1ra-1170/2016 — 361 al. 2 lit. d CP

1ra-1170/2016 — 361 al. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1170/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte: Petru Ursache

Judecători: Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nadejda Toma, Petru Moraru

judecînd, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

inculpatul Moscviciov Evgheni, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 22 mai 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 25 septembrie 2015, în cauza penală în privința lui

Moscviciov Evgheni Mihail, născut la 13

octombrie 1977, originar și domiciliat în mun.

Chișinău, str. Gh. Asachi nr. 49 „b”, ap. 26

Datele referitoare la examinarea

cauzei:

C O N S T A T Ă :

Moscviciov Evgheni Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiind încetat procesul penal din

motivul intervenirii termenului de prescripție, iar inculpatul liberat de răspundere

penală.

Evgheni, avînd scopul de a obține finanțarea procurării în leasing a autoturismului

de model „Subaru Legacy” la preț de 20 000 euro, a prezentat la compania ÎCS

„Total Leasing” amplasată pe str. Pușkin 45, mun. Chișinău, setul de documente

necesare pentru finanțarea procurării în leasing a autoturismului și certificatul de

salariu pentru ca compania să analizeze posibilitatea de rambursare a creditului și

dobânzilor aferente. Ca urmare, Moscviciov Evgheni fiind angajat în calitate de

manager la întreprinderea „Aridon” SRL, în scopul facilitării încheierii unui

contract de leasing, a îndeplinit pe numele său certificatul de salariu, în care a

1

introdus cu bună știință informații false, prin care se confirmă, că Moscviciov

Evgheni activează la firma menționată cu un salariu lunar în mărime de 11580 lei.

În urma prezentării pachetului de documente în care se afla și certificatul de

salariu conținînd date false, la data de 18.11.2008, Moscviciov Evgheni a încheiat

contractul de leasing nr. 705-08/M0S și a intrat în posesia autoturismului de model

„Subaru Legacy” la preț de 20 000 euro.

Efectuîndu-se investigații referitor la prezentarea actelor de către

Moscviciov Evgheni s-a stabilit, că ultimul era angajat și activa la ,,Aridon” SRL,

iar certificatul de salariu prezentat la compania ÎCS „Total Leasing” conține date

false, fiind falsificat de către Moscviciov Evgheni prin semnarea în locul

contabilului-șef și imprimarea ștampilei pe care o avea în folosință pentru uz de

serviciu.

Conform informației prezentate de către contabilul-șef al SRL ,,Aridon”,

salariul lunar al angajatului Moscviciov Evgheni constituie suma de 1325 lei, iar

venitul anual pe anul 2007, fiind de 15909,94 lei.

Conform fișei de verificare a obligațiunilor privind impozitul pe venit,

Moscviciov Evgheni în anul 2007, a avut un venit total în sumă de 15909,94 lei, iar

în anul 2008 a avut un venit total de 17915,24 lei. În baza expertizei Centrului

Național de Expertize Judiciare nr. 2272-2273 din 20.10.2011 s-a constatat că

semnătura din numele contabilului-șef al SRL ,,Aridon”, Țurcan Irina, în

certificatul cercetat despre faptul că Moscviciov Evgheni, posesor al buletinului

seria A 01101019, este angajat al SRL ,,Aridon” din 30.04.2007 și salariul lunar

constituie 11580 lei, a fost realiaztă nu de Țurcan Irina, dar posibil de Moscviciov

Evgheni.

Imprimarea în certificat a ștampilei nr. 4 de culoare albastră, pe faptul că

Moscviciov Evgheni, posesor al buletinului de identitate seria A01101019 este

angajat al SRL ,,Aridon” din 30.04.2007 și salariul lunar constituie 11580 lei, este

plasată cu ștampila nr. 4 ,,Aridon” SRL. Inițial a fost aplicată ștampila nr. 4

,,Aridon” SRL, ulterior efectuată semnătura din numele contabilului-șef Țurcan

Irina.

totală a acesteia.

În motivarea cerințelor sale apelantul a indicat următoarele:

- probele care au stat la baza învinuirii și ulterior la baza condamnării au fost

eronate, astfel inculpatul urmează a fi achitat;

- cauza penală în privința inculpatului a fost pornită cu încălcarea

competenței materiale;

-ordonanța de punere sub învinuire a lui Moscviciov Evgheni și rechizitoriul

sunt motivate vădit insuficient, ce prezintă încălcarea gravă a prevederilor art. 255

alin. (2) și art. 296 Cod de procedură penală;

- din materialele dosarului rezulta cu certitudine că nu s-a constatat existența

componenței infracțiunii și respectiv, nu s-a constatat și existența faptei

infracțiunii;

- procuratura contrar prevederilor citate, s-a referit în mod declarativ la art.

361 alin. (2) lit. d) Cod penal, pe care eronat l-a considerat aplicabil în speță și a

ajuns la concluzia greșită privind calificarea acțiunilor inculpatului prin prisma

2

articolului menționat, fără ca să se expună asupra circumstanțelor concrete ale

cauzei și probelor administrate în cadrul urmăririi penale, pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe;

- a avut loc o încălcare a drepturilor și intereselor inculpatului garantate de

art. 6, art. 13 CEDO, precum și a prevederilor art. 19, Cod de procedură penală, art.

20 din Constituția Republicii Moldova, iar inacțiunile instanței de judecată nu au

asigurat examinarea justă și corectă a circumstanțelor dosarului actual, conform

exigențelor prevăzute de Codul de procedură penală;

- instanța de fond nu a controlat minuțios toate circumstanțele invocate de

partea apărării, nu a administrat alte probe, rezumându-se doar la cele prezentate

de partea vătămată ÎCS „Total Leasing” SA, că instanța nu a dat atenție faptului, că

în acțiunile inculpatului lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 361 alin. (2) lit. d) al Codului penal, în astfel de circumstanțe, fiind indicat că

examinarea cauzei în prima instanță a fost efectuată superficial;

- la materialele cauzei lipsește confirmarea din programul informațional

automatizat cu privire la repartizarea aleatorie a cauzei penale judecătorului Gh.

Gorun și V. Gîrleanu;

- timp de 40 de luni foaia de însoțire nr. 4797 din 06.02.2012 și încheierea

judecătorului de instrucție Judecătoriei sect. Rîșcani, Morozan Ghenadie, referitor

la examinarea plângerii nr. 982 din 16.01.2012 de încetare a urmăririi penale pe

cauza penală nr. 2011036320 în privința lui Moscviciov Evgheni din lipsa

componenței infracțiunii de către Procuratura sectorului Rîșcani, mun. Chișinău,

nu este executată;

- instanța de fond nu a dat o apreciere justă și corectă faptului că certificatul

(adeverința de salarizare) nu subscrie noțiunea de document oficial în sensul

obiectului material al infracțiunii prevăzute de art. 361 Cod penal, în argumentarea

soluției adoptate, instanța de recurs (Decizia Curții Supreme din 20.03.2014) a

constatat că adeverința de salarizare confecționată de către inculpat nu reprezintă

un document oficial fals, deoarece aceasta nu constituie obiectul material al

infracțiunii prevăzute de art. 361 Cod penal, adică nu atentează contra autorităților

publice și a securității de stat. Astfel, adeverința de salarizare nu corespunde

caracteristicilor indicate supra și, respectiv, nu face parte din rândul actelor

oficiale;

- în sensul art. 6 al Legii privind accesul la informație nr. 182-XlV din

11.05.2000, prin document oficial trebuie de înțeles documentul care: conține

informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate și/sau adoptate

de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii de către

alți subiecți de drept; atestă faptul având relevanță juridică; circulă în cadrul unui

sistem de înregistrare, evidență strictă și control;

- niciunul din martorii audiați nu au confirmat anumite acțiuni ilegale

săvârșite de inculpat în sensul art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal. Martorii audiați

nu au furnizat instanței de fond suficientă informație, pentru a se considera că

declarațiile acestora pot fi apreciate drept probe pertinente, concludente și utile,

care ar confirma vinovăția inculpatului. Mai mult, declarațiile martorilor urmează a

fi apreciate în favoarea lui Moscviciov Evgheni, deoarece acestea poartă în sine

contradicții esențiale și sunt bazate pe presupuneri; nici un martor nu a declarat că

3

anume Moscviciov Evgheni prin acțiunile sale active a falsificat un document

oficial;

- judecătorul Gîrleanu V. nu a admis în calitate de martor pe Morozova

Liudmila, căreia nu i-a dat posibilitate la ședința preliminară din 22.05.2014 de a

depune și a pronunța Decizia Curții Supreme de Justiție din 20.03.2014. Pe

parcursul a 12 luni o dădea afară din sala de ședință, solicita poliția, aplica amenda

argumentând prin faptul că ea încurcă la examinarea cauzei în ședința de judecată.

- judecătorul Gîrleanu V. intenționat nu a executat Decizia Curții Supreme

de Justiție din 20.03.2014, a tergiversat examinarea cauzei încă pe un an și a

pronunțat o sentință ilegală și neîntemeiată.

2015, care a fost pronunțată integral la 13 noiembrie 2015, apelul declarat a fost

respins ca nefondat, fiind menținută sentința.

fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului care a fost

dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică

corespunzătoare materialului probator administrat.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la

cauza penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității acestora, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

Argumentele inculpatului, expuse în apelul său referitor la încălcările de

procedură în cadrul urmăririi penale și examinării cauzei în instanța de fond,

conform opiniei instanței de apel, reprezentau o părere subiectivă a acestuia asupra

acuzării înaintate, care nu reflecta circumstanțele stabilite în cadrul procesului

penal, constituind doar o modalitate de apărare.

Astfel, din lucrările cauzei rezulta că, pe parcursul urmăririi penale și în

instanța de judecată inculpatul s-a bucurat pe deplin de drepturile sale prevăzute de

art. art. 64, 66 Cod de procedură penală.

Competența în cadrul urmăririi penale a fost stabilită prin ordonanța privind

transmiterea cauzei penale după competență din 19.05.2011, conform prevederilor

art. art. 52 alin. (l) pct. 9), 255, 257, 266 și 271 Cod de procedură penală, astfel

încât careva încălcări nu au fost stabilite (f.d. 66 Vol. I).

În cadrul urmării penale și judecării cauzei în instanța de fond inculpatul

personal, sau prin intermediul avocatului, a depus cereri, plângeri, care au fost

apreciate atât de partea acuzării, cât și de instanța de judecată, reflectate în

ordonanțe, încheieri și în final în sentința instanței de fond, a fost asistat de avocat

asigurat prin intermediul instituției asistenței juridice garantate de stat, fiindu-i

asigurat dreptul la un proces echitabil.

Instanța de apel a considerat ca fiind apreciat faptul că inculpatul, prezentînd

ICS „Total Leasing” SA pe lîngă alte înscrisuri prestabilite, certificatul pe numele

său, conform căruia are venit lunar de 11580 lei, a dobîndit în folosința sa, în

temeiul Contractului de leasing financiar din 18.11.2008 și Actului de primire-

predare din aceiași dată, automobilul de model „Subaru Legacy” la prețul de 20

000 euro, însă nefiind în stare să achite ratele leasingului, deoarece suma venitului

4

real nu corespundea cu suma venitului declarat în certificatul fals, a cauzat un

litigiu patrimonial în cadrul căruia compania de leasing s-a adresat în instanța de

judecată, în vederea recuperării forțate a datoriei și transmiterii din posesia

inculpatului în posesia sa a obiectului leasing-ului, cauzând daune în proporții mari

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice.

Instanța de apel a mai conchis și faptul că, în cazul în care certificatul de

salarizare eliberat de orice organ, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică

de organizare, a fost înaintat la o autoritate publică și care generează drepturi sau

eliberează de obligații, se convertește și căpătă statutul de document oficial.

În astfel de circumstanțe, documentul falsificat pe caz de către inculpat a fost

apreciat ca fiind document oficial, odată ce a fost emis de factorii de decizie a

întreprinderii și atesta că salariatul a primit salariul indicat.

În sentința pronunțată instanța de fond, contrar celor expuse în conținutul

cererii de apel, a calificat corect acțiunile inculpatului în baza art. 361 alin. (2) lit.

d) Cod penal, fiind reținut că infracțiunea a fost săvârșită la data de 17.11.2008.

Conform normei penale, la momentul comiterii infracțiunii, victima infracțiunii de

dobândire a creditului prin înșelăciune putea fi nu oricare instituție financiară, ci

doar aceea care desfășura activitate în condițiile art. 25 al Legii instituțiilor

financiare. Din aceste considerente victima infracțiunii în cauză, la momentul

comiterii ei, nu puteau fi alte instituții financiare.

Prevederile art 238 Cod penal, au fost modificate prin Legea nr. l80 din

25.07.2014, publicată la 15.08.2014, moment în care în calitate de victimă a

infracțiunii pe caz, a fost introdusă și instituția financiară nebancară.

În această ordine de idei, conform art. 8 al Codului penal, caracterul

infracțional al faptei este stabilit de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii

ei, temei legal care și dovedește corectitudinea calificării faptei imputate

inculpatului, ceea ce rezultă și din prevederilor art. 10 Cod penal, referitor la faptul

că, legea penală care înăsprește pedeapsa nu are caracter retroactiv, iar fiind

comparate pedepsele articolelor 361 și 238 (fie în redacție veche sau nouă) s-a

considerat că pentru ultima faptă infracțională se prevede o pedeapsa mai aspră.

către inculpat, care au fost depuse în limba de stat la 09 decembrie 2015 și 17 mai

2016 și care solicită casarea acestora cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare.

În motivarea cerințelor sale din primul recurs ordinar declarat, inculpatul nu

indică nici un motiv, însă în cel de-al doilea recurs ordinar invocă următoarele:

- instanța de apel a refuzat audierea martorului Onilă Elena, care a primit

documente de la inculpat în cadrul perfectării procedurii de leasing și a directorului

companiei de leasing Gladei Angela;

- în decizia instanței de apel nu sunt reflectate declarațiile inculpatului,

referitor la litigiul civil ce are drept obiect raporturile de leasing;

- instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că încheierea judecătorului de

instrucție în privința solicitării de încetare a urmăririi penale nu a fost executată;

decizia asupra recursului în interesul legii din 20.03.2014 nu a fost luată în

considerație; instanța de fond nu a admis martorul Morozova Liudmila;

- cauza penală a fost pornită cu încălcarea competenței materiale;

5

- certificatul falsificat nu constituie document oficial, nefiind în așa mod

obiect material al infracțiunii.

6.1. Pe cauză este depusă referință de către procuror, care se pronunță pentru

încetarea procesului penal în baza art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, deoarece în cazul prezentării certificatului de salarizare fals instituțiilor

financiare în sensul obținerii unui credit în condiții avantajoase, fapta urmează a fi

încadrată numai în baza art. 238 Cod penal. În consecință, reieșind din modificările

ulterioare ale art. 238 Cod penal, precum și din prevederile art. art. 8 și 10 Cod

penal, procesul penal urmează a fi încetat.

concluzionează că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (2) lit. b) Cod de procedură penală, judecînd recursul,

instanța de recurs poate dispune achitarea persoanei.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează, că la calificarea acțiunilor

inculpatului, instanțele de fond și de apel greșit au conchis prezența componenței

infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal pe faptele descrise în

învinuire cu referire la confecționarea adeverinței de salarizare – ca document

oficial fals.

Astfel, adeverința de salarizare confecționată de către inculpat nu reprezintă

document oficial fals, deoarece aceasta nu constituie obiectul material al

infracțiunii prevăzute de art. 361 Cod penal, adică nu atentează contra autorităților

publice și a securității se stat (Capitolul XVI Cod penal).

Conform doctrinei juridice, obiectul material al infracțiunii prevăzute de art.

361 Cod penal îl reprezintă documentele oficiale false, care acordă drepturi sau

eliberează de obligații ori imprimatele, ștampilele sau sigiliile false aparținînd unor

întreprinderi, instituții sau organizații. Documentul oficial constituie un act ce

conține informații ce au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate și/sau

adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile legii

de către alți subiecți de drept; atestă fapte ce au relevanță juridică; circulă în cadrul

unui sistem de înregistrare, evidență strictă și control al circulației.

Prin falsificarea documentelor oficiale se înțelege fie contrafacerea

documentelor oficiale, fie modificarea conținutului unor documente oficiale

autentice.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit constată, că instanțele de fond și de

apel eronat au ajuns la concluzia privind faptul, că adeverința de salarizare,

confecționată de către inculpat, reprezintă document oficial fals, din considerentul

că nu este eliberată de anumite autorități publice.

În aceeași ordine de idei Colegiul penal lărgit atestă că certificatul

(adeverința) de salarizare poate apărea ca obiect material al infracțiunii prevăzute

de art. 361 Cod penal, în cazul în care este eliberat sau prezentat la o autoritate

publică și acordă drepturi sau eliberează de obligații. De exemplu, înaintarea

certificatului (adeverinței) de salarizare Casei Naționale de Asigurări Sociale

(autoritate publică centrală) pentru calcularea pensiei sociale, care confirmă

circumstanțe importante ce-i acordă dreptul de a beneficia la întreținere socială din

partea statului și la calcularea mărimii ei. Deci, în cazul dat, prezentarea

certificatului (adeverinței) de salarizare, indiferent de organul emitent, poate obține

6

statut de document oficial. Însă nici această condiție nu este incidentă în speță,

odată ce certificatul de salarizare a fost prezentat unei companii private.

Prin urmare Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că eroarea comisă

urmează a fi corectată de către instanța de recurs, prin adoptarea soluției prevăzute

de art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală – achitarea lui

Moscviciov Evgheni Mihail pe art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, pe motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

DECIDE:

Admite recursurile ordinare declarate de către inculpatul Moscviciov

Evgheni, casează total sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 22 mai

2015 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2015

și dispune achitarea lui Moscviciov Evgheni Mihail pe art. 361 alin. (2) lit. d) Cod

penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 octombrie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Nadejda Toma

Petru Moraru

7