1ra-162/2016 — art. 328 al. 3, 332 al. 1 CP

1ra-162/2016 — art. 328 al. 3, 332 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-162/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 martie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ion Guzun,

Judecători – Nadejda Toma, Galina Stratulat, Tamara Chișcă-Doneva și

Sveatoslav Moldovan,

judecînd în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare, declarate de

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță,

succesorul părții vătămate (Ghimp) Bereșteanu Lilia, avocatul Igor Chiriac în numele

inculpatului Sergiu Cojucari, avocatul Vasile Țurcan în numele inculpaților Iurie Bagrii

și Sergiu Cojucari, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 09 iulie 2007 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08

septembrie 2015, în cauza penală, în privința lui

Pascari Andrei Andrei, născut la 28 ianuarie 1979, originar

din s. Glijeni, r-nul Fălești, domiciliat în mun. Chișinău, s.

Bubuieci, str. V. Dumbravă 12, ap.2;

Cojucari Sergiu Petru, născut la 13 iulie 1979, originar din s.

Sărătenii Vechi, r-nul Telenești, domiciliat în mun. Chișinău,

str. Timiș 50, ap. 15;

și

Bagrii Iurie Constantin, născut la 21 ianuarie 1979, originar și

domiciliat în r-nul Edineț, s. Hlinaia, str. D.Cantemir 21.

Termenul examinării cauzei:

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor ordinare în

cauză, în baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

Pascari Andrei Andrei:

- a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 327

alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii;

1

- a fost condamnat în baza art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, cu aplicarea art. 79

Cod penal, la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere

pe un termen de 5 ani;

- a fost condamnat în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod

penal, la 6 ani închisoare;

- a fost condamnat în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen de 5 ani.

Cojucari Sergiu Petru:

- a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 327

alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii;

- a fost condamnat în baza art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, cu aplicarea art. 79

Cod penal, la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere

pe un termen de 5 ani;

- a fost condamnat în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod

penal, la 6 ani închisoare;

- a fost condamnat în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, la 1 an închisoare cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen de 5 ani.

Bagrii Iurie Constantin:

- a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 327

alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii;

- a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 332

alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de el;

- a fost condamnat în baza art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, cu aplicarea art. 79

Cod penal la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe

un termen de 5 ani;

- a fost condamnat în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod

penal, la 6 ani închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al

pedepselor aplicate, a fost stabilită pedeapsa definitivă fiecărui inculpat cîte 8 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de răspundere pe un termen de 5 ani pentru fiecare inculpat în

parte.

S-a dispus încasarea de la fiecare inculpat în beneficiul Liliei Ghimp, cîte 100 000

lei prejudiciul moral.

Acțiunea Liliei Ghimp în partea încasării prejudiciului material legat de cheltuielile

funerare în sumă de 14 900 lei și a încasării pensiei pentru întreținerea copiilor în sumă

de 1 500 lei lunar s-a admis în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor

să decidă instanța civilă.

Cojucari Sergiu și Bagrii Iurie, la 10 decembrie 2005, în jurul orei 22.30, aflîndu-se în

incinta unității de gardă al CPs Ciocana din str. Voluntarilor 3/1, mun. Chișinău,

acționînd în comun acord, fiind persoane cu funcții de răspundere, polițiști în

Regimentul patrulă și santinelă „Scut”, depășind în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin art. 4, 14, 15 din Legea cu privire la poliție, în lipsa temeiurilor

și a mecanismelor de drept de aplicare a forței fizice, ilegal și intenționat i-au aplicat

pătimitului Ghimp Leonid multiple lovituri cu pumnii în diferite regiuni ale corpului,

cauzîndu-i vătămări corporale grave, soldate cu decesul victimei la 12 decembrie 2005,

acțiunile inculpaților fiind încadrate în baza art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal.

2

Tot ei, în același loc, timp și circumstanțe, i-au aplicat intenționat pătimitului

Ghimp Leonid multiple lovituri cu pumnii în diferite regiuni ale corpului, pricinuindu-i

o vătămare gravă a integrității corporale și a sănătății, care este periculoasă pentru viață

și care a provocat decesul victimei, acțiunile inculpaților fiind încadrate în baza art. 151

alin. (4) Cod penal.

Cojucari Sergiu, a mai fost condamnat pentru faptul că, la 10 decembrie 2005, în

jurul orei 23.30, aflîndu-se în CPs Ciocana din str. Voluntarilor 3/1, mun. Chișinău,

fiind persoană cu funcție de răspundere, polițist în Regimentul patrulă și santinelă

„Scut", în scopul interesului personal de a-și justifica acțiunile reținerii neîntemeiate a

pătimitei Olga Oprea, a înscris în procesul-verbal cu privire la contravenția

administrativă comisă de aceasta din 10 decembrie 2005, date vădit false, precum că, la

10 decembrie 2005, în jurul orei 22.00, pe str. Ginta Latină 19, mun. Chișinău, a fost

observată în stare de ebrietate, cu mersul clătinat, vorbea neclar, cu miros puternic de

alcool, care, cu înfățișarea sa, jignea demnitatea umană și moralitatea socială, cu toate

că, tot el, în aceeași seară a reținut-o și adus-o în CPs Ciocana, mun. Chișinău, pe Olga

Oprea din locuința ei, ap. 171 din str. Ginta Latină 19, mun. Chișinău.

Pascari Andrei, de către organele de urmărire penală a fost învinuit de faptul, că, la

10 decembrie 2005, în jurul orei 23.30, aflîndu-se în CPs Ciocana din str. Voluntarilor

3/1, mun. Chișinău, fiind persoană cu funcție de răspundere, polițist în Regimentul

patrulă și santinelă „Scut", în scopul interesului personal de a-și justifica acțiunile

reținerii neîntemeiate a pătimitului Leonid Ghimp, a înscris în procesul-verbal cu privire

la contravenția administrativă din 10 decembrie 2005, date vădit false, precum că pe str.

Voluntarilor 3, mun. Chișinău, la 10 decembrie 2005, în jurul orei 23.00, a apărut în

stare de ebrietate, avea mersul clătinat și nu se orienta în spațiu, care, prin acțiunile sale,

jignea demnitatea umană și moralitatea socială, cu toate că, tot el, în aceiași timp l-a

reținut și maltratat fizic pe Leonid Ghimp deja în incinta CPs Ciocana, mun. Chișinău,

unde acesta fusese adus de un taximetrist neidentificat.

Pe aceste capete de învinuire acțiunile inculpaților Pascari Andrei și Cojucari

Sergiu au fost încadrate în baza art. 332 alin. (1) Cod penal - înscrierea de către o

persoană cu funcții de răspundere, în documentele oficiale a unor date vădit false, din

interes personal.

Prin sentința nominalizată, inculpații, fiind învinuiți de către organul de urmărire

penală și de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. c) Cod penal, au

fost achitați, pe motiv că fapta lor nu întrunește elementele infracțiunii, iar inculpatul

Bagrii Iurie a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art.

332 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de el.

Șipitca Alexandru și Barba Daria în numele inculpaților, prin care au solicitat casarea

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri, prin care Bagrii I., Pascari A. și

Cojucari S. să fie achitați, pe motiv că faptele inculpaților nu întrunesc elementele

infracțiunilor imputate.

2007, au fost admise parțial apelurile avocaților cu casarea, inclusiv din oficiu în baza

art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, a sentinței, rejudecată cauza și pronunțată o

nouă hotărîre, prin care:

- Bagrii Iurie, Pascari Andrei și Cojucari Sergiu au fost condamnați pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, stabilindu-le

pedeapsa cu aplicarea art. 79 Cod penal:

3

- Bagrii Iurie, la 6 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele MAI pe

un termen de 5 ani;

- Pascari Andrei și Cojucari Sergiu, cîte 5 ani închisoare fiecăruia, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în organele MAI pe un termen de 5 ani

pentru fiecare;

- Pascari Andrei și Cojucari Sergiu, au fost condamnați în baza art. 332 alin. (1)

Cod penal, la 1 an închisoare fiecăruia, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

răspundere în organele MAI pe un termen de 5 ani pentru fiecare.

În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al

pedepselor aplicate lui Pascari Andrei și Cojucari Sergiu, le-a fost stabilită pedeapsa

definitivă cîte 6 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere in organele MAI pe un termen de 5

ani pentru fiecare.

În rest, sentința primei instanțe a fost menținută.

condamnatul Cojucari Sergiu și avocatul Daria Barba, avocatul Șipitca Alexandru și

condamnatul Pascari Andrei și de către avocatul Țurcan Vasile în numele

condamnatului Bagrii Iurie, care au solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărîri de achitare.

2008, au fost admise recursurile ordinare declarate, casată decizia Curții de Apel

Chișinău din 07 noiembrie 2007 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

fost admise apelurile avocaților, casată sentința în partea condamnării inculpaților,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, prin care:

Bagrii Iurie, Pascari Andrei și Cojucari Sergiu, au fost achitați de sub învinuirea de

săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) și art. 151 alin. (4) Cod

penal, din motiv că fapta nu a fost comisă de ei;

Pascari Andrei și Cojucari Sergiu, au fost achitați de sub învinuirea de săvîrșire a

infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta lor nu conține

elementele infracțiunii.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Ghimp Lilia a fost respinsă, ca

nefondată.

care a solicitat casarea acesteia, cu menținerea sentinței Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 09 iulie 2007.

ianuarie 2009, a fost respins, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de procuror, cu

menținerea hotărîrii atacate.

prin care a solicitat casarea acesteia, cît și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 06 iunie 2008, cu restituirea cauzei penale la rejudecare în instanța de apel.

admis recursul în anulare declarat de procuror, casată decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 06 iunie 2008 și decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme

4

de Justiție din 27 ianuarie 2009 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

11.1. La adoptarea soluției date, Plenul a menționat că instanța de apel neîntemeiat

a acceptat și a pus la baza deciziei de achitare explicațiile doar a unui expert, I.

Cuvșinov, pe cînd în cauză, a fost efectuată o expertiză medico-legală în comisie.

Astfel, Plenul a menționat că în raportul în comisie neclarități sau deficiențe nu au

fost depistate, acesta a fost expus clar, a fost semnat de toți experții, prin urmare,

instanța de apel neîntemaiat a pus la baza deciziei sale explicațiile unui singur expert,

neglijînd celelalte rapoarte de expertiză, întocmite legal și semnate de experți.

Plenul Curții Supreme de Justiție a conchis că declarațiile expertului I. Cuvșinov

au permis a presupune că rapoartele de expertiză petrecute în cauza dată nu sunt

întemeiate și există îndoieli în privința lor. Or, potrivit prevederilor art. 148 Cod de

procedură penală, în cazul în care concluziile expertului nu sunt întemeiate, există

îndoieli în privința lor sau a fost încălcată ordinea procesuală de efectuare a expertizei,

poate fi dispusă efectuarea unei contraexpertize de către un alt expert sau alți experți.

Plenul a constatat că, în cauză a fost încălcat principiul contradictorialității și

egalității armelor, părțile vătămate și partea acuzării au fost lipsiți de posibilitatea de a

adresa întrebări suplimentare față de expert în cadrul unei proceduri care se prezuma și

urma să fie legală.

Rezumînd cele expuse mai sus, în opinia Plenului, în speța dată a fost evidențiat un

viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, ce a afectat hotărîrea pronunțată, și

anume, că instanța de apel urma să aprecieze dacă era prezent echilibrul echitabil între

interesele indivizilor (victimei și persoanelor inculpate) și necesitatea de a asigura

eficiența sistemului justiției penale. Prin acțiunile organelor de urmărire penală și a

instanțelor de judecată nu au fost întreprinse măsuri eficiente de a stabili în ce condiții

au fost cauzate vătămări corporale grave care au dus la decesul lui Ghimp Leonid aflat

în custodia statului sau în afara acesteia.

2011, au fost admise apelurile, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

- Bagrii Iurie, Pascari Andrei și Cojucari Sergiu, au fost achitați de sub învinuirea

de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) și art. 151 alin. (4) Cod

penal, din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpați;

- Cojucari Sergiu și Pascari Andrei învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 332 alin. (1) Cod penal, au fost achitați, pe motiv că fapta lor nu întrunește

elementele infracțiunii.

Acțiunea civilă declarată de partea vătămată Ghimp Lilia a fost respinsă, ca

nefondată.

12.1. Instanța de apel a reținut că, pe parcursul examinării cauzei date s-a stabilit cu

certitudine faptul că învinuirea adusă inculpaților nu și-a găsit confirmare, precum și

încălcarea drepturilor lui Pascari A. la urmărirea penală, astfel declarațiile acestuia

potrivit prevederilor art. 94 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, nu pot fi reținute.

Declarațiile părții vătămate Oprea Olga și ale reprezentantului legal al victimei,

Ghimp Lilia, instanța le-a apreciat critic, deoarece nu coroborează cu celelalte probe

constatate pe parcursul examinării cauzei.

Instanța de apel a concluzionat că, declarațiile reprezentantului legal al părții

vătămate, Ghimp Lilia, depuse atît la urmărirea penală, cît și în instanța de judecată nu

5

dovedesc faptul că anume inculpații Bagrii I., Pascari A. și Cojucari S. l-au reținut, l-au

încătușat și l-au adus pe Ghimp Leonid la Comisariatul de Poliție.

Mai mult ca atît, nevinovăția inculpaților de reținerea, agresarea, maltratarea

victimei Ghimp Leonid a fost probată și prin declarațiile martorilor Cocieru Marin,

Țiganciuc Gheorghe și Fiodor Priguza.

De asemenea, a fost apreciat critic declarațiile părții vătămate Oprea Olga,

deoarece avea o atitudine ostilă față de inculpați. Fiind reținută, amendată, interogată, ea

s-a simțit victimă a abuzului din partea polițiștilor, iar declarațiile acesteia au avut scop

de răzbunare. Ilegalitatea reținerii acesteia a fost infirmată prin faptul că ea nu a atacat

decizia de recunoaștere a vinovăției și sancționarea pentru comiterea contravenției

prevăzute de art. 167 alin. (1) CCA. Totodată, declarațiile ei au fost combătute și

contrazise prin declarațiile martorilor Cocieru Marin, Mutu Nicolae și Ghimp Lilia.

Instanța de apel a conchis că, contradicția declarațiilor părții vătămate Oprea Olga

constă și în faptul că aceasta inițial a comunicat că a văzut cum Ghimp Leonid a fost

bătut de către inculpați peste diferite părți ale corpului și ca rezultat acesta cădea pe jos

și peste scaunele din birou, ca ulterior, aceasta declarînd că, în timpul ce pătimitul era

maltratat de inculpați, ea nu se uita în direcția lor de frică, declarații ce contravin

rapoartelor de expertiză medico-legală nr. 9/2706 din 17 ianuarie 2006 și nr. 30 din 31

mai 2006, prin care s-a constatat că pe corpul lui Ghimp Leonid nu au fost depistate

leziuni corporale, precum și prin declarațiile soțului acesteia, care a declarat că a venit la

poliție în seara de 10 decembrie 2005 și în jurul orei 01.00, a luat-o pe Oprea Olga acasă

(Vol. III, f.d. 511), pe cînd Oprea Olga a comunicat instanței că de la Comisariatul de

Poliție a plecat la o prietenă și a înnoptat. (Vol. VI, f.d. 50).

Totodată, instanța de apel a menționat că, la baza învinuirii, nu putea fi pusă

recunoașterea inculpaților de către Oprea Olga după fotografii, deoarece aceasta fiind

contrară prevederilor art. 116 Cod de procedură penală, în condițiile în care acțiunile

procedurale de recunoaștere a acestora a fost posibilă pe viu și cu participarea

nemijlocită a apărătorilor, luîndu-se în considerație și faptul că între declarațiile lui

Oprea Olga și a inculpaților fiind divergențe esențiale. Instanța de apel a menționat că,

poziția organului de urmărire penală a fost neclară și suspicioasă în ce privește

neefectuarea confruntărilor directe între părți, mai ales, că și apărarea a insistat asupra

acestui fapt. Cele menționate mai sus, în opinia instanței de apel, nu pot fi puse la baza

unei sentințe de condamnare a inculpaților.

Instanța de apel a menționat că, conform învinuirii aduse inculpaților, lui Ghimp

Leonid, leziunile corporale care au dus la decesul acestuia, i-au fost cauzate la 10

decembrie 2005, după ora 23:00, însă prin raportul de expertiză medico-legală în

comisie nr. 353 din 01 noiembrie 2010, dispusă de către instanța de apel, s-a constatat

cu certitudine timpul real al traumatismului abdominal (lezarea intestinului subțire) care

au dus la decesul lui Ghimp L., ce s-a încadrat în perioada de timp: 09 decembrie ora

06.35 - 10 decembrie 2005 ora 06.35. Prin urmare, circumstanțele menționate exclud

participarea inculpaților la maltratarea lui Ghimp Leonid și dovedesc nevinovăția lor.

De asemenea, în opinia instanței de apel, învinuirea adusă inculpaților în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, nu și-a găsit confirmare, în

acțiunile lor nu a existat interesul personal la falsificarea documentelor oficiale, mai

ales, că ele au fost întocmite la indicația ofițerului de serviciu.

invocîndu-se temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

în care a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței, pe motiv că

6

instanța de apel nu a apreciat probele prezentare de acuzare, care demonstrează cu

certitudine culpabilitatea inculpaților, nu s-a ținut cont de depozițiile părții vătămate

Oprea Olga, a reprezentantului legal al părții vătămate Ghimp Lilia, ale martorilor și de

alte probe din dosar, care în cumulul lor demască inculpații: Pascari A. în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d), 332 alin. (1) Cod penal, Cojucari S.

în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d), 332 alin. (1) Cod penal,

Bagrii I., în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal și

toți trei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, la rejudecarea

cauzei în instanța de apel nu au fost respectate prevederile art. 414 Cod de procedură

penală. Recurentul critică și aprecierea probelor ce au stat la baza hotărîrii atacate.

2012, a fost respins, ca inadmisibil, recursul procurorului, cu menținerea hotărîrii

contestate.

14.1. La adoptarea soluției date, instanța de recurs a menționat că, la soluționarea

cauzei, instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 99-101 Cod de

procedură penală și întemeiat i-a achitat pe Pascari A., Cojucari S. și Bagrii I. de

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d), art. 151 alin. (4) Cod penal

și pe Cojucari S. și Pascari A. de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1)

Cod penal.

Rejudecînd cauza, instanța de apel just a stabilit că învinuirea nu a prezentat probe

pertinente și concludente, care în ansamblu cu circumstanțele cauzei ar dovedi vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate.

Instanța de recurs a constat că, instanța de apel în decizia adoptată, s-a pronunțat

asupra tuturor probelor prezentate și cercetate în cadrul procesului penal, le-a verificat,

făcînd o analiză amplă și minuțioasă, a indicat din care motive nu a admis probele la

care se referă recurentul, a apreciat probele la justa valoare, legal și întemeiat a adoptat

o hotărîre de achitare.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel corect a stabilit încălcarea drepturilor

procesuale ale lui Pascari A. în cadrul urmăririi penale și just a concluzionat că

declarațiile acestuia, date la urmărirea penală, potrivit prevederilor art. 94 alin. (1) pct.

8) Cod de procedură penală, urmează a fi respinse ca inadmisibile.

De asemenea, ca temei de casare a deciziei instanței de apel, recurentul a invocat și

faptul că aceasta la adoptarea deciziei nu a luat în considerație pe deplin declarațiile

reprezentantului legal al părții vătămate Ghimp Lilia și a părții vătămate Oprea Olga,

care, în coroborare cu alte probe, dovedesc incontestabil faptul aplicării de către

inculpați a loviturilor față de Ghimp Leonid, în circumstanțele indicate în învinuire.

În dezbaterea acestui argument instanța de recurs a enunțat că, declarațiile

reprezentatului părții vătămate Ghimp Lilia sunt în contradicție cu alte circumstanțe

stabilite în cauza dată, precum și declarațiile martorilor: Mutu Nicolae, (Vol. VI, f.d. 40-

42) și Cocieru Marin, (Vol. VI, f.d. 31-33).

În opinia instanței de recurs, instanța de apel a apreciat critic declarațiile lui Oprea

Olga, deoarece aceasta avea atitudine ostilă față de inculpați, fiindcă a fost reținută la

domiciliu și adusă la poliție, ulterior audiată și amendată potrivit prevederilor art. 167

alin. (1) CCA, decizie care nu a fost contestată, ea simțindu-se victimă a abuzului din

partea inculpaților.

În astfel de circumstanțe, instanța de apel corect a concluzionat că, împrejurările

expuse de reprezentantul decedatului și partea vătămată nu sunt obiective, fapt ce

exclude posibilitatea punerii lor la baza unei sentințe de condamnare.

7

Totodată, instanța de apel just a reținut că, la baza învinuirii, nu putea fi pusă

recunoașterea inculpaților de către Oprea Olga după fotografii, deoarece aceasta fiind

contrară prevederilor art. 116 Cod de procedură penală, în condițiile în care acțiunile

procedurale de recunoaștere a acestora a fost posibilă pe viu și cu participarea

nemijlocită a apărătorilor.

De asemenea, instanța de recurs consideră că nu poate fi reținut argumentul

recurentului referitor la declarațiile expertului Cuvșinov I. ce sunt contradictorii

rapoartelor de expertiză medico-legale, deoarece din declarațiile acestuia a rezultat că

decesul lui Ghimp Leonid nu a putut surveni în urma loviturilor aplicate de inculpați la

ora indicată în învinuire.

Mai mult ca atît, instanța de recurs a conchis că instanța de apel corect a reținut

faptul că, prin raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 353 din 01.11.2010

(Vol. VII, f.d. 150-155), dispusă de către instanța de apel, cu certitudine s-a constatat

timpul real al traumatismului abdominal (lezarea intestinului subțire) care a dus la

decesul lui Ghimp Leonid, ce s-a încadrat în perioada de timp: 09 decembrie ora 06.35 -

10 decembrie 2005 ora 06.35, însă, conform învinuirii aduse inculpaților, lui L. Ghimp

leziunile corporale care au dus la decesul acestuia, i-au fost cauzate la data de

10.12.2005, după orele 23.00.

Prin urmare, în opinia instanței de recurs, instanța de apel just a reținut că

circumstanțele menționate exclud participarea inculpaților la maltratarea lui Ghimp

Leonid și dovedesc nevinovăția acestora.

Referitor la argumentul recurentului precum că, instanța de apel neîntemeiat i-a

achitat pe Cojucari S. și Pascari A. în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, instanța de

recurs l-a considerat neîntemeiat, deoarece instanța de apel întemeiat și-a motivat soluția

privind achitarea acestora, concluzionînd că inculpații nu au manifestat în cazul dat

vreun interes material sau personal.

Procurorul General, Valeriu Zubco, care a solicitat casarea deciziilor Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2011 și Colegiului penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție din 29 mai 2012, cu dispunerea rejudecării de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată, invocînd următoarele:

- la baza deciziei de achitare a inculpaților a fost pusă opinia specialistului

Pancenco S., fără a verifica prin acte confirmative specialitatea ce o deține în domeniu

și identitatea acestuia;

- instanța de apel, la baza deciziei de achitare, în mod prioritar și unilateral a pus

doar declarațiile din ședința judiciară a inculpaților, ce se combat prin probele

administrate în cadrul urmăririi penale și examinate în instanța de fond, și care au stat la

baza condamnării;

- instanța de apel nu a luat în considerație concluziile expuse în raportul de

expertiză medico-legală nr.9/2706 și în raportul de expertiză medico-legală în comisie

nr.30, care se completează unul pe altul, coroborează cu alte probe și consolidează

ipoteza înaintată de partea acuzării cu privire la mecanismul și timpul producerii

leziunilor corporale. În această ordine de idei, declarațiile expertului Cuvșinov L, din

instanța de apel, contravin tuturor celorlalte probe;

- faptul provocării loviturilor de către inculpați lui Ghimp Leonid în circumstanțele

indicate în învinuire, cercetate și reținute în instanța de fond, se dovedesc și prin

declarațiile părții vătămate Oprea Olga;

8

- instanța de apel, rejudecînd cauza, nu a luat în considerație recomandările expuse

în hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție din 01 martie 2010;

- în ce privește achitarea lui Pascari A. și Cojucari S. în baza art. 332 alin. (1) Cod

penal, instanța de apel nu a negat includerea de către aceștia în procesele-verbale a

datelor neadevărate, ci formal, fără o analiză, a invocat doar faptul că ei nu au avut nici

un interes personal și au făcut-o la indicația superiorilor;

- hotărîrea instanței de apel, privind achitarea inculpaților, nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, deoarece probele din dosar în coroborare dovedesc

incontestabil faptul aplicării de către inculpați a loviturilor față de Leonid Ghimp, în

circumstanțele indicate în învinuire.

În prezent, urmare a acestei soluții procesuale adoptată de către instanțele de

judecată, perspectiva procesului penal în cauză, prin prisma principiilor aflării

adevărului, reprezintă un eșec, deoarece alți făptuitori decît cei puși sub învinuire nu

există în realitate. În context, eforturile organului de urmărire penală de a deferi justiției

persoanele ce au comis infracțiuni, sunt mușamalizate prin invocarea unor tertipuri ce

nu rezistă nici o critică, în speță fiind abordat un drept fundamental - dreptul la viață.

Pornind de la cele expuse, deciziile instanțelor de apel și recurs în mod vădit sunt

afectate de un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, fapt ce impune

redeschiderea procesului penal în cauză.

2012, a fost admis recursul în anulare declarat de Procurorul General, Valeriu Zubco,

casate deciziile Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 februarie 2011 și

Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 29 mai 2012, în cauza penală în

privința lui Pascari Andrei, Cojucari Sergiu și Bagrii Iurie, cu dispunerea rejudecării

cauzei în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

16.1. Pentru a se pronunța, instanța de recurs a menționat că, instanțele de judecată

nu au considerat necesar de a-și argumenta poziția în ce privește acceptarea integrală a

ultimelor concluzii medicale, în raport cu celelalte concluzii, nr. 2706 și 9/2706 (f.d.

396-398, 404, 405 vol. III), care deduc că trauma închisă a abdomenului a fost suportată

de către victimă la data de 10 decembrie 2005 ora 23:00, în perioada cînd el se afla în

custodia statului.

Curtea a considerat că modul în care instanțele naționale au evaluat circumstanțele

cauzei ar crea unui observator independent impresia că nu a avut loc o încercare

veritabilă de a elucida circumstanțele cauzei și a descoperi adevărul.

Autoritățile au eșuat să efectueze o investigație efectivă a circumstanțelor

decesului lui Ghimp Leonid și a considerat că există suficiente dovezi care permit a

concluziona, în afara oricăror dubii, că Ghimp Leonid a decedat în rezultatul leziunilor

corporale cauzate pe durata aflări lui în custodia poliției.

În situația în care la examinarea apelurilor s-au admis încălcări în ce privește

interpretarea eronată a probelor înaintate de procuror în susținerea învinuirii, și avînd în

vedere concluziile Curții Europene în cazul Ghimp Leonid versus Moldova, instanța de

recurs va dispune casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28

februarie 2011 și deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 29

mai 2012, instanță, care la judecarea cauzei în recurs nu a corectat erorile admise de

instanța de apel, cu trimiterea cauzei la o nouă rejudecare în aceeași instanță de apel,

pentru a se expune asupra tuturor motivelor invocate de părți și asupra concluziei

CEDO în hotărîrea din 30 octombrie 2012.

9

sentința primei instanțe, solicitînd casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei cu

stabilirea pedepselor maxime prevăzute de Lege pentru inculpații Pascari Andrei,

Cojucari Sergiu și Bagrii Iurie.

În motivarea apelului declarat, Ghimp Lilia a invocat că, pedeapsa aplicată

inculpaților este prea blîndă, deoarece prima instanță nu a luat în considerație că, aceștia

nu au recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate, nu s-au căit de cele comise, nu

au conștientizat consecințele infracțiunilor, nu au contribuit la descoperirea fracțiunilor,

asta deși ei au săvîrșit infracțiuni grave, etc.

Consideră apelanta că, deși instanța a apreciat corect probele, aceasta nu a luat cont

de faptul că, pedeapsa stabilită inculpaților nu va atinge scopul instituit de legea penală.

2015, a fost respins ca fiind depusă peste termen cererea de apel declarată de succesorul

legal al victimei, Lilia Ghimp.

Au fost admise apelurile declarate de avocatul Șipitca Alexandru în interesele

inculpatului Pascari Andrei, avocatul Țurcan Vasile în interesele inculpatului Bagrii

Iurie și avocatul Barba Daria în interesele inculpatului Cojucari Sergiu, casată inclusiv

din oficiu, în baza art. 409 alin.(2) Cod de procedură penală, în latura penală sentința

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 09.07.2007 și pronunță în acest sens o nouă

hotărîre, după cum urmează:

Pascari Andrei Andrei se recunoaște vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal și în baza acestei Legi i se numește o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate în organele MAI a Republicii Moldova, pentru un termen de 2 (doi)

ani.

Cojucari Sergiu Petru se recunoaște vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal și în baza acestei Legi i se numește o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate în organele MAI a Republicii Moldova, pentru un termen de 2 (doi)

ani.

Bagrii Iurie Constantin se recunoaște vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal și în baza acestei Legi i se numește o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate în organele MAI a Republicii Moldova, pentru un termen de 2 (doi).

Pascari Andrei Andrei, Bagrii Iurie Constantin și Cojucari Sergiu Petru se

liberează de răspunderea penală în baza art. 332 alin.(l) Cod penal, în legătură cu

expirarea termenului prescripției tragerii la răspundere penală.

În rest, sentința s-a menținut.

18.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, succesorul părții

vătămate Ghimp Lilia, a participat în ședință la data pronunțării sentinței contestate de

către prima instanță, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței judiciare din

09.07.2007 (fd. 135-136, Vol. VI), iar apelanta nu a prezentat nici o probă prin care s-ar

confirma existența unor motive întemeiate de omitere a termenului de atac cu apel,

astfel încît, instanța de apel a concluzionat asupra neîntrunirii în prezenta cauză a

10

temeiurilor legale pentru repunerea apelului în termen, motiv pentru care, acesta a fost

respins, ca fiind depus peste termen.

Cu referire la celelalte apeluri declarate de apărători, instanța de apel a reținut vina

inculpaților Bagrii Iurie, Cojucari Sergiu și Pascari Andrei în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal este dovedit integral.

Instanța de apel a conchis că, inculpații Pascari Andrei, Bagrii Iurie și Cojucari

Sergiu în virtutea funcțiilor deținute la acel moment constituiau persoane publice, astfel

încît, aceștia întrunesc calitatea de subiecți speciali în infracțiunea imputate.

Latura obiectivă în cazul dat, a fost realizată printr-un act de violență împotriva

victimei Ghimp Leonid, acțiune ce a depășit vădit limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege funcționarului din cadrul poliției, acestea cauzînd daune în proporții

considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor victimei, fiind soldată cu

urmări grave și anume cu decesul lui Ghimp Leonid.

Instanța a reținut că, prin raportul de expertiză medico-legală nr. A.5/9433/2013

din 13.11.2014, întocmit de către Institutul Național de Medicină Legală „Mina

Minovici”, România, a fost constatată legătura de cauzalitate directă între acțiunile

inculpaților și decesul ulterior al lui Ghimp Leonid.

Latura subiectivă în speță s-a manifestat prin imprudența inculpaților Pascari

Andrei, Bagrii Iurie și Cojucari Sergiu, deoarece aceștia nu își dădeau seama de

caracterul prejudiciații al acțiunilor sale, nu au prevăzut posibilitatea survenirii

urmărilor lor prejudiciabile, deși trebuiau și puteau să le prevadă.

Astfel, instanța de apel a reiterat că, Ghimp Leonid nu a acuzat dureri anterior

momentului în care a fost adus la CPs Ciocana și în care s-a aflat în camera de audieri a

Comisariatului împreună cu inculpații, acestea fiind invocate imediat după ce a ieșit din

camera indicată, fapt confirmat de martorul Cocieru Marin, iar odată ce potrivit

raportului de expertiză invocat mai sus, vătămarea corporală cauzată lui Ghimp Leonid

a survenit pe cale violentă în perioada de după ora 23:00 a zilei de 10.12.2005, este

indubitabil că, această vătămare a fost cauzată în perioada de timp în care victima s-a

aflat în aceeași odaie cu inculpații.

Instanța de apel a conchis că, discrepanțele identificate de CtEDO au fost înlăturate

prin raportul de nouă expertiză medico-legală nr.A.5/9433/2013 din 13.11.2014,

întocmit de către Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, România,

concluziile căreia, coroborate prin declarațiile martorilor audiați, denotă cert perioada în

care a fost cauzată vătămarea victimei și motivul cauzării acestora.

Astfel, instanța de apel a respins concluziile experților expuse în rapoartele de

expertiză naționale efectuate anterior și anume cu nr.30 din 30.05.2006, nr.002488/0152

din 26.01.2006, seria IE nr.002354/0122 din 25.01.2006 și nr.212-213 din 26.04.2006,

or, acestea sunt în contradicție cu declarațiile martorilor și circumstanțele de fapt, ce

exclud posibilitatea cauzării leziunii corporale anterior orei 23:00, adică anterior

momentului în care victima a interacționat cu inculpații Pascari Andrei, Bagrii Iurie și

Cojucari Sergiu.

Instanța de apel a respins și argumentele apelanților cu trimitere la declarațiile lui

Oprea Olga, deoarece instanța le-a apreciat doar prin prisma faptului că, aceasta a văzut

victima Ghimp Leonid împreună cu inculpații în camera de audieri, declarații care,

raportate la cele oferite de martorii Cocieru Marin și Mutu Nicolae, dobîndesc un

caracter veridic.

Concomitent, instanța de apel a explicat că, nu poate oferi un caracter veridic

celorlalte declarații ale martorului nominalizat, deoarece acestea nu se confirmă prin

11

materialele cauzei, iar schimbarea radicală a declarațiilor oferite în instanța de apel,

inclusiv în aceia că, inculpații doar încercau să-l liniștească pe Ghimp Leonid, fără a

vedea să i se aplice lovituri, este apreciată critic de instanță, în condițiile în care această

schimbare a survenit după expirarea a mai mult de 10 ani de la data de referință, fiind

una radicală, astfel încît aceasta nu poate fi credibilă, cu atît mai mult cu cît contravine

instanțelor de fapt și nu se coroborează cu aceleași declarații, în care martorul invocă că,

l-a văzut pe Ghimp Leonid doar două ori, cînd acesta a fost adus și cînd a părăsit

Comisariatul, totodată văzînd cum inculpații încercau să-l liniștească.

Instanța de apel a respins și argumentele apelanților referitor la faptul că, martorii

Cocieru Marin și Mutu Nicolae au declarat că, nu au văzut ca inculpații să-l fi maltratat

Ghimp Leonid or, potrivit declarațiilor acestora, nici unul din martorii dați nu s-a aflat în

permanență în prezența lui Ghimp Leonid, motiv din care, nu putea vedea momentul

maltratării, fără însă, ca aceasta să excludă faptul maltratării, constatat cert după cum s-a

indicat mai sus.

Referitor la primele declarații ale inculpatului Pascari Andrei, instanța de apel a

menționat că, nu le pune la baza constatării vinovăției inculpaților în comiterea

infracțiunii menționate, celelalte probele invocate fiind suficiente pentru susținerea

concluziei de vinovăție, instanța apreciind că, declarațiile corespunzătoare nu pot fi

reținute ca fiind cu forță probantă ca urmare a încălcării la obținerea acestora a

prevederilor art. 104 alin. (l) Cod de procedură penală, potrivit cărora, nu se permite

audierea bănuitului, învinuitului, inculpatului în stare de oboseală, precum și în timpul

nopții, decît doar la cererea persoanei audiate în cazurile ce nu suferă amînare, care

vor fi motivate în procesul-verbal al audierii.

Instanța de apel a respins și argumentele apelanților cu trimitere la declarațiile

succesorului părții vătămate Ghimp Lilia, în partea ce se referă la faptul că, soțul său,

Ghimp Leonid i-ar fi spus la 11.12.2015 că, a fost reținut de doi polițiști, care l-au adus

la comisariatul de poliție și tot ei l-au și bătut în regiunea abdomenului, deoarece în

circumstanțele constatate mai sus acestea puteau constitui doar o consecință a percepției

persoanelor care au comis agresiunea de către partea vătămată, sau percepția cuvintelor

acestuia de către Ghimp Lilia, care putea înțelege greșit că, persoanele care l-au lovit pe

soțul său sunt aceleași persoane care l-au și adus la Comisariat or, în speță, declarațiile

succesorului părții vătămate prezintă relevanță doar în coroborare cu celelalte probe în

modul indicat.

În consecință, instanța de apel a constatat că, în speță probele invocate de apărători

ce ar putea fi interpretate în beneficiul inculpaților prin prisma prezumției nevinovăției,

instituită de art. 6 al CEDO, art. 21 al Constituției Republicii Moldova și art. 8 din

Codul de procedură penală, sunt combătute prin probele nominalizate, care, examinate

în comun și prin coroborare, denotă indubitabil vina inculpaților în comiterea

infracțiunilor imputate, acestea din urmă excluzînd integral dubiile generate de unele

probe acumulate la materialele cauzei.

Cu referire la învinuirea adusă de acuzare inculpaților Pascari Andrei, Bagrii Iurie

si Cojucari Sergiu de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal

instanța de apel a reținut că, potrivit acestei norme, în redacția în vigoare la data

comiterii faptei, se sancționează penal vătămarea intenționată gravă a integrității

corporale sau a sănătății, care este periculoasă pentru viață ori care a provocat pierderea

vederii, auzului, graiului sau a unui alt organ ori încetarea funcționării cestuia, o boală

psihică sau o altă vătămare a sănătății, însoțită de pierderea stabilă a d puțin o treime din

12

capacitatea de muncă, ori care a condus la întreruperea sarcinii u la o desfigurare

iremediabilă a feței și/sau a regiunilor adiacente.

Cele invocate de către acuzare precum că, acțiunile inculpaților Pascari Andrei,

Bagrii Iurie și Cojucari Sergiu urmează a fi calificate conform cumulului de infracțiuni

prevăzute pentru vătămare intenționat gravă a integrității corporale sau a sănătății și

exces de putere, instanța de apel le-a apreciat ca fiind neîntemeiate or, în sensul

dispoziției de la lit. d) alin. (3) al art. 328 Cod penal, prin urmări grave se înțelege și

decesul victimei. Important este faptul că, față de această urmare prejudiciabilă, adică

omorul lui Ghimp Leonid, în speța dată, urmare care se află în legătură cauzală cu fapta

de depășire a limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, inculpații manifestă

imprudență, motive pentru care, instanța de apel a conchis că, acțiunile acestora,

urmează a fi încadrate doar potrivit lit. d) alin. (3) al art. 328 Cod penal, fără a fi

necesară și o încadrare în baza alin. (4) al art. 151 Cod penal or, în acțiunile inculpaților

nu se regăsesc elementele componenței infracțiunii date. Mai mult, acuzarea nu a

demonstrat prezența în acțiunile inculpaților a laturii subiective a infracțiunii invocate

intenția directă or, sancționarea concomitentă a inculpaților pentru comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 328 alin. (3) lit. d) și la art. 151 alin. (4) Cod penal, ar însemna dubla

sancționare a acestora pentru aceeași faptă, situație inadmisibilă în temeiul art. 4 al

Protocolului nr. 7 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale și art. 7 alin. (2) Cod penal.

Referitor la învinuirea inculpaților Pascari Andrei, Bagrii Iurie si Cojucari Servili

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (l) Cod penal, instanța de apel a

reținut că, potrivit acesteia constituie infracțiune înscrierea de către o persoană ca

funcție de răspundere, precum și de către un funcționar al autorității publice care nu este

persoană cu funcție de răspundere, în documentele oficiale a unor date vădit false,

precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost săvîrșite din

interes material sau din alte interese personale, normă care instituia, la data comiterii

faptei, o pedeapsă cu amendă în mărime de pînă la 500 unități convenționale sau cu

închisoare de pînă la 2 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.

Din materialele speței, instanța de apel a constatat că, la 10 decembrie 2005

aproximativ pe la orele 23:00, Pascari Andrei, pentru a da o aparență legală justificativă

acțiunilor sale anterioare cu caracter ilicit săvîrșite în privința lui Ghimp Leonid, a

întocmit pe numele acestuia procesul-verbal cu nr.06987, în baza art. 167 Cod de

contravenții dministrative, în care a înscris date vădit false și anume că - pe str.

Voluntarilor, la 10 decembrie 2005 orele 23:00 a apărut în stare de ebrietate, avea

mersul clătinat și nu se orienta în spațiu care prin acțiunile sale jignea demnitatea umană

și moralitatea socială - fapt pentru care, Ghimp Leonid a fost sancționat cu amendă

administrativă, în mărime de 1 uc. Instanța de apel a constatat și faptul că, la

10.12.2005, în circumstanțe identice, a întocmit în privința lui Oprea Olga, procesul-

verbal nr. 06989, în baza art. 167 Cod de contravenții administrative, în care a înscris

date vădit false și anume că - pe str. Ginta Latină, la 10 decembrie 2005, la orele 22:00,

a apărut în stare de ebrietate, avea mersul clătinat și nu se orienta în spațiu, care prin

acțiunile sale jignea demnitatea umană și moralitatea socială - fapt pentru care, a fost

sancționată cu amendă administrativă, în mărime de 1 u.c.

Instanța a conchis că, potrivit materialelor cauzei, vina inculpaților Pascari Andrei

și Cojucari Sergiu în comiterea infracțiunii nominalizate este dovedită deplin, deoarece,

din acestea reiese că, inculpații au întocmit lui Oprea Olga și Ghimp Leonid, procese-

13

verbale cu privire la contravenție în care au introdus date false referitoare la locul și

faptul comiterii contravențiilor imputate acestora.

Urmare a celor indicate, instanța de apel a reiterat că, prin act public se înțelege

actul scris care urmează să fie confirmat, adoptat sau perfectat de către un organ al

autorităților publice, al administrației publice centrale sau de către organele de drept,

organizații, instituții sau întreprinderi de stat, act menit să certifice evenimentele și

faptele care provoacă sau au urmări juridice.

În speță, latura obiectivă a infracțiuni imputate s-a manifestat prin introducerea în

actele nominalizate a unor date vădit false prin care, persoanelor indicate s-au

incriminat comiterea unor contravenții cu denaturarea datelor reale, acțiuni ce au fost

comise intenționat, astfel încît, în cazul dat se întrunește și latura subiectivă a

infracțiunii imputate. Instanța de apel a considerat că, infracțiunea dată a fost comisă din

interesele personale ale inculpaților Pascari și Cojucari pentru a da o aparență

justificativă acțiunilor sale ilicite.

Privitor la Bagrii Iurie – învinuirea în privința acestuia nu și-a găsit confirmare or,

acuzarea nu a probat în nici un fel participarea lui la comiterea acestei infracțiuni.

În speță, instanța de apel a reținut că, inculpații nu și-au recunoscut vina în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 lin. (3) lit. d) Cod penal și nu s-au căit

pentru fapta comisă, dar, totodată și faptul că, aceștia nu au dorit survenirea decesului

persoanei vătămate, astfel încît, instanța de apel a considerat necesar de a aplica

inculpaților pedeapsa cu închisoare, însă la limita minimă prevăzută de Lege, avînd în

vedere și faptul că, aceștia sunt la prima încălcare a Legii penale.

Concomitent instanța de apel a dedus necesitatea aplicării pedepsei complimentare

prin privarea inculpaților de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o

anumită activitate în organele MAI a Republicii Moldova, pentru un termen de 2 ani

fiecare.

Instanța consideră că, întinderea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaților

corespunde scopului pedepsei penale și va asigura realizarea integrală a acestuia, în

timp ce aplicarea unei pedepse mai aspre ar putea fi retributivă.

Totodată, referitor la soluția expusă în sentința contestată în partea acțiunii civile,

Colegiul conchide că, aceasta este legală și fondată.

Respectiv, instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a dispus

compensarea de către inculpații Pascari Andrei, Bagrii Iurie și Cojucari Sergiu a

prejudiciului moral cauzat Ghimp Liliei în urma decesului soțului acesteia Ghimp

Leonid, acesta fiind în legătură de cauzalitate directă cu fapta ilicită comisă de inculpați,

cert fiind că, decesul soțului, i-a cauzat succesorului suferințe psihice excesive.

procurorul, succesorul părții vătămate, Bereșteanu Lilia, avocatul Chiriac Igor în

numele inculpatului Cojucari Sergiu, avocatul Țurcan Vasile în numele inculpaților

Bagrii Iurie și Cojucari Sergiu au atacat-o cu recursuri ordinate, potrivit căreia:

 procurorul, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală, solicită casarea parțială deciziei instanței de apel, cu pronunțarea uni

noi hotărîri prin care lui Bagrii Iurie și Cojucari Sergiu să fie stabilită pedeapsa conform

deciziei instanței de apel din 07.11.2007, în rest decizia instanței de apel de menținut.

Recurentul invocă că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, astfel decizia instanței

de apel urmează a fi casată în partea individualizării pedepsei, iar pedeapsa urmează a fi

14

stabilită în limitele expuse în decizia Curții de Apel Chișinău din 07.11.2007, care nu a

fost contestată de către procuror;

 succesorul părții vătămate, (Ghimp) Bereșteanu Lilia, făcînd trimitere la

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea

sentinței primei instanțe și decizia instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin

care Pascari Andrei, Bagrii Iurie și Cojucari Sergiu, să fiu recunoscuți vinovați în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) și 151 alin. (4) Cod penal

cu aplicarea art. 84 Cod penal, la 25 ani închisoare pentru fiecare, să se încaseze de la

inculpați 3 milioane de lei pentru pagubă morală, iar pentru pensie de întreținere a

copiilor cîte 3000 lei lunar de la fiecare, începînd cu dara decesului 12.12.2005, pînă la

finisarea studiilor copiilor (31.07.2020), să se încaseze din contul fiecărui inculpat cîte

13 333 lei, costul contractului pentru studiile fiului, să se dispună încasarea din contul

inculpaților în favoarea recurentei a sumei de 15 700 lei drept pierderi materiale

suportate și respectiv 3,6 milioane lei drept pagubă materială cauzată prin ratare,

neîncasarea sumelor financiare sub formă de salariu. Recurenta invocă dezacordul

hotărîrii instanței de apel referitor la aplicarea pedepsei prea blînde, motivînd că,

inculpații nu au recunoscut fapta, nu au conștientizat că au omorît un om, nu au susținut

familia care a pierdut unicul întreținător, nu au regretat și nu regretă de cele comise, au

depus depoziții false. Nu este clară sentința primei instanțe, din care moment se achită

pensia pentru întreținerea copiilor și modul de încasare. Suma de 300 000 lei încasată de

instanța de fond din contul celor trei inculpați, este o sumă modestă și nu acoperă

suferințele morale la care familia decedatului a fost supusă, or în 2007, această sumă era

echitabilă, iar acum nu; mai există și pierderi materiale suportate în rezultatul decesului

lui Ghimp Leonid (șofer de camion), reflectate prin neîncasarea salariului pentru

perioada 2006 și pînă la atingerea vîrstei de pensie, adică încasarea a circa 1,8 – 3,6

milioane de lei. Recurenta consideră că, în materialele cauzei sunt suficiente probe de

acuzare a inculpaților. De asemenea, declară dezacordul cu respingerea demersului

recurentei privind aplicarea măsurii preventive sub formă de arest în privința

inculpaților și dezacordul privind recuzarea acuzatorului de stat, deoarece acestea sunt

ilegale și nemotivate. Instanța de apel nu s-a expus asupra acestor motive. Mai invocă

recurenta că nu este de acord cu poziția instanței de apel precum că apelul declarat este

tardiv, deoarece nu i-au fost eliberate hotărîrele de judecată, iar normele de drept

material, care ulterior au fost declarate neconstituționale, nu permiteau reprezentantului

părții vătămate să conteste sentința. Consideră că apelul declarat nu este tardiv și

instanța de apel urma să se expună în privința pretențiilor expuse în cererea de apel.

 avocatul Chiriac Igor în numele lui Cojucari Sergiu, făcînd trimitere la

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) Cod de procedură penală, declară recurs

ordinar, prin care solicită casarea acestora, cu transmiterea cauzei penal la rejudecare în

instanța de apel. Recurentul invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor.

Totodată, recurentul invocă că, prima instanță l-a condamnat pe Cojucari Sergiu în baza

art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod penal, iar instanța de apel a

exclus prevederile art. 79 Cod penal, fără a argumenta acesta; instanța de apel nu a

specificat care anume activitate din organele MAI, nu poate ocupa inculpatul, astfel

acesta a fost individualizat contrat prevederilor legale; martorul Oprea Olga este

vorbitor de limba rusă, însă în declarațiile din prima instanță sunt în romînă, astfel se

atestă nulitatea probei, iar instanța de apel a preluat declarația martorului învinuirii

admițînd o eroare gravă de fapt; urmărirea penală a fost efectuată unilateral, fabricînd

probele învinuirii; actele din cauza penală sunt efectuate cu încălcări grave; decizia

15

instanței de apel este contradictorie; declarațiile părții vătămate nu corespunde realității

și vin în contradicție cu celelalte declarații ale acuzării; la 06.07.2006 procurorul îl

recunoaște pe Pascari Andrei ca bănuit, care prin complicitate cu Cojucari Sergiu și

Bagrii Iurie au săvîrșit infracțiunea, iar la data de 07.07.2006 procurorul îl recunoaște pe

Cujucari Sergiu ca martor apoi ca bănuit, astfel a fost încălcat art. 90 alin. (3) pct. 8)

Cod de procedură penală; declarațiile martorului Cliciuc Ala trebuie să fie apreciate ca

declarative deoarece sunt vecini cu succesorul pății vătămate; expertiza medico-legală a

fost efectuată cu încălcări; martorul Oprea Constantin nu a fost audiat în prima instanță

nici în instanța de apel, însă declarațiile lui au fost puse în învinuire, iar în faza urmăririi

penale nu a avut loc confruntare între martor cu bănuit/învinut; nu sunt întrunite

elementele infracțiunii; acțiunea civilă a fost admisă neîntemeiat de la Cojucari Sergiu

deoarece vina lui nu a fost dovedită în cauzarea decesului lui Ghimp Leonid;

 avocatul Țurcan Vasile în numele lui Bagrii Iurie și Cojucari Sergiu, făcînd

trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală,

declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acestora, cu transmiterea cauzei penal la

rejudecare în instanța de apel. Recurentul invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere

a probelor. Totodată, recurentul invocă aceleași motive ca și avocatul Igor Chiriac;

19.1. Avocatul Chiriac Igor în numele lui Cojucari Sergiu, în conformitate cu

prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință privind

opinia sa asupra recursurilor declarate de către succesorul părții vătămate, (Ghimp)

Bereșteanu Lilia și procuror, solicitînd respingerea acestora și admiterea recursului său.

Apărătorul invocă aceleași motive declarate în recurs, totodată, menționează că

reprezentantul părții vătămate în instanța de recurs și-a modificat acțiunea civilă

înaintată față de inculpați, iar potrivit legii procesual civile, obiectul cuantumului și

obiectul acțiunii nu poate fi modificat în instanța de recurs; în cererea de recurs al

reprezentantului părții vătămate se invocă că nu i s-ar fi adus la cunoștință hotărîrea

Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 09.06.2007, la fel nu i-au fost aduse la

cunoștință și restul deciziilor adoptate de instanțele superioare, or reprezentantul părții

vătămate a fost prezentă la ședința de judecată din 29.05.2007 (f.d. 91, vol. VI), cînd s-a

anunțat întrerupere pentru 09.06.2007, la fel Ghimp Lilia și reprezentantul acesteia au

fost prezenți la 09.06.2007 la pronunțarea sentinței, mai mult, aceasta a fost prezentă și

în ședințele de judecată a instanțelor de apel și de recurs. De asemenea, sunt declarative

motivele lui Ghimp Lilia precum că ea nu avea dreptul să conteste sentința primei

instanțe.

invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi respinse ca

inadmisibile din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecînd recursul,

instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea

pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod

de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără însă

a i se agrava situația.

Referitor la recursul ordinar succesorul părții vătămate (Ghimp) Bereșteanu

Lilia:

Din conținutul recursului ordinar declarat de către succesorul părții vătămate,

(Ghimp) Bereșteanu Lilia, rezultă că aceasta nu este de acord cu decizia instanței de

16

apel invocînd că instanța greșit i-a respins apelul declarat, ca fiind depus peste termen,

deoarece ultima s-ar fi aflat în imposibilitate de a ataca hotărîrea Judecătoriei Ciocana

din 09.07.2007 și a instanțelor de apel și recurs pentru că prevederea pct. 3) alin. (l) art.

401 Cod de procedură penală, permitea părții-vătămate de a declara apel ,,în partea

laturii penale doar în cazurile în care procesul penal se pornește doar la plîngerea

prealabilă a acesteia în condițiile legii”.

Recurenta Breșteanu (Ghimp) Lilia, menționează că prevederile pct. 3) alin. (l) art.

401 Cod de procedură penală au fost declarate neconstituționale prin Hotărîrea Curții

Constituționale din data de 20.05.2008 și din acest motiv consideră că ar fi în drept să

supună căilor de atac și hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 09.07.2007.

În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că, Hotărîrea Curții

Constituționale din 20.05.2008, prin care se declară neconstituțională prevederea în ce

privește latura penală în cazurile în care procesul penal se pornește doar la plîngerea

prealabilă a acestuia în condițiile legii din pct. 3) alin. (1) art. 401 Cod de procedură

penală, a intrat în vigoare la data adoptării și nu are efect retroactiv. Pînă la acel moment

latura penală putea fi atacată în toate cazurile de către acuzatorul de stat iar partea-

vătămată și reprezentanții acesteia erau în drept să atace hotărîrea de judecată în măsura

în care prin infracțiune s-a cauzat un prejudiciu patrimonial sau nepatrimonial.

Potrivit, procesului-verbal al ședinței judiciare din 09.07.2007 (fd. 135-136, Vol.

VI), (Ghimp) Bereșteanu Lilia, a fost prezentă în ședință la data pronunțării sentinței

contestate, dar nu a supus-o în termen căilor de atac nici în partea ce ține de latura

civilă. De asemenea, apelanta nu a prezentat nici o probă prin care s-ar confirma

existența unor motive întemeiate de omitere a termenului de atac cu apel, astfel instanța

de apel corect a concluzionat asupra neîntrunirii în prezenta cauză a temeiurilor legale

pentru repunerea apelului în termen, motiv pentru care, apelul a fost respins, ca fiind

depus peste termen.

Prin urmare, depunerea apelului de către (Ghimp) Bereșteanu Lilia la data de

02.05.2013 s-a efectuat cu omiterea termenului legal, ori potrivit art. 402 alin. (1) Cod

de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței

integrale dacă legea nu dispune altfel.

Astfel, în cazul recunoașterii apelului ca tardiv, instanța de apel nu mai examinează

legalitatea și temeinicia apelului, adică nu poate fi vorba despre o examinare în fapt și în

drept a hotărîrii atacate, ceea ce înseamnă că nu se verifică fondul cauzei. Așadar,

sentința rămîne definitivă la data expirării termenului de apel.

Raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 420 alin. (4) Cod de

procedură penală rezultă că, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora

persoanele indicate în art. 401 nu au folosit calea apelului ori au retras apelul, dacă

legea prevede această cale de atac.

Avînd în vedere că decizia instanței de apel cu privire la tardivitatea apelului este

întemeiată, instanța de recurs nu se expune asupra fondului recursului declarat de

succesorul părții vătămate (Ghimp) Bereșteanu Lilia.

Prin urmare, potrivit celor expuse mai sus, recursul urmează a fi declarat

inadmisibil.

Referitor la recursul ordinar declarat de procuror:

În recursul ordinar, procurorul a invocat în drept temei de casare a deciziei

instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, precum

că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și decizia

instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

17

Conform art. 424 alin (2) Cod de procedură penală , instanța de recurs se pronunță

doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin (1) Cod de

procedură penală recursul trebuie să fie motivat.

Însă, în pofida prevederilor enunțate, recurentul nu specifică asupra căror motive

concrete din apelul procurorului nu s-ar fi pronunțat instanța de apel, omițîndu-se

totalmente motivarea ilegalității deciziei contestate în acest sens, cu indicarea unor

concrete erori în aspectul vizat, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze

din oficiu recursul acuzatorului de stat cu circumstanțe în fapt și în drept, care ar agrava

situația inculpaților și care ar justifica acest recurs.

Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decît interesele legii.

Recurentul la fel solicită casarea deciziei instanței de apel în partea individualizării

pedepsei, concluzionînd că urmează a fi stabilită în limitele expuse în decizia instanței

de apel din 07.11.2007, care nu a fost contestată de procuror.

Astfel, recurentul consideră că urmează a fi menținută sentința de condamnare doar

pe art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, iar pedeapsa să fie aplicată conform deciziei

instanței de apel din 07.11.2007, cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal,

inculpaților Pascari Andrei și Cojucari Sergiu.

În sensul vizat se reține că, prin decizia Curții de Apel din 07 noiembrie 2007 au

fost admise parțial apelurile avocaților cu casarea, inclusiv din oficiu în baza art. 409

alin. (2) Cod de procedură penală, a sentinței, rejudecată cauza și pronunțată o nouă

hotărîre, prin care Bagrii Iurie, Pascari Andrei și Cojucari Sergiu au fost condamnați

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, stabilindu-

le pedeapsa cu aplicarea art. 79 Cod penal cîte 6 ani închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere in

organele MAI pe un termen de 5 ani pentru fiecare. În rest, sentința primei instanțe a

fost menținută.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 11 martie

2008, au fost admise recursurile ordinare declarate de către condamnatul Cojucari

Sergiu și avocatul Barba Daria, avocatul Șipitca Alexandru și condamnatul Pascari

Andrei și de către avocatul Țurcan Vasile în numele condamnatului Bagrii Iurie, casată

decizia Curții de Apel Chișinău din 07 noiembrie 2007 și dispusă rejudecarea cauzei de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Ulterior, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08.09.2015,

au fost admise apelurile declarate de către condamnatul Cojucari Sergiu și avocatul

Barba Daria, avocatul Șipitca Alexandru și condamnatul Pascari Andrei și de către

avocatul Țurcan Vasile în numele condamnatului Bagrii Iurie, casată inclusiv din oficiu

în baza art. 409 alin. (2) Cod procedură penală, în latura penală, sentința Judecătoriei

Ciocana, mun. Chișinău din 09.07.2007 și pronunțată în acest sens o nouă hotărîre, prin

care Pascari Andrei, Bagrii Iurie și Cojucari Sergiu au fost condamnați în baza art. 328

alin. (3) lit. d) Cod penal, la 6 ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea

de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în organele

MAI a Republicii Moldova, pentru un termen de 2 ani.

Astfel, rejudecînd cauza instanța de apel a lăsat pentru inculpați aceiași pedeapsă

de 6 ani închisoare, micșorînd pedeapsa complimentară pînă la doi ani prin ce nu a

înrăutățit situația inculpaților.

18

Colegiul penal reține că instanța de apel la stabilirea pedepsei inculpaților nu a

stabilit careva circumstanțe excepționale ce ar permite aplicarea unei pedepse mai

blînde, astfel corect a exclus aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal.

Prin urmare, argumentele procurorului invocate în recurs nu si-au găsit

confirmarea, din această cauză Colegiul penal lărgit îl va respinge ca inadmisibil.

Referitor la recursurile ordinare declarate de avocatul Igor Chiriac în numele

lui Sergiu Cojucari și avocatul Vasile Țurcan în numele lui Iurie Bagrii și Sergiu

Cojucari:

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță

doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de

procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5)

Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens.

În această consecutivitate se reține că, în recursurile ordinare, apărătorii au invocat

în drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6),

8), 10), 12) Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și faptei săvîrșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

În fapt, recurenții însă invocă faptul că, instanța de apel incorect a apreciat probele

prezentate de apelanți care confirmă nevinovăția inculpaților în cele incriminate.

Motivele aduse de către autorii recursurilor, referitor la dezacordul cu aprecierea

probelor de către instanța de apel, ține de starea de fapt și nu sunt prevăzute ca temei

pentru recurs stipulate în art. 427 Cod de procedură penală. La etapa recursului ordinar

instanța de recurs nu efectuează un control asupra fondului cauzei, ci verifică aplicarea

corectă a normelor de drept material și de procedură față de faptele constatate de

instanța de fond ori, după caz, de instanța de apel. Această verificare se efectuează

numai în limita temeiurilor formulate în recurs.

Colegiul remarcă faptul că, în speță, conținutul probelor și valoarea lor probatorie

este detaliat analizată în textul deciziei instanței de apel, iar careva temeiuri de a pune la

îndoială veridicitatea probelor și concluziile instanței nu au fost stabilite. Totodată,

Colegiul penal menționează că, argumentele invocate în recursurile apărătorilor au

constituit obiect de examinare în instanța de apel, care respectînd prevederile art. 414,

417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

iar careva argumente noi, apărătorii nu au indicat în recursuri.

De asemenea, nu pot fi reținute argumentele avocaților precum că, urmărirea

penală a fost efectuată unilateral, cu enumerarea în acest sens a unui șir de probe care, în

opinia lor, au fost fabricate.

Potrivit prevederilor art. 251 Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor

legale care reglementează desfășurarea procesului penal, atrage nulitatea actului

procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesuale penale ce

nu poate fi înlăturată decît prin anularea acelui act. Încălcarea prevederilor legale

referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea

instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată, la participarea

părților în cazurile obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului, dacă sînt

obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural. Nulitatea prevăzută în alin.

(2) al aceluiași articol, nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a

procesului penal de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu,

19

dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa

soluționare a cauzei. Încălcarea oricărei alte prevederi legale decît cele prevăzute în art.

251 alin. (2) Cod de procedură penală, inclusiv și cele menționate de partea apărării

atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - cînd partea este

prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - cînd partea ia cunoștință de materialele

dosarului, sau în instanța de judecată - cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii

procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

În această ordine de idei Colegiul penal reține că avocații, dar și inculpații, nu au

solicitat declararea nulității actelor procedurale, presupuse a fi viciate juridic, în

termenul prevăzut de lege, prezumîndu-se că ei au acceptat modul în care s-a desfășurat

respectivul proces penal, astfel, ei au pierdut dreptul să conteste aceste acte ulterior, iar

instanța de fond, dar și cea de apel, potrivit art. 251 Cod de procedură penală, nu a avut

temei și suport legal pentru a invoca din oficiu chestiunile abordate.

Referitor la motivul invocat de avocatul Țurcan Vasile în numele lui Bagrii Iurie

și Cojucari Sergiu, precum că nu au fost întrunite elementele infracțiunii, Colegiul penal

menționează că, vina inculpaților Bagrii Iurie și Cojucari Sergiu, în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin.(3) lit. d) Cod penal este dovedită integral, or, în

virtutea funcțiilor deținute la acel moment, acesștea exercitau atribuțiile unei persoane

publice, astfel, întrunind calitatea de subiecți speciali ai infracțiunii imputate.

Latura obiectivă în cazul dat, a fost realizată printr-un act de violență împotriva

victimei Ghimp Leonid, acțiune ce a depășit vădit limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege funcționarului din cadrul poliției, acestea cauzînd daune în proporții

considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor victimei, fiind soldată cu

urmări grave și anume cu decesul lui Ghimp Leonid.

Instanța reține că, prin raportul de expertiză medico-legală nr.A.5/9433/2013 din

13.11.2014, întocmit de către Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”,

Romînia, a fost constatată legătura de cauzalitate directă între acțiunile inculpaților și

decesul ulterior al lui Ghimp Leonid.

Latura subiectivă în speță s-a manifestat prin imprudența inculpaților Bagrii Iurie

și Cojucari Sergiu, deoarece aceștia nu își dădeau seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, nu au prevăzut posibilitatea survenirii consecințelor prejudiciabile ale

acestora, deși trebuiau și puteau să le prevadă.

Astfel, Colegiul reiterează că, Ghimp Leonid nu a acuzat dureri anterior

momentului în care a fost adus la CPs Ciocana și în care s-a aflat în camera de audieri a

Comisariatului împreună cu inculpații, acestea fiind invocate imediat după ce a ieșit din

camera indicată, fapt confirmat de martorul Cocieru Marin, iar odată ce potrivit

raportului de expertiză invocat mai sus, vătămarea corporală cauzată lui Ghimp Leonid

a survenit pe cale violentă în perioada de după ora 23:00 a zilei de 10.12.2005, este

indubitabil faptul că, această vătămare a fost cauzată în perioada de timp în care victima

s-a aflat în aceeași odaie cu inculpații.

În acest sens Colegiul penal consideră relevant faptul că, prin hotărîrea Curții

Europene a Drepturilor Omului pronunțată în cauza Ghimp și alții c.Republicii

Moldova, cererea 32520/09, înalta Curte a observat că, Leonid Ghimp a prezentat

vătămări. Mai mult, Curtea notează că, … că declarațiile colaboratorilor de poliție au

fost incoerente și uneori puțin plauzibile. În particular, ei toți și-au schimbat depozițiile

cu privire la modul în care Leonid Ghimp a sosit la Comisariatul de poliție. Unul dintre

ei, A.P., mai tîrziu a recunoscut că pe parcursul detenției față de Leonid Ghimp a fost

20

aplicată violența, dar și-a retras declarațiile ceva mai tîrziu, invocînd astfel de motive

cum ar fi oboseala și foamea la momentul interogării. La o etapă avansată a

procedurilor, alt colaborator de poliție acuzat, I.B., a prezentat o altă explicație

posibilă pentru apariția leziunilor la Leonid Ghimp, afirmînd că pe parcursul

interogării o masă ar fi căzut peste victimă și l-a lovit în regiunea stomacală. Acest

comportament contradictoriu din partea colaboratorilor de poliție nu a fost apreciat de

instanțele judecătorești sau luat în considerație la adoptarea deciziei cu privire la

acuzarea acestora. … Suplimentar, Curtea constată că sunt suficiente probe urmare a

cărora poate fi conchis în afara oricărui dubiu rezonabil, că Leonid Ghimp a decedat în

urma leziunilor cauzate în timp ce se afla în custodia poliției”.

Urmare a celor indicate, Colegiul penal conchide că, discrepanțele identificate de

CtEDO au fost înlăturate prin raportul de nouă expertiză medico-legală

nr.A.5/9433/2013 din 13.11.2014, întocmit de către Institutul Național de Medicină

Legală „Mina Minovici”, Romînia, concluziile căreia, coroborate cu declarațiile

martorilor audiați, au stabilit cert perioada în care a fost cauzată vătămarea victimei și

motivul cauzării acestora.

Cu privire la motivul invocat de apărători precum că, prima instanță l-a condamnat

pe Sergiu Cojucari în baza art. 328 alin. (3) lit. d) Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod

penal, iar instanța de apel a exclus prevederile art. 79 Cod penal, fără a argumenta

acesta, astfel fiind aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul

penal lărgit menționează că instanța de apel a casat sentința în latura penală și a

pronunțat o nouă hotărîre în această parte, astfel instanța de apel nu a găsit careva

motive de a aplica o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de legea penală pentru

infracțiunea respectivă.

Totodată, potrivit prevederilor art.79 alin. (l) Cod penal, instanța de judecată poate

aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea

respectivă, sau una mai blîndă, de altă categorie tinînd cont de circumstanțele

excepționale ale cauzei, legate de scopul si motivele faptei, de rolul vinovatului în

săvîrsirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de

alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei.

Prin aceste prevederi urmează să se înțeleagă că, pentru aplicarea art.79 Cod

penal, în împrejurările în care a derulat fapta infracțională ori în datele privind

personalitatea infractorului, trebuie să existe careva circumstanțe, particularități, situații

sau stări a lucrurilor, care ar fi ceva deosebit, ieșit din comun sau care ar constitui

excepție, de la starea lor obișnuită, de la personalitatea inculpatului.

Asemenea circumstanțe ce ar permite instanței aplicarea prevederilor art. 79 Cod

penal nu au fost stabilite, fapt ce denotă că pedeapsa a fost stabilită în limitele legale.

Mai mult, cu toate că instanța de apel, la stabilirea pedepsei, deși nu a aplicat

prevederile art. 79 Cod penal, a stabilit inculpaților aceiași pedeapsă stabilită prin

sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 09 iulie 2007, în acest mod nefiind

înrăutățită situația lor.

Colegiul penal consideră neîntemeiat argumentul recurenților precum că, instanța

de apel nu a specificat care anume activitate din organele MAI, nu pot ocupa inculpații,

fapt ce duce la individualizarea contrară prevederilor legale, deoarece dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita anumită activitate constă în interzicerea de a

ocupa o funcție sau o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul la

săvîrșirea infracțiunii.

21

Argumentul recurenților precum că, martorul Oprea Olga este vorbitor de limba

rusă, însă în declarațiile din prima instanță sunt întocmite în limba romînă, fapt ce

condiționează nulitatea probei, Colegiul penal lărgit îl consideră neîntemeiat, deoarece

instanța de apel a apreciat aceste declarații în coroborare cu declarațiile martorilor

Cocieru Marin și Mutu Nicolae, care confirmă caracterul veridic al declarațiilor lui

Oprea Olga, precum că aceasta l-a văzut pe victima Ghimp Leonid împreună cu

inculpații în camera de audieri.

Referitor la eroarea invocată prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, care stipulează că, faptei săvîrșie i s-a dat o încadrare juridică greșită,

Colegiul penal nu se va expune, deoarece recurentul își exprimă dezacordul cu

neîntrunirea elementelor infracțiunilor imputate inculpaților.

Referitor la dezacordul apărătorilor privind învinuirea inculpaților Pascari Andrei

și Cojucari Sergiu pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(l) Cod penal,

Colegiu penal menționează că, instanța de apel just a conchis că, potrivit materialelor

cauzei, vina inculpaților Pascari Andrei și Cojucari Sergiu în comiterea infracțiunii

nominalizate este dovedită pe deplin, deoarece, potrivit materialelor cauzei, inculpații

au întocmit în privința lui Oprea Olga și Ghimp Leonid, procese-verbale cu privire la

contravenție în care au introdus date false referitoare la locul și faptul comiterii

contravențiilor imputate acestora.

În speță, latura obiectivă a infracțiuni imputate s-a manifestat prin introducerea în

actele nominalizate a unor date vădit false prin care, persoanelor indicate li s-au

incriminat comiterea unor contravenții cu denaturarea datelor reale, acțiuni ce au fost

comise intenționat, astfel fiind întrunită și latura subiectivă a infracțiunii imputate.

Colegiul consideră că această infracțiune a fost comisă din interesele personale ale

inculpaților Pascari Andrei și Cojucari Sergiu, în scopul de a da o aparență justificativă

acțiunilor sale ilicite.

Totodată, dat fiind faptul că, infracțiunea imputată inculpaților a avut loc la

10.12.2005, astfel că din momentul comiterii acesteia au expirat 5 ani, aceasta este

calificată ca fiind o infracțiune ușoară, instanța de apel corect a aplicat în cazul dat

prevederile art. 60 alin. (1) Cod penal, cu liberarea inculpaților de răspunderea penală pe

art. 332 alin. (1) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului prescripției tragerii la

răspundere penală.

La soluționarea chestiunii privind pedeapsa, Colegiul penal menționează, că s-a

acordat deplină eficiență prevederilor articolului 7, 61, 75, Cod penal, ținîndu-se cont de

criteriile generale de individualizare a pedepsei, caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii, datele privind personalitatea inculpaților, circumstanțele atenuante și

agravante.

Referitor la soluția expusă în sentința contestată în partea acțiunii civile, Colegiul

conchide că, aceasta este legală și fondată. Or instanța de fond corect a dispus

compensarea de către inculpații Pascari Andrei, Bagrii Iurie și Cojucari Sergiu a

prejudiciului moral cauzat Liliei Ghimp în urma decesului soțului acesteia Ghimp

Leonid, acesta fiind în legătură de cauzalitate directă cu fapta ilicită comisă de inculpați,

cert fiind că, decesul soțului, i-a cauzat succesorului suferințe psihice excesive.

De asemenea, Instanțele au ținut cont de practica CEDO privitor la modul de

încasare a prejudiciului moral (Opinia comună privind satisfacția echitabilă //Buletinul

CSJ a RM8-9/24, 2012), cît și de prevederile art. art. 1423 Cod Civil, conform căruia,

mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța

judecătorească reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate

22

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, (dacă vinovăția

este condiție a răspunderii), și de măsura în care această compensare poate aduce

satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le

apreciază instanța judecătorească, luînd în considerație circumstanțele în care a fost

cauzat prejudiciul (locul, timpul vîrsta etc.), precum și statutul social al persoanei

vătămate.

Din considerentele menționate Colegiul lărgit a conchis că, la judecarea cauzei în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise de art. 414-417

Cod de procedură penală, de aceia recursurile ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie, succesorul părții

vătămate, (Ghimp) Bereșteanu Lilia, avocatul Chiriac Igor în numele inculpatului

Cojucari Sergiu, avocatul Țurcan Vasile în numele inculpaților Bagrii Iurie și Cojucari

Sergiu, se resping ca inadmisibil.

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare, declarate de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Vitalie Gavriliță, succesorul părții

vătămate (Ghimp) Bereșteanu Lilia, avocatul Igor Chiriac în numele inculpatului Sergiu

Cojucari, avocatul Vasile Țurcan în numele inculpaților Iurie Bagrii și Sergiu Cojucari,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 septembrie 2015,

în cauza penală, în privința lui Pascari Andrei Andrei, Cojucari Sergiu Petru și Bagrii

Iurie Constantin, cu menținerea hotărîrei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 12 mai 2016.

Președinte: Ion Guzun

Judecători: Nadejda Toma

Galina Stratulat

Tamara Chișcă-Doneva

Sveatoslav Moldovan

23