achitării

inculpatului, deoarece nu a cercetat probele din dosar potrivit prevederilor art.

101 și 394 Cod de procedură penală.

2015, a fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror, cu menținerea

sentinței fără modificări.

pronunțarea sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și

de drept și just a concluzionat că inculpatul Rușica Oleg n-a săvârșit

infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de

probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu

- din punct de vedere al coroborării lor.

Niciuna din probele acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în

ședința instanței de fond și apel nu confirmă vina inculpatului de comiterea

infracțiunii imputate.

Instanța de apel a concluzionat, că declarațiile inculpatului Rușica Oleg

sunt veridice, deoarece atât la urmărirea penală, cât și în ședințele instanței de

fond și acelei de apel dânsul a dat declarații consecvente, concludente, care

coroborează cu întreaga sistemă de probe analizate, și demonstrează cu

certitudine nevinovăția lui, iar pe parcursul judecării cauzei n-au fost aduse

careva probe pertinente, concludente, utile și veridice, care ar corobora între

ele și ar demonstra vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate,

sau ar combate declarațiile inculpatului, dar dimpotrivă, s-a constatat că dânsul

n-a acționat în calitate de instigator la comiterea infracțiunii și n-a contribuit în

calitate de complice la vânzarea documentului oficial fals.

Declarațiile inculpatului Rușica Oleg din cadrul urmăririi penale, în opinia

instanței de apel, nu pot constitui temei de condamnare a inculpatului de

comiterea infracțiunii imputate, deoarece ele se combat prin declarațiile

inculpatului Rușica Oleg depuse în cadrul ședințelor instanței de fond și a celei

de apel.

Instanța de apel a conchis, că declarațiile martorilor Josan Anastasia,

Cucer-Oaserele Valentina și Alexandruc Serghei nu pot servi drept probe care

3

ar demonstra vina inculpatului Rușica Oleg în comiterea infracțiunii

incriminate, deoarece acestea se combat prin celelalte probe cercetate și

anume, reieșind din următoarele considerente: declarațiile martorului

Alexandruc Sergiu, nu pot fi reținute ca probe, deoarece au fost depuse în scop

de răzbunare în privința lui Rușica Oleg, fapt recunoscut de către Alexandruc

Serghei, deoarece cu inculpatul se află în relații ostile.

De asemenea, în opinia instanței de apel, nu pot servi ca probe care ar

demonstra vinovăția lui Rușica Oleg în comiterea infracțiunii imputate lui nici

următoarele probe, invocate de apelant, deoarece niciuna din ele nu indică

direct sau indirect la dânsul că ar fi comis infracțiunea imputată lui, cum ar fi:

- procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere după fotografie

martorului Sofroniuc Svetlana din 15.05,2012, deoarece rezultă că, martorul

Sofroniuc Svetlana nu a recunoscut-o pe Josan Anastasia, ca fiind persoana care

la 31.01.2012, s-a prezentat la biroul notarial pentru eliberarea și

autentificarea procurii nr. 505 (f. d. 83, Vol. II);

- procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere după fotografie a

martorului Sofroniuc Svetlana din 25.06.2012, din care rezultă că, martorul

Sofroniuc Svetlana a recunoscut-o pe Stînga Elena, ca fiind persoana care la

31.01.2012, în biroul notarial a prezentat buletinul de identitate din numele

Anastasiei Josan, solicitând autentificarea procurii nr. 505 (f. d. 85 Vol. II);

- procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere după fotografie

martorului Cucer-Oaserele Valentina Valerian din 15.05.2012, din care rezultă,

că martorul nu a recunoscut-o pe Josan Anastasia ca fiind persoana care la

31.02.2012, s-a prezentat la biroul notarial pentru autentificarea procurii nr.

505 (f. d. 86);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 17.07.2012, prin care se

constată, că pe data de 30.01.2012 între Josan Roman și Stînga Elena au avut

loc convorbiri telefonice (f. d. 38-41 Vol. II);

- procesul-verbal de interceptare a convorbirilor telefonice din

23.02.2012, prin care se constată că, pe data de 05.04.2012 între inculpații

Rușica Oleg și Șchiopu Veaceslav a avut loc o discuție care vizează problemele

inculpatului Rușica Oleg în legătură cu efectuarea perchiziției la domiciliul lui,

solicitând de la Șchiopu Veaceslav ajutor în vederea soluționării acestei situații

(f. d. 55-56 Vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 31.01.2012, care confirmă ridicarea de la

inspectorul principal DCCO a DGSO a MAI Balamatiuc Eduard a copiei unui

buletin de identitate pe numele Josan Anastasia cu seria si nr. A42182346

eliberat la 19.11.2007 (f. d. 38 Vol. I);

- copia buletinului de identitate pe numele Josan Anastasia nr. A42182346

eliberat la 19.11.2007, din care rezultă că, este o copie simplă executată prin

xerocopiere ori în alt mod posibil, care nu este legalizată, certificată sau

4

autentificată într-un mod prevăzut de lege și care nu poate fi comparată cu un

original, pe motivul lipsei acestuia (f. d. 40 Vol.I);

- raportul de expertiză nr. 1663 din 04.05.2012, din care rezultă că, textele

executate de mână din numele Anastasiei Josan în cele două exemplare a

procurii nr. 505 din 30.01.2012 nu au fost efectuate de însuși Josan Anastasia,

dar de către o altă persoană. La fel, semnăturile din cele două documente nu au

fost executate de însăși Josan Anastasia dar de o altă persoană (f. d. 138-142,

Vol. II);

- raportul de expertiză din 2535 din 11.07.2012, potrivit cărui, textele

executate cu mâna din numele Anastasiei Josan în cele două exemplare de

procuri nr. 505 din 30.01.2012 și două documente au fost executate de Stînga

Elena (f. d. 184-186 Vol. II);

- sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 16.12.2013 și deciziei

Curții de Apel Chișinău din 24.03.2014, prezentate de acuzatorul de stat spre

cercetare ca probă suplimentară nu se referă la inculpații Rușica Oleg și

Șchiopu Veaceslav și nu constată implicarea lor în acțiunile infracționale a

Elenei Stînga, care este condamnată pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal, însă eliberată de răspunderea penală în baza

art. 55 Cod penal, cu atragerea la răspunderea contravențională.

Instanța de apel a subliniat, că obiectul material al infracțiunii imputate

pot fi doar documentele oficiale false, care acordă drepturi sau eliberează de

obligații, însă acuzatorul de stat a prezentat un presupus buletin de identitate,

care după cum susține acuzarea a fost, confecționat de către Șchiopu Veaceslav

la inițiativa lui Rușica Oleg cu ulterioara lui vînzare, însă, reieșind din

materialele dosarului s-a stabilit că presupusul obiect al infracțiunii în cazul dat

- buletinul de identitate lipsește.

Organul de urmărire penală a pus la baza intentării cauzei penale, o copie

a buletinului de identitate. Partea acuzării nu a prezentat probe concludente în

ce împrejurări, perioadă și modalitatea a fost confecționat un astfel de act. Mai

mult ca atît, la materialele cauzei lipsește un careva raport de constatare

științifică prin care s-ar confirma că buletinul de identitate, care constituie

obiectul material al infracțiuni, prezintă careva semne de falsificare.

Potrivit declarațiilor martorului Josan Anastasia, a menționat că buletinul

care i s-a prezentat era în copie.

Potrivit concluziei expertului (f. d. 161, Vol. II), s-a constatat

imposibilitatea efectuării expertizei pe faptul că expertului i-a fost prezentat o

copie.

Probele prezentate de către acuzare confirmă inexistența buletinului de

identitate în original, prin ce se relevă lipsa obiectului material al infracțiunii.

La materialele cauzei nu au fost prezentate probe concludente care ar

confirma că într-adevăr a fost confecționat, unde a fost confecționat buletinul

5

de identitate, totodată nefiind prezentate probe care ar confirma cu certitudine

că a avut loc vînzarea – transmiterea acestuia, unde a avut loc și martorii care

au văzut faptul transmiterii banilor.

Instanța de apel a menționat că, procurorul n-a probat faptul, că într-

adevăr Rușica Oleg a instigat la confecționarea buletinului, că a fost

confecționat și ulterior acesta a participat la vânzarea lui, prin ce se denotă cu

certitudine lipsa laturii obiective a faptei incriminate inculpatului.

Astfel, instanța de apel a respins argumentele acuzatorului de stat, precum

că martorii acuzării, precum și înscrisurile prezentate, demonstrează vina

inculpatului Rușica Oleg în comiterea infracțiunii imputate lui, deoarece atât în

cadrul ședințelor instanței de fond cât și a celei de apel, nu a fost prezentată

nicio probă pertinentă, concludentă și veridică, ce ar confirma faptul, că anume

Rușica Oleg, prin acțiunile sale intenționate, acționând în calitate de instigator

la comiterea infracțiunii a contribuit în calitate de complice la vânzarea

documentului oficial fals care acordă drepturi, adică a comis infracțiunea

imputată prevăzută de art. 42 alin. (4), (5), 361 alin.(2) lit. b), c) Cod penal.

Instanța de apel a indicat, că în poziția acuzării se regăsesc contradicții și

anume că în rechizitoriu inculpatul Rușica Oleg, este învinuit precum că,

aproximativ la sfârșitul lunii decembrie 2011, în scopul obținerii unui profit, l-a

instigat pe inculpatul Șchiopu Veaceslav, să săvârșească infracțiunea, astfel

încât acesta din urmă la cerința inculpatului Rușica Oleg, a confecționat

buletinul de identitate seria A 42182346, pe numele lui Josan Anastasia, însă în

apelul declarat de către acuzator (f.d. 155, Vol. IV), este indicat că, persoană

neidentificată la cerința lui Rușica Oleg, a confecționat buletinul de identitate

seria A 42182346, pe numele cet. Josan Anastasia Anatolii, or, cererea de apel

nu este o nouă ordonanță de punere sub învinuire, ci actul prin care se contestă

hotărârea instanței de fond.

Astfel, instanța de apel a menționat că, ignorarea jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului și încălcarea prevederilor art. 24 și art. 26 din

Codul de procedură penală lezează dreptul inculpatului la un proces echitabil,

drept garantat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale, deoarece în ședința instanței de apel acuzatorul de

stat n-a prezentat nicio probă care ar fi demonstrat vinovăția inculpatului

Rușica Oleg în comiterea infracțiunii imputate lui în baza art.42 alin. (4), (5),

361 alin.(2) lit. b), c) Codul penal, or, conform prevederilor art. 415 Cod de

procedură penală, judecînd apelul declarat împotriva sentinței de achitare,

instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărîre de condamnare fără

audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți.

Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o

mărturie acuzatoare, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial

condamnarea inculpatului.

6

Martorul care a fost audiat în instanța de apel Alexandruc Serghei a depus

aceleași declarații ca și în instanța de fond, declarații care, în opinia instanței de

apel, demonstrează cu certitudine nevinovăția lui Rușica Oleg în comiterea

infracțiunii imputate lui.

Astfel, instanța de apel a considerat ca fiind justă concluzia primei instanțe

privind achitarea inculpatului, din motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

Instanța de apel a stabilit, că inculpatul Rușica Oleg n-a comis instigarea la

infracțiunea imputată lui și nici n-a putut comite această faptă, deoarece

reieșind din învinuirea înaintată inculpatului și probele prezentate de către

acuzare nu se constată faptul instigării în acțiunile inculpatului.

În acest sens, instanța de apel a constatat, că acuzatorul de stat în apelul

declarat a depășit limitele învinuirii înaintate lui Rușica Oleg, susținând că

acesta a instigat o persoană neidentificată să săvârșească infracțiunea, astfel

încât acesta din urmă la cerința inculpatului, a confecționat buletinul de

identitate seria A 42182346, pe numele lui Josan Anastasia, cu plasarea

imaginii foto a Elenei Stînga, pe care urma să-l vândă lui Josan Roman la prețul

de 1000 Euro, deoarece faptele menționate nu i-au fost incriminate inculpatului

Rușica Oleg, nici prin ordonanța de punere sub învinuire și nici prin

rechizitoriul formulat de acuzare.

Instanța de apel a conchis, că probele prezentate de către acuzatorul de

stat nu demonstrează vinovăția lui Rușica Oleg și în contribuirea în calitate de

complice la vânzarea documentului oficial fals, deoarece este învinuit în

comiterea infracțiunii prin complicitate împreună cu inculpatul Șchiopu V., însă

acesta, conform sentinței este achitat și sentința în privința lui este definitivă,

iar procurorul, și în privința acestui episod, a depășit limitele acuzării, indicând

deja că Rușica Oleg a comis această faptă cu o persoană neidentificată, fapt care,

în opinia instanței de apel, nu poate fi admisă.

instanței de apel, solicitînd casarea acesteia parțial, în privința inculpatului

Rușica Oleg, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet

de judecată.

În motivarea recursului, recurentul invocînd temei de drept pct.6) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- instanța de apel, menținînd soluția primei instanțe privind achitarea

inculpatului, nu s-a pronunțat asupra fiecărei probe adusă de către procuror în

susținerea învinuirii înaintate, dîndu-le o apreciere incorectă și formală, de

ordin general;

- la baza sentinței de achitare, menținută prin decizia instanței de apel, au

fost reținute declarațiile inculpatului Rușica O., depuse în cadrul cercetării

7

judecătorești, însă acestea în viziunea recurentului, sunt contradictorii cu

declarațiile depuse în cadrul urmăririi penale.

Situație analogică, consideră recurentul, și în cazul declarațiilor martorului

Alexandruc Sergiu.

- instanța de apel nu a ținut cont de faptul că Stînga Elena a fost

recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 361 alin. (2) lit. b), c) Cod

penal, procesul penal în privința acesteia fiind încetat în baza art. 55 Cod penal.

În sentința menționată, fiind reflectate declarațiile martorului Josan Roman, din

conținutul căruia, procurorul accentuează că, Rușica Oleg a participat la

confecționarea buletinului de identitate și anume acesta i-a transmis buletinul.

- instanțele ierarhic inferioare au respins neîntemeiat demersul

procurorului privind audierea martorului Josan Roman, declarațiile căruia, în

opinia procurorului erau necesare a fi audiate, deoarece el a primit buletinul și

cunoaște toate circumstanțele săvîrșirii infracțiunii;

- instanța de apel nu a indicat care elemente ale infracțiunii lipsesc în

acțiunile inculpatului.

respingerea recursului declarat de procuror ca fiind neîntemeiat.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea hotărârii

contestate din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl

admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Astfel, instanța de recurs ordinar verifică, dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Reieșind din argumentele recursului, recurentul invocă temei de drept

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală și pct.14.7 din Hotărârea

Plenului Curții Supreme de Justiție, nr.22 din 12.12.2005, în sensul cerințelor

art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se

transmit instanței de apel sînt următoarele: dacă fapta reținută ori numai

imputată a fost săvîrșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da,

în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a

fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă

8

probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de

prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de

apel, acestea sînt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă

infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și

aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au

fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărîrea instanței de fond urmează a fi desființată, cu

rejudecarea cauzei.

Colegiul penal atestă că, argumentele recurentului sunt întemeiate, iar

concluziile instanței de apel cu privire la achitarea inculpatului sînt pripite, nu

corespund materialelor dosarului și sînt bazate exclusiv pe declarațiile

inculpatului, fără ca probele administrate în cauză să fie apreciate fiecare în

parte și în ansamblu, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și coroborării lor, instanța de apel prematur ajungînd la concluzia privind

achitarea inculpatului Rușica Oleg din motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

În susținerea concluziilor sale, Colegiul lărgit reține, că de către instanța de

apel probele acuzării au fost lăsate fără apreciere, instanța neexpunîndu-se

asupra pertinenței, concludenței, utilității și coroborării lor, totodată

concluziile instanței de apel se constată a fi bazate pe declarațiile depuse de

către inculpatul Rușica Oleg în cadrul cercetării judecătorești, însă fără a fi

apreciate în raport cu declarațiile acestuia depuse în cadrul urmăririi penale și

anume: limitîndu-se să descrie declarațiile inculpatului depuse în cadrul

cercetării judecătorești și apreciind că „declarațiile inculpatului Rușica Oleg,

Colegiul penal le consideră corespunzătoare adevărului, deoarece atît la

urmărirea penală, cît și în ședința instanței de fond și acelei de apel dînsul a dat

declarații consecvente, concludente care coroborează cu întreaga sistemă de

probe care va fi analizată mai jos, și demonstrează cu certitudine nevinovăția

lui, iar pe parcursul judecării cauzei n-au fost aduse careva probe pertinente,

concludente, utile și veridice care ar corobora între ele și ar demonstra

vinovăția inculpatului Rușica Oleg în comiterea infracțiunii imputate, sau ar

combate declarațiile inculpatului Rușica Oleg, ci, dimpotrivă, s-a constatat cu

certitudine că dînsul n-a acționat în calitate de instigator la comiterea

infracțiunii și n-a contribuit în calitate de complice la vînzarea documentului

oficial fals.”

Totodată Colegiul penal atestă, că instanța de apel a descris declarațiile

inculpatului depuse în cadrul urmăririi penale, menționînd că: „declarațiile

inculpatului Rușica Oleg Ivan din cadrul urmăririi penale nicidecum nu pot

9

constitui temei de condamnare a inculpatului de comiterea infracțiunii

imputate, deoarece ele se combat de declarațiile a însăși inculpatului Rușica

Oleg Ivan date în cadrul ședințelor instanței de fond și a celei de apel”.

Mai mult ca atît, descriind declarațiile martorilor Josan Anastasia, Cucer -

Oaserele Valentina, Șchiopu Veaceslav, Alexandruc Serghei, depuse în instanța

de fond, instanța de apel a indicat că: „Colegiul penal consideră că declarațiile

martorilor Josan Anastasia, Cucer - Oaserele Valentina și Alexandruc Serghei nu

pot servi drept probe care ar demonstra vina inculpatului Rușica Oleg în

comiterea infracțiunii incriminate, deoarece acestea se combat de întreaga

sistemă de probe pe care o vom analiza în continuare.

Totodată Colegiul penal consideră că nu pot fi reținute drept probe, pentru

condamnarea inculpatului Rușica Oleg declarațiile martorului Alexandruc

Sergiu, deoarece au fost date în scop de răzbunare în privința lui Rușica Oleg,

fapt recunoscut de către Alexandruc Serghei că cu inculpatul se află în relații

ostile.”

În acest context Colegiul penal mai reține, că instanța de apel, descriind

probele scrise, menționate și la pct.5, a conchis următoarele: „…atît în instanța

de fond cît și-n cea de apel nu s-a dovedit că Rușica Oleg a acționat în calitate de

instigator la comiterea infracțiunii și n-a contribuit în calitate de complice la

vînzarea documentului oficial fals.”

Astfel, Colegiul atestă faptul, că deși instanța de apel motivează în soluția

adoptată, că declarațiile inculpatului Rușica Oleg corespund adevărului,

deoarece atît la urmărirea penală, cît și în ședința instanței de fond și acelei de

apel dînsul a dat declarații consecvente, concludente care coroborează cu

întreaga sistemă de probe care va fi analizată mai jos, și demonstrează cu

certitudine nevinovăția lui, totodată indică că, declarațiile inculpatului Rușica

Oleg Ivan din cadrul urmăririi penale nicidecum nu pot constitui temei de

condamnare a inculpatului de comiterea infracțiunii imputate, deoarece ele se

combat de declarațiile a însăși inculpatului Rușica Oleg Ivan date în cadrul

ședințelor instanței de fond și a celei de apel, nefiind clar totuși care dintre

declarațiile inculpatului sunt consecvente, concludente și care coroborează cu

întreaga sistemă de probe, cele depuse în cadrul urmăririi penale sau cele

depuse în cadrul cercetării judecătorești, și cu care sistemă de probe

coroborează în situația în care instanța de apel ajunge la concluzia că probele

examinate nu confirmă vinovăția inculpatului.

De asemenea Colegiul penal constată, că instanța de apel prin încheierea

inclusă în procesul - verbal al ședinței de judecată din 27.05.2015 (f.d.203, Vol.

IV), a admis demersul procurorului privind anexarea la materialele cauzei

penale decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17.12.2014,

pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală potrivit

prevederilor art. 364/1 Cod de procedură penală, în privința lui Josan Roman

10

învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), c) Cod

penal, însă nu a cercetat și nu a dat apreciere acestei hotărîri și în situația în

care a respins demersul procurorului privind audierea martorului Josan

Roman, invocînd faptul de a nu încălca dreptul său de a da declarații împotriva

sa. Or, procurorul a solicitat audierea martorului în cauză, deoarece consideră

că declarațiile acestui vor contribui la stabilirea adevărului, de aceea

respingerea demersului acestuia, în condițiile sus-expuse, a fost lipsită de

careva motivare.

Astfel, în opinia Colegiului penal, instanța de apel prematur a ajuns la

concluzia că sentința Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 16.12.2013 și

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24.03.2014, prezentate

de către acuzatorul de stat pentru a fi cercetate ca probe suplimentare, nu se

referă la inculpatul Rușica Oleg. Or, procurorul a invocat că Stînga Elena a fost

recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 361 alin.(2) lit. b), c) Cod

penal, procesul penal în privința acesteia fiind încetat în baza art. 55 Cod penal,

iar în hotărîrile menționate, sunt reflectate declarațiile martorului Josan

Roman, din conținutul cărora, procurorul accentuează, că Rușica Oleg a

participat la confecționarea buletinului de identitate și anume acesta i-a

transmis buletinul. Astfel, instanța de apel nu a răspuns la argumentul în cauză.

Mai mult ca atît, Colegiul atestă că potrivit declarațiilor martorilor Josan A.,

Cucer-Oaserele V., Alexandruc S., descrise în decizia instanței de apel, la fel se

face referire la martorul Josan Roman.

Colegiul penal, reiterează că, potrivit prevederilor art. 24 alin.(4) Cod de

procedură penală, părțile în procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele

de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe

ori persoane. Instanța de judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea

acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare.

Astfel, instanța de recurs conchide, că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra faptului din care considerente probele prezentate de acuzatorul de stat

nu dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate,

indicînd că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii.

Reieșind din cele sus menționate, Colegiul lărgit constată, că instanța de

apel, examinînd cauza, nu a ținut cont de prevederile art. 101 Cod de procedură

penală și n-a respectat întocmai prevederile art. 414 și 417 alin.(1) pct.8) Cod

de procedură penală, erorile de drept care se încadrează în cele prescrise de

pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, respectiv confirmîndu-se

temeinicia recursului ordinar declarat de procuror.

Prin urmare, Colegiul lărgit menționează, că erorile comise de către

instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta

procedură, de aceea decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

11

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia: să înlăture erorile constatate mai sus, ținând

cont de motivele casării deciziei atacate și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Călugăreanu Vitalie, se casează total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2015, în cauza penală în

privința lui Rușica Oleg Ivan și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 octombrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

Timofti Vladimir

Moraru Petru

12