ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 30.03.2016

1ra-313/2016 — art. 287 al. 1 CP

HOTĂRÂRE
30.03.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 287 al. 1 CP
Temei legal
art. 427 al. 1 pct. 6, 8 CPP
Citează această cauză
1ra-313/2016 — art. 287 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-313/2016

09 martie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Gordilă Nicolae,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Maxim

Chișca în numele inculpatului Mardari Vasile, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 27 iulie 2015 și decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2015, în cauza penală privindu-l pe

Mardari Vasile Nicolai, născut la 23 decembrie 1987,

originar din mun. Chișinău, domiciliat în or. Ialoveni, str.

Bucuriei, 10.

Termenul de examinare a cauzei:

Vasile a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(1) Cod penal, fiindu-i numită o pedeapsă sub formă de amendă în beneficiul statului

în mărime de 300 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 6000 lei.

de 19.06.2013, în jurul orei 20:00 min., fiind în salonul microbusului de model

„Mercedes Sprinter” cu n/î KAJ 551 ruta nr. 155 pe str. Bănulescu Bodoni, vis-a-vis

de sediul Procuraturii Generale, i-a stopat pe cet. Crîșmaru Sergiu Mihail a.n. 1981,

care se afla la volanul microbuzului „Mercedes Sprinter” cu n/î KAF 163 ruta nr. 105,

unde din intenții huliganice i-a aplicat prin fereastra deschisă două lovituri cu pumnul

în față, cauzîndu-i astfel conform raportului de examinare medico-legală cu nr. 2912

din 20.06.2013, leziuni corporale neînsemnate și anume edem la mandibula pe stînga,

echimoză la buza superioară stînga, excoriație la obrazul stîng. ” (f.d. 97)

Fapta constatată de prima instanță a fost calificată în baza art. 287 alin. (l) Cod

penal: „huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu

aplicarea unei asemenea violențe, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-

un cinism sau obrăznicie deosebită”.

inculpatului V. Mardari, prin care s-a solicitat casarea sentinței, cu dispunerea

rejudecării cauzei și pronunțarea unei hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima

1

instanță, prin care să fie încetat procesul penal de învinuire a lui Mardari Vasile pe art.

287 alin. (1) Cod penal, cu tragerea la răspundere administrativă pe art. 78 alin. (2) Cod

Contravențional, și clasarea cazului din motivul expirării termenului de tragere la

răspundere administrativă.

3.1. În susținerea apelului, apelantul a invocat următoarele:

- sentința de condamnare este neîntemeiată și nefondată statuîndu-se la baza

emiterii acesteia lipsa cercetării obiective, complete și sub toate aspectele ceea ce ar fi

asigurat examinarea circumstanțelor cu valoare juridică și a probelor pertinente cu toate

calitățile și semnele lor, examinarea tuturor versiunilor obiectiv posibile, care

determină direcția activității probatorie și exclude unilateralismul și subiectivismul în

cadrul procesual de probațiune, aserțiunile instanței de fond formulate în sentința

apelată;

- subiectivitatea examinării argumentelor părții apărării pe marginea nevinovăției

primului;

- lipsa elementelor componenței infracțiunii imputate lui Mardari Vasile,

prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal. Totodată, invocînd că în acțiunile inculpatului

sunt prezente elementele contravenției adminstrative prevăzute de art. 78 alin. (2) Cod

contravențional, deoarece, Mardari Vasile a comis vătămarea intenționată ușoară a

integrității corporale care a provocat dureri fizice.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 391 alin. (2) Cod de procedură penală,

în cazul prevăzut în art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța încetează

procesul penal, cu aplicarea sancțiunii administrative prevăzute în Codul

contravențional, și anume „În cazul în care fapta persoanei constituie o contravenție

administrativă, instanța încetează procesul penal și, concomitent, soluționează cauza

conform prevederilor Codului contravențional al Republicii Moldova”. În

conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1-2) Cod contravențional, „Prescripția înlătură

răspunderea contravențională. Termenul general de prescripție a răspunderii

contravenționale este de 3 luni.

Ținînd cont de cele expuse supra, apelantul a statuat asupra adoptării unei decizii

de încetare a procesului penal de învinuire a lui Mardari Vasile pe art. 287 alin. (1) Cod

penal, cu tragerea la răspundere administrativă pe art. 78 alin. (2) Cod contravențional,

cu clasarea cazului din motivul expirării termenului de tragere la răspundere

administrativă.

a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către avocatul Chișca Maxim în numele

inculpatului Mardari Vasile, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea deciziei sale instanța de apel, examinînd suplimentar

materialele cauzei penale a reținut că, prima instanță corect a apreciat încadrarea

juridică a infracțiunii comise de către Mardari Vasile pe art. 287 alin. (1) Cod penal,

după indicii calificativi: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, acțiuni care prin conținutul lor se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

În context, instanța de apel a exclus indicele calificativ „acțiuni care prin

conținutul lor se deosebesc printr-un cinism”, deoarece, a considerat că nu se conține

în acțiunile inculpatului.

2

Vina inculpatului V. Mardari fiind dovedită pe deplin de următoarea sistemă de

probe și anume:

- declarațiile părții vătămate Crîșmaru Sergiu (f.d. 90-91);

- declarațiile părții vătămate Croitor Tatiana;

- ordonanța de pornire a urmăririi penale din 02.07.2013 (f.d. 1);

- plîngerea cet. Crîșmaru Sergiu din 21.06.2013 (f.d. 5);

- ordonanța privind recunoașterea persoanei în calitate de parte vătămată din

21.06.2013 (f.d. 7);

- ordonanță de ridicare din 21.06.2013 (f.d. 9);

- procesul-verbal de ridicare din 21.06.2013 (f.d. 10);

- raport de constatare medico-legală nr. 2912 din 20.06.2013 (f.d. 19);

- extras de Registrul de Stat al Populației (f.d. 28-30).

În contextul evaluării activității cu privire la aprecierea probelor administrate în

cauză, instanța de apel a considerat că nu există temei pentru a da o nouă apreciere

probelor, fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind condamnarea

inculpatului, dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul, că vinovăția

inculpatului în săvîrșirea infracțiunii imputate este dovedită în cadrul procesului penal,

astfel, fapta acestuia întrunind elementele constitutive ale infracțiunii imputate, iar

motivele invocate de apelant, în sensul cerințelor de tragere la răspundere

contravențională în baza art. 78 alin. (2) Cod contravențional, le-a apreciat ca

neîntemeiate dat fiind că au fost combătute prin probele prezentate de procuror în

sprijinul învinuirii, relevate și analizate în sentință.

Instanța de apel a considerat ca fiind corect soluționată și chestiunea privind

pedeapsa aplicată inculpatului, aceasta fiind în limitele legii, astfel prima instanță a

acordat deplină eficiență prevederilor din articolele 7, 61 și 75 Cod penal.

Chișca în numele inculpatului Mardari Vasile, prin care solicită casarea hotărîrilor

judecătorești, cu dispunerea rejudecării cauzei și pronunțarea unei hotărîri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie încetat procesul penal de

învinuire a lui Mardari Vasile pe art. 287 alin. (1) Cod penal, cu tragerea la răspundere

administrativă pe art. 78 alin. (2) Cod Contravențional, și clasarea cazului din motivul

expirării termenului de tragere la răspundere administrativă, invocînd argumente

similare ca și în cererea de apel.

avocatul Maxim Chișca în numele inculpatului Mardari Vasile, invocînd că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil.

materialele din dosarul cauzei, ținînd seama de opinia expusă în referință, Colegiul

penal consideră că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură

penală.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

3

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Din conținutul recursului declarat de avocatul Maxim Chișca în numele

inculpatului Mardari Vasile, se indică temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6)

și 8) Cod de procedură penală, care prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii sau este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția; nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Respectiv, din analiza structurală a pct. 6) al normei menționate supra, se distinge

că aceasta este compusă din 5 subpuncte, însă autorul recursului nu indică pe care

concret dintre acestea își întemeiază recursul său. Prin urmare, din cuprinsul recursului

declarat se atestă că inculpatul de fapt își expune dezacordul cu motivarea soluției de

condamnare, în particular menționând că instanța de apel a omis să se expună

corespunzător asupra tuturor împrejurărilor cauzei și nu a apreciat probele la justa

valoare.

Cu referire la cele invocate de recurent și reieșind din jurisprudența constantă a

Curții Europene, Colegiul penal reiterează că motivarea hotărîrii este un proces de

analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar

expunerea tuturor elementelor de amănunt, atîta timp cît sunt valorificate toate

aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele

obligatorii ale unei motivări a hotărîrii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în

prezenta cauză. Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută în cauză și a concluzionat

corect că aceasta se circumscrie încadrării juridice în baza art. 287 alin. (1) Cod penal.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs specifică, așa cum rezultă din textul

deciziei atacate, se constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu

prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, astfel, decizia cuprinde

temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la respingerea apelului declarat de

către avocatul Maxim Chișca în numele inculpatului Mardari Vasile, precum și

motivele adoptării soluției date.

La fel, Colegiul penal reține că, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul a verificat legalitatea și temeinicia

hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță și conform materialelor

din dosar, ajungînd la concluzia corectă că sentința urmează a fi menținută din

considerentele expuse pe larg în partea descriptivă a deciziei adoptate. Respectiv,

decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea

fiind legală și întemeiată.

Astfel, Colegiul penal analizînd decizia atacată, în raport cu circumstanțele cauzei

constatate în prezenta speță, consideră că, soluția instanței de apel este întemeiată, la

adoptarea căreia s-a ținut cont în deplină măsură de probele administrate atît în faza de

urmărire penală, cît și în cadrul cercetărilor judecătorești, care dovedesc cu certitudine

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod

4

penal, și nicidecum a contravenției prevazute de art. 78 alin. (2) Cod contravențional,

adică vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale, maltratarea, aplicarea

de lovituri, alte acțiuni violente, care au provocat dureri fizice, după cum a invocat

recurentul în cererea de recurs.

Instanța de recurs menționează că, argumentul invocat de recurent precum că

acțiunile inculpatului constituie contravenție este eronat, ori potrivit pct. 9) din

Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4 din 19.06.2006 ,,Cu privire practica

judiciară în cauzele penale despre huliganism”, ,,Instanțele judecătorești urmează să

delimiteze huliganismul de alte infracțiuni în dependență de sensul și orientarea

intenției făptuitorului, de motivele, scopurile și circumstanțele acțiunilor săvîrșite de

el. Insultele, loviturile, cauzarea vătămărilor corporale ușoare, medii, grave și alte

acțiuni de acest fel, săvîrșite în familie, apartament, în privința rudelor, cunoscuților

și provocate de relațiile personale ostile etc., vor fi calificate în baza articolelor

Codului penal ce prevăd răspunderea pentru infracțiunile împotriva vieții și sănătății

persoanei.

Insă, în cazurile în care asemenea acțiuni au fost însoțite de o încălcare grosolană

evidentă a ordinii publice de către făptuitor și au exprimat o vădită lipsă de respect

față de societate, aceste acțiuni urmează a fi calificate drept huliganism”.

Potrivit teoriei penale, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod

penal, constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea

cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă

reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, ori în

acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită.

De asemenea doctrina menționează că infracțiunea specificată la art. 287 Cod

penal este o infracțiune formală și se consideră consumată din momentul realizării

acțiunilor specificate în latura obiectivă.

Prin acțiuni care încalcă ordinea publică, se înțelege fapta săvîrșită în public,

îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a

persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și

liniștea persoanelor.

În sensul art. 287 Cod penal, prin violență se are în vedere violența soldată cu

vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori violența soldată cu leziuni

corporale care nu presupun nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici pierderea

neînsemnată și stabilă a capacității de muncă.

Latura subiectivă a infracțiunii de huliganism se caracterizează, în primul rînd,

prin intenție directă. Motivele acestei infracțiuni sunt motive huliganice. Deși motivul

nu este indicat în textul legii penale ca semn obligatoriu al laturii subiective a

huliganismului, el decurge din însăși esența acestei infracțiuni.

Din declarațiile părții vătămate rezultă că ,,Activează în calitate de șofer la

microbusul ruta nr. 105 și stagiul de muncă constitue patru ani de zile, lucrează pe

automobilul de model „Mercedes Sprinter” cu n/î KAF 163. La data de 19.06.2013

aproximativ pe la orele 20.00 min., aflînduse la serviciu pe str. Bănulescu Bodoni a

fost stopat de o altă rutieră de model Mercedes Sprinter” de pe ruta nr. 155 cu n/î KAJ

551, de unde a ieșit o persoană necunoscută, despre care ulterior a aflat că se numește

Mardari Vasile, s-a apropiat de ușa șoferului și i-a aplicat două lovituri în regiunea

5

feței pe bărbie în partea stîngă. A menționat că l-a lovit fară un careva motiv, iar apoi

a urcat în rutieră și a plecat. După ce a fost lovit a nevoit să părăsească lucrul fiindcă

curgea sînge, avea dureri de cap și vomă”.

În urma celor relatate supra, rezultă că, inculpatul V. Mardari i-a aplicat părții

vătămate S. Crîșmaru două lovituri cu pumnul în față într-un loc public, violența

soldată cu leziuni neînsemnate și anume edem la mandibula pe stînga, echimoză la

buza superioară stinga și excoriație la obrazul stîng.

Astfel, coroborînd declarațiile părții vătămate cu constatările raportului

specialistului, inclusiv concluziile reflectate în raportul de expertiză medico-legală,

instanța de recurs găsește drept probate acțiunile violente ale inculpatului V. Mardari,

care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1)

Cod penal.

Criticile formulate de recurent au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în

instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg

expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește

pe deplin, ori materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea

temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărîrilor recurate.

În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în

speța examinată vreunei erori de drept din cele invocate și semnalate de avocatul

inculpatului M. Chișca, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în

sensul casării deciziei contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise de art. 414-

419 Cod de procedură penală, fiind just constatate elementele infracțiunii imputate

inculpatului, impunîndu-se în consecință inadmisibilitatea recursului ordinar declarat

la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Maxim Chișca în

numele inculpatului Mardari Vasile, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 09 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui Mardari Vasile

Nicolai, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la data de 30 martie 2016.

Președinte: Gordilă Nicolae

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-10-18
0,95
1ra-1552/16 — art. 326 alin. 1 Cod penal
Dosarul nr. 1ra-1552/2016 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 18 octombrie 2016 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte – Ghenadie Nicolaev, Judecătorii – Petru Moraru, Vladimir Timofti, Nadejda Toma și
CSJ 2016-07-27
0,95
1ra-1148/2016 — art. 27, 186 al. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-1148/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 29 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte –Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, a examinat admi
CSJ 2016-05-17
0,94
1ra-928/16 — art. 264-1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-928/2016 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 17 mai 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Iurie Diaconu Elena Covalenco Ion Guzun judecînd în șed
CSJ 2016-06-14
0,94
1ra-893/2016 — art. 264-1 al. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-893/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 14 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun, Elena Covalenco, Liliana
CSJ 2016-12-21
0,94
1ra-1830/2016 — art. 190 al. 2 lit. c, art. 191 al. 2 lit. c CP
Dosarul nr. 1ra-1830/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 23 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, a examinat
Sursă