1ra-313/2016 — art. 287 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 al. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6, 8 CPP
1ra-313/2016 — art. 287 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-313/2016
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
09 martie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Gordilă Nicolae,
Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,
a examinat admisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Maxim
Chișca în numele inculpatului Mardari Vasile, prin care se solicită casarea sentinței
Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 27 iulie 2015 și decizia Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2015, în cauza penală privindu-l pe
Mardari Vasile Nicolai, născut la 23 decembrie 1987,
originar din mun. Chișinău, domiciliat în or. Ialoveni, str.
Bucuriei, 10.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 09.08.2013 – 27.07.2015;
instanța de apel: 14.08.2015 – 09.10.2015;
instanța de recurs: 21.12.2015 – 09.03.2016.
A C O N S T A T AT:
Prin sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 27 iulie 2015, Mardari
Vasile a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.
(1) Cod penal, fiindu-i numită o pedeapsă sub formă de amendă în beneficiul statului
în mărime de 300 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 6000 lei.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, Mardari Vasile la data
de 19.06.2013, în jurul orei 20:00 min., fiind în salonul microbusului de model
„Mercedes Sprinter” cu n/î KAJ 551 ruta nr. 155 pe str. Bănulescu Bodoni, vis-a-vis
de sediul Procuraturii Generale, i-a stopat pe cet. Crîșmaru Sergiu Mihail a.n. 1981,
care se afla la volanul microbuzului „Mercedes Sprinter” cu n/î KAF 163 ruta nr. 105,
unde din intenții huliganice i-a aplicat prin fereastra deschisă două lovituri cu pumnul
în față, cauzîndu-i astfel conform raportului de examinare medico-legală cu nr. 2912
din 20.06.2013, leziuni corporale neînsemnate și anume edem la mandibula pe stînga,
echimoză la buza superioară stînga, excoriație la obrazul stîng. ” (f.d. 97)
Fapta constatată de prima instanță a fost calificată în baza art. 287 alin. (l) Cod
penal: „huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea
publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu
aplicarea unei asemenea violențe, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-
un cinism sau obrăznicie deosebită”.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul M. Chișca în numele
inculpatului V. Mardari, prin care s-a solicitat casarea sentinței, cu dispunerea
rejudecării cauzei și pronunțarea unei hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima
1
instanță, prin care să fie încetat procesul penal de învinuire a lui Mardari Vasile pe art.
287 alin. (1) Cod penal, cu tragerea la răspundere administrativă pe art. 78 alin. (2) Cod
Contravențional, și clasarea cazului din motivul expirării termenului de tragere la
răspundere administrativă.
3.1. În susținerea apelului, apelantul a invocat următoarele:
- sentința de condamnare este neîntemeiată și nefondată statuîndu-se la baza
emiterii acesteia lipsa cercetării obiective, complete și sub toate aspectele ceea ce ar fi
asigurat examinarea circumstanțelor cu valoare juridică și a probelor pertinente cu toate
calitățile și semnele lor, examinarea tuturor versiunilor obiectiv posibile, care
determină direcția activității probatorie și exclude unilateralismul și subiectivismul în
cadrul procesual de probațiune, aserțiunile instanței de fond formulate în sentința
apelată;
- subiectivitatea examinării argumentelor părții apărării pe marginea nevinovăției
primului;
- lipsa elementelor componenței infracțiunii imputate lui Mardari Vasile,
prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal. Totodată, invocînd că în acțiunile inculpatului
sunt prezente elementele contravenției adminstrative prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod
contravențional, deoarece, Mardari Vasile a comis vătămarea intenționată ușoară a
integrității corporale care a provocat dureri fizice.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 391 alin. (2) Cod de procedură penală,
în cazul prevăzut în art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța încetează
procesul penal, cu aplicarea sancțiunii administrative prevăzute în Codul
contravențional, și anume „În cazul în care fapta persoanei constituie o contravenție
administrativă, instanța încetează procesul penal și, concomitent, soluționează cauza
conform prevederilor Codului contravențional al Republicii Moldova”. În
conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1-2) Cod contravențional, „Prescripția înlătură
răspunderea contravențională. Termenul general de prescripție a răspunderii
contravenționale este de 3 luni.
Ținînd cont de cele expuse supra, apelantul a statuat asupra adoptării unei decizii
de încetare a procesului penal de învinuire a lui Mardari Vasile pe art. 287 alin. (1) Cod
penal, cu tragerea la răspundere administrativă pe art. 78 alin. (2) Cod contravențional,
cu clasarea cazului din motivul expirării termenului de tragere la răspundere
administrativă.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2015,
a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către avocatul Chișca Maxim în numele
inculpatului Mardari Vasile, cu menținerea sentinței.
4.1. În motivarea deciziei sale instanța de apel, examinînd suplimentar
materialele cauzei penale a reținut că, prima instanță corect a apreciat încadrarea
juridică a infracțiunii comise de către Mardari Vasile pe art. 287 alin. (1) Cod penal,
după indicii calificativi: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă
grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de
amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, acțiuni care prin conținutul lor se
deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.
În context, instanța de apel a exclus indicele calificativ „acțiuni care prin
conținutul lor se deosebesc printr-un cinism”, deoarece, a considerat că nu se conține
în acțiunile inculpatului.
2
Vina inculpatului V. Mardari fiind dovedită pe deplin de următoarea sistemă de
probe și anume:
- declarațiile părții vătămate Crîșmaru Sergiu (f.d. 90-91);
- declarațiile părții vătămate Croitor Tatiana;
- ordonanța de pornire a urmăririi penale din 02.07.2013 (f.d. 1);
- plîngerea cet. Crîșmaru Sergiu din 21.06.2013 (f.d. 5);
- ordonanța privind recunoașterea persoanei în calitate de parte vătămată din
21.06.2013 (f.d. 7);
- ordonanță de ridicare din 21.06.2013 (f.d. 9);
- procesul-verbal de ridicare din 21.06.2013 (f.d. 10);
- raport de constatare medico-legală nr. 2912 din 20.06.2013 (f.d. 19);
- extras de Registrul de Stat al Populației (f.d. 28-30).
În contextul evaluării activității cu privire la aprecierea probelor administrate în
cauză, instanța de apel a considerat că nu există temei pentru a da o nouă apreciere
probelor, fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind condamnarea
inculpatului, dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul, că vinovăția
inculpatului în săvîrșirea infracțiunii imputate este dovedită în cadrul procesului penal,
astfel, fapta acestuia întrunind elementele constitutive ale infracțiunii imputate, iar
motivele invocate de apelant, în sensul cerințelor de tragere la răspundere
contravențională în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional, le-a apreciat ca
neîntemeiate dat fiind că au fost combătute prin probele prezentate de procuror în
sprijinul învinuirii, relevate și analizate în sentință.
Instanța de apel a considerat ca fiind corect soluționată și chestiunea privind
pedeapsa aplicată inculpatului, aceasta fiind în limitele legii, astfel prima instanță a
acordat deplină eficiență prevederilor din articolele 7, 61 și 75 Cod penal.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Maxim
Chișca în numele inculpatului Mardari Vasile, prin care solicită casarea hotărîrilor
judecătorești, cu dispunerea rejudecării cauzei și pronunțarea unei hotărîri, potrivit
modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie încetat procesul penal de
învinuire a lui Mardari Vasile pe art. 287 alin. (1) Cod penal, cu tragerea la răspundere
administrativă pe art. 78 alin. (2) Cod Contravențional, și clasarea cazului din motivul
expirării termenului de tragere la răspundere administrativă, invocînd argumente
similare ca și în cererea de apel.
Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către
avocatul Maxim Chișca în numele inculpatului Mardari Vasile, invocînd că acesta
urmează a fi declarat inadmisibil.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele din dosarul cauzei, ținînd seama de opinia expusă în referință, Colegiul
penal consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente.
Potrivit prevederilor alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură
penală.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot
fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.
3
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității
acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.
Din conținutul recursului declarat de avocatul Maxim Chișca în numele
inculpatului Mardari Vasile, se indică temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6)
și 8) Cod de procedură penală, care prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în
cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori
motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii sau este expus neclar, sau
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția; nu au fost întrunite
elementele infracțiunii.
Respectiv, din analiza structurală a pct. 6) al normei menționate supra, se distinge
că aceasta este compusă din 5 subpuncte, însă autorul recursului nu indică pe care
concret dintre acestea își întemeiază recursul său. Prin urmare, din cuprinsul recursului
declarat se atestă că inculpatul de fapt își expune dezacordul cu motivarea soluției de
condamnare, în particular menționând că instanța de apel a omis să se expună
corespunzător asupra tuturor împrejurărilor cauzei și nu a apreciat probele la justa
valoare.
Cu referire la cele invocate de recurent și reieșind din jurisprudența constantă a
Curții Europene, Colegiul penal reiterează că motivarea hotărîrii este un proces de
analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar
expunerea tuturor elementelor de amănunt, atîta timp cît sunt valorificate toate
aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele
obligatorii ale unei motivări a hotărîrii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în
prezenta cauză. Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării
cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută în cauză și a concluzionat
corect că aceasta se circumscrie încadrării juridice în baza art. 287 alin. (1) Cod penal.
În aceiași ordine de idei, instanța de recurs specifică, așa cum rezultă din textul
deciziei atacate, se constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu
prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde
temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la respingerea apelului declarat de
către avocatul Maxim Chișca în numele inculpatului Mardari Vasile, precum și
motivele adoptării soluției date.
La fel, Colegiul penal reține că, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de
procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul a verificat legalitatea și temeinicia
hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță și conform materialelor
din dosar, ajungînd la concluzia corectă că sentința urmează a fi menținută din
considerentele expuse pe larg în partea descriptivă a deciziei adoptate. Respectiv,
decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea
fiind legală și întemeiată.
Astfel, Colegiul penal analizînd decizia atacată, în raport cu circumstanțele cauzei
constatate în prezenta speță, consideră că, soluția instanței de apel este întemeiată, la
adoptarea căreia s-a ținut cont în deplină măsură de probele administrate atît în faza de
urmărire penală, cît și în cadrul cercetărilor judecătorești, care dovedesc cu certitudine
vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod
4
penal, și nicidecum a contravenției prevazute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional,
adică vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale, maltratarea, aplicarea
de lovituri, alte acțiuni violente, care au provocat dureri fizice, după cum a invocat
recurentul în cererea de recurs.
Instanța de recurs menționează că, argumentul invocat de recurent precum că
acțiunile inculpatului constituie contravenție este eronat, ori potrivit pct. 9) din
Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 19.06.2006 ,,Cu privire practica
judiciară în cauzele penale despre huliganism”, ,,Instanțele judecătorești urmează să
delimiteze huliganismul de alte infracțiuni în dependență de sensul și orientarea
intenției făptuitorului, de motivele, scopurile și circumstanțele acțiunilor săvîrșite de
el. Insultele, loviturile, cauzarea vătămărilor corporale ușoare, medii, grave și alte
acțiuni de acest fel, săvîrșite în familie, apartament, în privința rudelor, cunoscuților
și provocate de relațiile personale ostile etc., vor fi calificate în baza articolelor
Codului penal ce prevăd răspunderea pentru infracțiunile împotriva vieții și sănătății
persoanei.
Insă, în cazurile în care asemenea acțiuni au fost însoțite de o încălcare grosolană
evidentă a ordinii publice de către făptuitor și au exprimat o vădită lipsă de respect
față de societate, aceste acțiuni urmează a fi calificate drept huliganism”.
Potrivit teoriei penale, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod
penal, constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă grosolan
ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea
cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă
reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, ori în
acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie
deosebită.
De asemenea doctrina menționează că infracțiunea specificată la art. 287 Cod
penal este o infracțiune formală și se consideră consumată din momentul realizării
acțiunilor specificate în latura obiectivă.
Prin acțiuni care încalcă ordinea publică, se înțelege fapta săvîrșită în public,
îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a
persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și
liniștea persoanelor.
În sensul art. 287 Cod penal, prin violență se are în vedere violența soldată cu
vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori violența soldată cu leziuni
corporale care nu presupun nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici pierderea
neînsemnată și stabilă a capacității de muncă.
Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează, în primul rînd,
prin intenție directă. Motivele acestei infracțiuni sunt motive huliganice. Deși motivul
nu este indicat în textul legii penale ca semn obligatoriu al laturii subiective a
huliganismului, el decurge din însăși esența acestei infracțiuni.
Din declarațiile părții vătămate rezultă că ,,Activează în calitate de șofer la
microbusul ruta nr. 105 și stagiul de muncă constitue patru ani de zile, lucrează pe
automobilul de model „Mercedes Sprinter” cu n/î KAF 163. La data de 19.06.2013
aproximativ pe la orele 20.00 min., aflînduse la serviciu pe str. Bănulescu Bodoni a
fost stopat de o altă rutieră de model Mercedes Sprinter” de pe ruta nr. 155 cu n/î KAJ
551, de unde a ieșit o persoană necunoscută, despre care ulterior a aflat că se numește
Mardari Vasile, s-a apropiat de ușa șoferului și i-a aplicat două lovituri în regiunea
5
feței pe bărbie în partea stîngă. A menționat că l-a lovit fară un careva motiv, iar apoi
a urcat în rutieră și a plecat. După ce a fost lovit a nevoit să părăsească lucrul fiindcă
curgea sînge, avea dureri de cap și vomă”.
În urma celor relatate supra, rezultă că, inculpatul V. Mardari i-a aplicat părții
vătămate S. Crîșmaru două lovituri cu pumnul în față într-un loc public, violența
soldată cu leziuni neînsemnate și anume edem la mandibula pe stînga, echimoză la
buza superioară stinga și excoriație la obrazul stîng.
Astfel, coroborînd declarațiile părții vătămate cu constatările raportului
specialistului, inclusiv concluziile reflectate în raportul de expertiză medico-legală,
instanța de recurs găsește drept probate acțiunile violente ale inculpatului V. Mardari,
care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1)
Cod penal.
Criticile formulate de recurent au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în
instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg
expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește
pe deplin, ori materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea
temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărîrilor recurate.
În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în
speța examinată vreunei erori de drept din cele invocate și semnalate de avocatul
inculpatului M. Chișca, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în
sensul casării deciziei contestate.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în
ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise de art. 414-
419 Cod de procedură penală, fiind just constatate elementele infracțiunii imputate
inculpatului, impunîndu-se în consecință inadmisibilitatea recursului ordinar declarat
la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Maxim Chișca în
numele inculpatului Mardari Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 09 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui Mardari Vasile
Nicolai, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia pronunțată integral la data de 30 martie 2016.
Președinte: Gordilă Nicolae
Judecători: Guzun Ion
Catan Liliana
6