1ra-1198/2016 — art. 187 alin. 2 lit. b, f CP

1ra-1198/2016 — art. 187 alin. 2 lit. b, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1198/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Nadejda Toma, Petru Moraru

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul Valeriu Gîscă

în numele inculpaților Prisacari Andrei și Prisacari Inga, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Criuleni din 23 decembrie 2015 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 29 februarie 2016, în cauza penală în privința lui

Prisacari Andrei Iuri, născut la 05 decembrie

1986, originar din r-nul Drochia, s. Sofia,

domiciliat în mun. Chișinău, str. Cetatea Albă

141, ap. 6

Prisacari Inga Mihail, născută la 31 iulie

1987, originară din r-nul Drochia,

domiciliată în mun. Chișinău, str. Cetatea

Albă 141, ap. 6.

Termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă:

vinovați și condamnați:

- Prisacari Andrei Iuri, în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la 5 ani

închisoare, fără amendă, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un

termen de probă de 2 ani, conform art. 90 Cod penal;

- Prisacari Inga Mihail, în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la 5 ani

închisoare, fără amendă, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un

termen de probă de 1 an, conform art. 90 Cod penal.

1

Prin aceeași sentință a fost condamnat și Bețivu Vitalie Sergiu, în privința căruia

nu a fost declarat recurs.

2014, aproximativ la ora 14:00, împreună și după o înțelegere prealabilă cu inculpații

Prisacari Inga și Bețivu Vitalie, aflându-se pe traseul Criuleni-Chișinău, în apropierea

satului Cruglic, raionul Criuleni, având scopul sustragerii deschise a bunurilor altei

persoane, în timp ce Cucu Andrei se deplasa spre automobilul tatălui său, Cucu Mihail,

pentru a restitui diferența de bani achitată de către inculpata Prisacari Inga pentru

procurarea de la ei a unui pepene verde și unui pepene galben, în mod deschis au sustras

din grămada de pepeni ce aparținea lui Cucu Mihail, trei pepeni verzi cu greutatea totală

de 14,7 kg, la prețul de 5 lei pentru 1 kg, în sumă de 73,5 lei și un pepene galben cu

greutatea de 5 kg, la prețul de 8 lei pentru 1 kg, în sumă de 40 lei, apoi încărcând

pepenii în automobilul de model “Ford Focus” cu n/î C KK 415, la volanul căruia se

afla Prisacari Andrei, au părăsit locul infracțiunii, iar la cerințele lui Cucu Mihail de a

stopa și de a restitui pepenii, inculpații nu au reacționat, deplasându-se spre orașul

Chișinău, astfel cauzându-i părții vătămate o daună materială în sumă totală de 113,5

lei.

Andrei și Prisacari Inga, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri

de achitare a inculpaților, din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele

infracțiunii imputate.

În motivarea cererii apelantul a invocat următoarele:

- atât în cadrul urmăririi penale, cât și la etapa dezbaterilor judiciare la judecarea

cauzei în primă instanță, inculpații Prisacari Andrei și Prisacari Inga au declarat că nu

au știut despre faptul că Bețivu Vitalii a sustras trei pepeni verzi, și au aflat despre

aceasta numai după ce au plecat de la locul incidentului, fapt confirmat de către Bețivu

Vitalie, care în cadrul dezbaterilor judiciare a declarat că a sustras din grămadă 3

pepeni, pe care i-a pus pe podea, din spatele banchetei pe care ședea Prisacari Inga,

acoperindu-i cu o haină, fiind sigur că nu-l vede nimeni; Bețivu Vitalie a afirmat că

Prisacari Andrei și Prisacari Inga nu au văzut acest moment, deoarece Prisacari Inga

stătea cu spatele la el, iar Prisacari Andrei era de cealaltă partea a automobilului și vroia

să urce;

- instanța a dat o apreciere eronată probelor, declarațiile inculpatului Bețivu

Vitalie, ale părții vătămate Cucu Mihail și ale martorului minor Cucu Andrei combat

învinuirea adusă inculpaților Prisacari Andrei și Prisacari Inga, deoarece aceștia au

declarat că soții Prisacari nu au văzut momentul comiterii jafului de către Bețivu

Vitalie.

pronunțată integral la 11 aprilie 2016, a fost admis parțial apelul declarat, casată

2

sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

conform căreia:

- Prisacari Andrei Iuri a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187

alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare, fără amendă,

cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 1 an,

conform art. 90 Cod penal;

- Prisacari Inga Mihail a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 187

alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare, fără amendă,

cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 1 an,

conform art. 90 Cod penal.

Prin aceeași decizie a fost condamnat și Bețivu Vitalie Sergiu, în privința căruia

nu a fost declarat recurs.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că versiunea

susținută de inculpații Prisacari Andrei și Prisacari Inga, precum că nu au știut despre

faptul că Bețivu Vitalie a sustras trei pepeni verzi și au aflat despre aceasta numai după

ce au plecat de la locul incidentului, urmează a fi apreciată critic, or inculpații au

încercat să prezinte o stare de fapt ireală și neplauzibilă, care să le atenueze răspunderea

penală, iar vinovăția acestora se confirmă prin probe pertinente, concludente, utile și

veridice, care au fost puse la baza condamnării, și anume prin:

- declarațiile părții vătămate Cucu M. și ale martorului minor Cucu A.;

- plângerea părții vătămate Cucu M. din 14.08.2014 (f.d. 7);

- procesele-verbale de cercetare la fața locului din 14.08.2014, cu tabelul

fotografic (f.d. 8-11, 17-19);

- procesul-verbal de ridicare din 24.09.2014, cu tabel fotografic (f.d. 66-68).

Cu referire la încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților, instanța de apel a

constatat că instanța de fond și-a motivat concluzia privind prezența în acțiunile

inculpaților a semnului calificativ – cauzarea de daune în proporții considerabile – doar

reieșind din cele declarate de către partea vătămată Cucu M., precum că prejudiciul

cauzat lui este unul considerabil.

Astfel, instanța de apel a reținut că în cursul judecării cauzei nu au fost constatate

careva date (în afară de declarațiile părții vătămate), ce să elucideze criteriile cuprinse

în conținutul art. 126 Cod penal. Nu au fost prezentate date privind atât veniturile atât a

părții vătămate, cât și a altor membri ai familiei sale, nu au fost prezentate date privind

starea materială a părții vătămate, din care ar rezulta că bunurile sustrase au influențat

esențial starea materială a acesteia.

Sub aspectul celor invocate, instanța de apel a conchis de a exclude din învinuirea

înaintată inculpaților semnul calificativ - cauzarea de daune în proporții considerabile.

Cu privire la criticile invocate de apelant referitor la aprecierea probelor de către

prima instanță, instanța de apel a reținut că acestea nu sunt întemeiate, deoarece

3

declarațiile inculpaților Prisacari Andrei și Prisacari Inga nu sunt susținute de alte

probe. Solicitarea de achitare a inculpaților reieșind din declarațiile inculpatului Bețivu

Vitalie nu putea fi acceptată, deoarece nici declarațiile acestuia nu și-au găsit

confirmare, formulând o versiune invocată în scop de apărare, chiar dacă în cadrul

urmăririi penale inculpatul Bețivu Vitalie și-a recunoscut vinovăția în comiterea

infracțiunii incriminate.

Totodată, instanța de apel a reținut că intenția inculpaților de a sustrage bunurile

părții vătămate rezulta și din comportamentul post-infracțional, deoarece din declarațiile

inculpaților s-a constatat cu certitudine că aceștia au văzut cum partea vătămată Cucu

M. alerga spre automobilul în care se aflau, strigând cu cerința de a întoarce pepenii

sustrași, însă aceștia nu au reacționat, nu au rămas pe loc pentru a restitui bunurile, ci au

urcat în automobil și au plecat de la punctul de comercializare, fiind semnificativ și

faptul că pepenii sustrași nu au fost restituiți părții vătămate nici atunci când inculpații

au văzut că sunt urmați de automobilul părții vătămate, care le semnaliza să stopeze.

La individualizarea pedepsei inculpaților, instanța de apel a menționat că va

acorda deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, luând în considerație

gradul pericolului social al infracțiunii comise, că infracțiunea imputată inculpaților

face parte din categoria celor grave, fiind comisă din intenție, de personalitatea

inculpaților, care nu se află la evidența medicului psihiatru sau narcolog, de

circumstanțele atenuante în privința lui Prisacari Andrei și Prisacari Inga – lipsa

antecedentelor penale, caracteristica pozitivă la locul de trai, prezența la întreținere a

unui copil minor și de lipsa circumstanțelor agravante în privința inculpaților.

În urma celor constatate, instanța de apel a conchis de a stabili inculpaților

pedeapsa privativă de închisoare în cuantum minim al sancțiunii prevăzute de norma

legii penale, fiind justificată neaplicarea în privința inculpaților a pedepsei

complementare sub formă de amendă.

Referitor la executarea pedepsei, instanța de apel a concluzionat că aceasta

acesteia urmează a fi suspendată condiționat, considerând că astfel funcția de reeducare

a pedepsei penale va fi realizată, inculpații putând fi redați societății, fără riscul că ar

săvârși alte infracțiuni și fără executarea efectivă a pedepsei, prin stimularea eforturilor

de autoeducare a inculpaților, dovedită prin buna conduită în cadrul termenului de

probă.

Valeriu în numele inculpaților Prisacari Andrei și Prisacari Inga, depus la 15 aprilie

2016, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită

casarea acestora și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Prisacari Andrei și Prisacari

Inga să fie achitați, deoarece acțiunile lor sunt lipsite de importanță, nu prezintă gradul

prejudiciabil al unei infracțiuni și inculpații nu le-au comis.

În motivarea cererii depuse recurentul invocă următoarele:

4

- atât instanța de fond, cât și instanța de apel au dat o apreciere eronată probelor,

declarațiile inculpatului Bețivu Vitalie, ale părții vătămate Cucu Mihail și ale martorului

minor Cucu Andrei combat învinuirea adusă inculpaților Prisacari Andrei și Prisacari

Inga, deoarece aceștia au declarat că soții Prisacari nu au văzut momentul comiterii

jafului de către Bețivu Vitalie;

- instanța de judecată nu a constatat și nu a stabilit câți pepeni verzi/galbeni au

fost sustrași de Bețivu V., deoarece în plângerea părții vătămate sunt indicați 6 pepeni

verzi și 2 pepeni galbeni (f.d. 8-11), iar în procesul-verbal de cercetare la fața locului

din 14.08.2014 sunt indicați 3 pepeni verzi (f.d. 17-19);

- partea vătămată a declarat că nu are careva pretenții materiale față de inculpați;

- instanța de judecată nu a luat în considerație că inculpații Prisacari Andrei și

Prisacari Inga sunt tineri, se caracterizează pozitiv, nu au antecedente penale, au la

întreținere un copil minor, nu au alte surse de existență decât ajutorul părinților, sânt

studenți la instituții superioare de învățământ;

- conform art. 14 alin. (2) Cod penal, nu constituie infracțiune acțiunea sau

inacțiunea care, deși formal, conține semnele unei fapte prevăzute de prezentul cod, dar

fiind lipsită de importanță, nu prezintă gradul prejudiciabil al unei infracțiuni.

inadmisibilitatea recursului declarat, pe motiv că recurentul solicit reaprecierea

probelor, care nu constituie temei pentru recurs, iar pedeapsa stabilită inculpaților este

în dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute la art. 76-77 Cod

penal, precum și de efectele acestora, prescrise în art. 78 Cod penal.

penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau parțială

a hotărârii atacate și cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o

caseze parțial sau total, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus

la adoptarea unei hotărâri ilegale.

Instanța de apel, apreciind ca fiind pertinente, concludente, utile și veridice, a pus

la baza condamnării inculpaților probe, și anume declarațiile părții vătămate Cucu

Mihail, declarațiile martorului minor Cucu Andrei, plângerea părții vătămate Cucu

Mihail din 14.08.2014, procesele-verbale de cercetare la fața locului din 14.08.2014, cu

tabelele fotografice și procesul-verbal de ridicare din 24.09.2014, cu tabel fotografic, pe

care le-a considerat admisibile și doveditoare a vinovăției inculpaților, în săvârșirea

infracțiunii incriminate.

În particular, Colegiul penal constată că instanța de apel a omis să motiveze, în

mod convingător, concluzia sa privind vinovăția inculpatei Prisacari Inga, pe care

instanța de recurs o apreciază ca fiind una prematură. În acest sens, Colegiul penal

5

constată că instanța de apel nu a reținut, în privința inculpatei Prisacari Inga, probele

care ar fi demonstrat în mod indubitabil: 1) existența înțelegerii prealabile cu Prisacari

Andrei și Bețivu Vitalie, de a săvârși jaful; 2) existența scopului de sustragere deschisă

a bunurilor altei persoanei; 3) acțiunile propriu-zise ale inculpatei, care ar fi indicat

asupra faptului că ea a acționat în calitate de coautor, la comiterea jafului.

Colegiul penal lărgit reiterează că probarea intenției de săvârșire a

infracțiunii de jaf, a scopului de sustragere și a acțiunilor propriu-zise ale fiecărui

inculpat în particular, în cadrul săvârșirii infracțiunii de către mai multe

persoane, este de o importanță primordială, deoarece aceste aspecte constituie

semne integrante ale laturii obiective și subiective, în calitate de elemente ale

componenței de infracțiune.

În acest sens, Colegiul penal nu poate accepta, ca fiind valabilă, concluzia instanței

de apel privitoare la vinovăția inculpatei Prisacari Inga, care s-a limitat la formulări cu

caracter general, în care nu au fost prezentate și delimitate, în raport cu alți inculpați,

acțiunile concrete ale lui Prisacari Inga, totodată fiind omisă expunerea acelor probe

care ar demonstra existența, în cauză, a acțiunilor inculpatei și contribuției concrete a

acesteia la săvârșirea infracțiunii.

Astfel, Colegiul penal lărgit percepe concluzia instanței de apel ca fiind preluată și

rezultând din situația constatată în privința celorlalți inculpați, fără a fi în mod obiectiv

susținută de probe, care ar demonstra vinovăția inculpatei Prisacari Inga, dincolo de

orice dubii. Suplimentar, poziția instanței de apel este criticabilă inclusiv din

considerentul că declarațiile inculpatei Prisacari Inga, care nu și-a recunoscut vinovăția,

în opinia Colegiului penal, obiectiv nu au fost combătute prin alte probe.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată că criticile invocate de recurent, privind

aprecierea eronată a probelor care au fondat soluția de condamnare a inculpatei

Prisacari Inga, au fost formulate și în cererea de apel, motive asupra cărora instanța de

apel, după cum s-a indicat în prezenta decizie, a omis să se expună în mod convingător.

Din considerentele date, Colegiul penal conchide că decizia instanței de apel, în

privința inculpatei Prisacari Inga, nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

totodată lipsind pronunțarea, de către instanța de apel, asupra tuturor motivelor invocate

în apel, ceea ce constituie temeiuri pentru recurs, conform art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală și reprezintă erori de ordin procedural, pasibile de a fi corectate

doar de către instanța de apel.

Colegiul penal lărgit consideră că situația constatată în privința inculpatei Prisacari

Inga, cu ocazia judecării recursului ordinar, prezintă legătură tangențială cu cea

referitoare la inculpatul Prisacari Andrei, or în privința acestuia, de către instanța de

apel, a fost constatată săvârșirea acelorași acțiuni de jaf, în aceeași calitate de coautor,

prin aceeași înțelegere prealabilă cu alți inculpați și cu același scop de sustragere a

bunurilor altei persoane. Această situație, luând în considerare erorile comise de către

instanța de apel, determină Colegiul penal de a admite recursul ordinar declarat, cu

casarea parțială a deciziei instanței de apel, în privința lui Prisacari Andrei și a lui

Prisacari Inga și cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceeași

6

instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele expuse în

prezenta decizie, să se expună asupra tuturor motivelor invocate în apel și inclusiv să

țină cont de cele invocate în recurs, să identifice și să expună conținutul acelor probe, ce

urmează a fi apreciate în deplină conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, care demonstrează sau infirmă acțiunile și contribuția, în parte, a fiecărui

inculpat la săvârșirea infracțiunii incriminate și să adopte o hotărâre legală și întemeiată,

în conformitate cu prevederile art. 414 și 419 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Valeriu Gîscă în numele inculpaților

Prisacari Andrei și Prisacari Inga, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 29 februarie 2016 și anume în privința lui Prisacari Andrei Iuri și

Prisacari Inga Mihail și dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Dispozițiile deciziei atacate se mențin în rest.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 06 octombrie

2016.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Nadejda Toma

Petru Moraru

7