1ra-1182/2016 — art.186 alin.5 Cod penal
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.186 alin.5 Cod penal
- Temei legal
- art. 427 alin. 1, pct. 6,10 CPP
1ra-1182/2016 — art.186 alin.5 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul 1ra-1182/2016
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
03 august 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Nicolae Gordilă,
Judecătorii – Constantin Alerguș, Ion Guzun
examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de
avocata Urschi Laura în numele părții vătămate Novacșinova Prascovia și de avocatul
Vornicescu Constantin în numele inculpatului Matiaș Ivan, prin care se solicită
casarea sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 16 noiembrie 2015 și a
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2016, în cauza
penală în privința lui
Matiaș Ivan Serghei
născut la 20 aprilie 1989, originar din Ucraina, domiciliat pînă la
reținere în s. Slobozia-Dușca, r-nul Criuleni,
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
1.de la 26 august 2015 - pînă la 16 noiembrie 2015; (instanța de
fond);
de la 28 decembrie 2015 - pînă la 15 martie 2016; (instanța de apel);
de la 12 mai 2016 - pînă la 03 august 2016; (instanța de recurs
ordinar).
Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală legal
executată.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 16 noiembrie 2015,
examinată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, Matiaș Ivan a
fost condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, la 5 ani și 6 luni închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
S-a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul lui Novacșinova P.
prejudiciul material în sumă de 415 036, 15 lei și cheltuielile de judecată în sumă
de 4 500 lei.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Matiaș Ivan
împreună cu Matiaș Boris la data de 06 mai 2014, urmărind scopul sustragerii pe
ascuns a bunurilor altei persoane, cu ajutorul cheilor primite de la Matiaș Boris a
pătruns în apartamentul nr. 56 din str. A. Russo, nr. 24, mun. Chișinău, de unde au
sustras bani și bijuterii din aur cauzînd părții vătămate Novacșinova Prascovia un
1
prejudiciu material în sumă de 429 100 lei.
Legalitatea și temeinicia sentinței a fost contestată cu apel de avocatul
Vornicescu C. în numele inculpatului și de partea vătămată Novacșinova P. și
avocatul acesteia Urschi L., care au solicitat:
- avocatul Vornicescu C. în numele inculpatului, casarea parțială a sentinței
și pronunțarea unei noi hotărîri cu stabilirea unei pedepse mai blînde de 4 ani 8 luni
închisoare și dispunerea suspendării executării acesteia, argumentînd că pedeapsa
numită este extrem de aspră, la stabilirea căreia nu s-a ținut cont de toate circumstanțele
atenuante stabilite în speță;
- partea vătămată Novacșinova P. și avocatul acesteia Urschi L., casarea
parțială a sentinței cu stabilirea unei pedepse mai aspre sub formă de închisoare
pe un termen de 8 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis și admiterea
integrală a acțiunii civile.
În argumentarea soluției solicitate apelanții au indicat că pedeapsa stabilită
inculpatului este prea blîndă, iar instanța eronat a indicat că în speță nu au fost
stabilite careva circumstanțe agravante.
Instanța de fond neîntemeiat a adjudecat părții vătămate suma de 415 036 lei
cu titlu de prejudiciu material, or Novacșinova P. în repetate rînduri a indicat că
prejudiciul care i-a fost cauzat ei prin infracțiune este de 159 483 lei, iar pe lîngă
bunurile sustrase care îi aparțin ei din apartament a mai fost sustrasă suma de
16 400 Euro ce aparținea cet. Cotodian V.
La fel consideră că instanța de fond pripit a respins acțiunea în partea
încasării prejudiciului moral, or prin acțiunile inculpatului părții vătămate i-a fost
cauzat un prejudiciu moral enorm exprimat prin tulburări sufletești, suferințe
psihice și morale de o intensitate insuportabilă stres psihologic, neliniște și
depresie.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 martie
2016, apelul declarat de avocatul Vornicescu C. în numele inculpatului a fost
respins ca nefondat.
Apelul declarat de partea vătămată Novacșinova P. și avocatului acesteia
Urschi L. a fost admis, casată parțial sentința contestată în latura civilă și
pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.
S-a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate
Novacșinova P. suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 14 500 lei –
2
cheltuieli judiciare.
În rest, sentința a fost menținută.
În argumentarea soluției instanța de apel a menționat că inculpatului
i-a fost stabilită o pedeapsă echitabilă, în limitele legii, ținîndu-se cont de scopul
pedepsei penale și criteriile generale de individualizare a acesteia prevăzute la art.
61, 75 Cod penal.
Colegiul penal a respins solicitarea avocatului Vornicescu C. privind
aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, or aceasta este mult prea blîndă și
neproporțională faptei comise.
La fel, instanța de apel a respins solicitarea părții vătămate de a reține în
sarcina inculpatului circumstanța agravantă prevăzută la art. 77 alin. (1) lit. c) Cod
penal deoarece în speță calificativul „de două persoane” se conține ca semn al
componenței de infracțiune incriminată inculpatului, astfel că nu mai poate fi
considerat ca circumstanță agravantă, iar circumstanța prevăzută la art. 77 alin. (1)
lit. n) Cod penal „săvîrșirea infracțiunii cu folosirea încrederii acordate”, nu poate fi
reținută deoarece inculpatului nu i-a fost încredințat careva bun, iar la săvîrșirea
infracțiunii dînsul nu a folosit funcția executată.
Instanța de apel a respins argumentul părții vătămate referitor la faptul că
instanța de fond a dat o apreciere contradictorie sumei de 750 Euro, care în opinia
sa urma a fi încasată în beneficiul lui Cotodian V., deoarece în speță s-a constatat
că Matiaș I. a pătruns în apartamentul lui Novacșinova P. de unde pe ascuns a
sustras bani și bunuri materiale cauzîndu-i un prejudiciu în sumă totală de 429 100
lei.
În continuare, Colegiul penal a conchis că în speță corect a fost recunoscută
parte vătămată și parte civilă anume Novacșinova P. și nu Cotodian V., or banii
ultimei se aflau în domiciliul lui Novacșinova P. de unde au și fost sustrași și
aceasta era responsabilă material față de Cotodian V. pentru acești bani.
De rînd cu cele menționate instanța de apel a conchis că instanța de fond
neîntemeiat a respins acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral, or
fiind sustrasă o sumă atît de impunătoare, incontestabil partea vătămată a suferit
mari retrăiri sufletești, astfel că acțiunea în această parte a fost admisă parțial.
La fel, instanța de fond eronat a încasat parțial, doar suma de 4500 lei cu titlu
de cheltuieli judiciare în urma contractului de asistență juridică pe motiv că
avocatul Urschi L. la două ședințe de judecată s-a prezentat cu întîrziere și parțial
3
a luat parte la cercetarea circumstanțelor cauzei, deoarece pentru abaterile comise
de avocat în cursul procesului penal în conformitate cu prevederile art. 201 CPP
este prevăzută amenda judiciară.
Împotriva hotărîrilor judecătorești pronunțate au declarat recursuri
ordinare avocatul Vornicescu C. în numele inculpatului, care solicită casarea
hotărîrilor contestate și pronunțarea unei noi hotărîri cu stabilirea unei pedepse
mai blînde sub termenul de 5 ani închisoare și dispunerea suspendării executării
acesteia, invocînd repetat aceleași argumente care anterior au fost menționate în
cererea de apel.
5.1. Recurs ordinar a declarat și avocatul Urschi Laura în numele părții
vătămate, care invocînd temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod
de procedură penală, solicită casarea parțială a hotărîrilor contestate și
pronunțarea unei noi hotărîri de condamnare a lui Matiaș I. în baza art. 186 alin.
(5) Cod penal la 8 ani închisoare cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.
Încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate prejudiciul
material în sumă de 159 483 lei și prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei.
În argumentarea soluției solicitate recurenta a invocat următoarele:
- pedeapsa numită inculpatului este prea blîndă în raport cu gravitatea faptei
comise, iar instanțele de fond neîntemeiat nu au reținut în privința acestuia
circumstanța agravantă prevăzută la art. 77 alin. (1) lit. n) Cod penal, or inculpatul
a săvîrșit sustragerea la indicația fratelui său Matiaș Boris, care dispunea de cheia
de la apartamentul părții vătămate;
- la stabilirea pedepsei instanțele de fond nu au ținut cont de faptul că
inculpatul s-a eschivat de la organul de urmărire penală și nu a restituit
prejudiciul cauzat, astfel neîntemeiat i-au stabilit o pedeapsă atît de blîndă;
-suma încasată de la inculpat cu titlu de prejudiciu moral este insuficientă,
care nu este de natură de a compensa la adevărata valoare suferințele psihice și
morale ale părții vătămate;
- instanțele de fond nu au ținut cont de faptul că partea vătămată în acțiunea
civilă înaintată a declarat, că pe lîngă banii și bunurile sustrase care îi aparțineau ei
din apartamentul său a mai fost sustrasă și suma de 16 400 Euro, care aparținea lui
Cotodian V., și care se afla la păstrare la victimă;
- concluziile instanțelor de fond referitor la acțiunea civilă privind încasarea
prejudiciului în sumă de 16 400 Euro este absolut eronată, astfel greșit s-a adjudecat
4
în beneficiul lui Novacșinova P. suma de 415 036 lei cu titlu de pagubă materială;
- faptul că instanța de fond neîntemeiat a respins solicitarea cet. Cotodian V.
de a fi recunoscută în calitate de parte civilă în prezenta cauză o impune pe
Novacșinova P., care are statut de parte vătămată – să compenseze prejudiciul
material provocat de Matiaș I. prin săvîrșirea infracțiunii, fapt care încalcă dreptul
lui Novacșinova P. la o anchetă efectivă, precum și încalcă dreptul acesteia la
proprietate prevăzut de art. 1 protocolul 1 al CEDO;
- adjudecînd părții vătămate și civile o sumă mai mare decît cea solicitată în
acțiunea civilă instanțele ierarhic inferioare au încălcat prevederile art. 219 alin.
(1), (2), 220, Cod de procedură penală și art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor
ordinare declarate, menționînd că pedeapsa stabilită inculpatului este echitabilă în
raport cu fapta comisă, iar instanța de apel s-a pronunțat argumentat asupra
tuturor motivelor invocate în apeluri, pronunțînd o decizie legală și întemeiată,
astfel consideră că recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind vădit
neîntemeiate.
7.1 Referință asupra recursului avocatului Vornicescu C. în numele
inculpatului a depus și avocatul Urschi L. în numele părții vătămate, care a
invocat că argumentele menționate de apărare în recurs sunt neîntemeiate și
declarative, iar pedeapsa stabilită este prea blîndă în raport cu gravitatea faptei
comise și cu atitudinea inculpatului, care nu a întreprins nici o acțiune în vederea
recuperării prejudiciului cauzat.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate,
în raport cu motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora
din următoarele considerente.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestora în cazul
în care constată că sunt vădit neîntemeiate.
Analizînd recursurile declarate Colegiul penal constată, că atît avocatul
Vornicescu C. în numele inculpatului, cît și avocatul Urschi L. în numele părții
vătămate exprimîndu-și dezacordul cu pedeapsa stabilită lui Matiaș I., semnalează
ca temei pentru recurs pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care
5
stipulează, că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara
erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, cînd s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
Astfel, avocatul Vornicescu C. în numele inculpatului nu este deacord cu
termenul pedepsei stabilite considerînd că aceasta este prea mare, și că în
privința inculpatului urmau a fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal, iar avocatul
Urschi L. în numele părții vătămate, avînd în vedere gravitatea faptei comise și
consecințele survenite invocă că pedeapsa numită inculpatului este prea blîndă
și inechitabilă.
Verificînd legalitatea hotărîrilor atacate sub acest aspect, Colegiul penal
reține că temeiul pentru recurs semnalat de recurenți nu și-a găsit confirmarea în
speța dată.
Astfel, instanța de recurs consideră, că în mod just instanța de apel a
menținut sentința primei instanțe în partea stabilirii pedepsei, concluzionînd că la
soluționarea chestiunii cu privire la pedeapsa inculpatului, instanța de fond corect
a stabilit categoria, termenul și modul de executare a pedepsei, relevînd în
cuprinsul sentinței circumstanțele cauzei, și anume gradul prejudiciabil al faptelor
comise, persoana celui vinovat, circumstanțele care atenuează răspunderea,
examinarea cauzei în ordinea procedurii prevăzute de art. 3641 Cod de procedură
penală, astfel că pedeapsa stabilită răspunde atît principiului proporționalității, cît
și scopului pedepsei penale prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea
echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi
infracțiuni atît din partea condamnatului, cît și a altor persoane.
În acest context, Colegiul penal ține să menționeze că, în cazul săvîrșirii
unei infracțiuni instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască
nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a
comis acea infracțiune, avînd deplina libertate de acțiune în vederea realizării
acestei operațiuni, ținînd seama de regulile și principiile prevăzute de Codul
penal, la stabilirea categoriei, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul
operațiunii de individualizare a acesteia.
Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată,
într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și cu
periculozitatea infractorului.
Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată,
6
capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și
pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile
părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea
specială.
Colegiul menționează că sancțiunea normei penale în baza căreia Matiaș
Ivan a fost condamnat prevede pedeapsa închisorii pe un termen de la 7 la 12 ani,
iar conform prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsa
redusă este de la 4 ani 8 luni pînă la 8 ani închisoare.
Așadar, instanța de recurs conchide că pedeapsa stabilită inculpatului de 5
ani 6 luni închisoare se încadrează în noile limite de pedeapsă calculate conform
prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.
Prin urmare, Colegiul menționează că solicitările avocatului Vornicescu C.
privind suspendarea executării pedepsei stabilite inculpatului urmează a fi
respinse ca neîntemeiate, or prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal se aplică
persoanelor care au fost condamnate la închisoare pe un termen de cel mult 5 ani
pentru infracțiuni săvîrșite cu intenție, în speță însă, lui Matiaș I. i-a fost numită
pedeapsa închisorii pe un termen de 5 ani 6 luni.
În continuare, Colegiul conchide că argumentul avocatei Urschi L., precum
că instanțele de fond eronat nu au reținut în privința inculpatului circumstanța
agravantă prevăzută la art. 77 alin. (1) lit. n) Cod penal, este neîntemeiat și
urmează a fi respins, or circumstanța indicată potrivit doctrinei penale poate fi
invocată atunci cînd persoana utilizează încrederea acordată în virtutea funcției
sale în interesul săvîrșirii infracțiunii, astfel discreditînd organele puterii de stat,
organizațiile obștești și comerciale în numele cărora acționează, deci, acesta nu
justifică încrederea acordată și se folosește de ea cu rea-credință, pentru a comite o
crimă. Pot să folosească încrederea acordată atît persoanele cu funcții publice, cît și
colaboratorii ce au anumite împuterniciri determinate.
Rezumînd cele menționate, Colegiul conchide că instanța de apel just a
conchis că Matiaș I. nu a folosit la săvîrșirea infracțiunii funcția exercitată și
încrederea acordată în legătură cu exercitarea acestei funcții, prin urmare
circumstanța agravantă prevăzută la lit. n) alin. (1) art. 77 Cod penal, corect nu a
fost reținută în sarcina inculpatului.
Așadar, avîndu-se în vedere că Matiaș I. anterior nu a fost condamnat, s-a
căit de cele comise, careva circumstanțe excepționale care ar servi drept temei de
7
aplicare a prevederilor art. 79 Cod penal nu s-au stabilit, lipsa circumstanțelor
agravante, Colegiul conchide că pedeapsa stabilită acestuia, în cuantum de 5 ani 6
luni închisoare, este echitabilă, care va duce la atingerea scopului pedepsei penale
de corectare a inculpatului, de restabilire a echității sociale și de prevenirenirea
săvîrșirii de noi infracțiuni de către ultimul.
În continuare, la critica subsidiară a avocatului Urschi L. în numele părții
vătămate Novacșinova P. privitor la soluționarea acțiunii civile în cadrul
procesului penal, Colegiul penal specifică că instanțele ierarhic inferioare corect au
apreciat cuantumul prejudiciului material și a celui moral, care urmează a fi
încasat de la inculpat în beneficiul lui Novacșinova P.
Conform art. 387 alin. (1) Cod de procedură penală, odată cu sentința de
condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și
mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte,
ori o respinge.
Verificînd legalitatea și temeinicia hotărîrii instanței de apel sub acest aspect,
instanța de recurs consideră că instanța, corect a admis parțial acțiunea civilă în
partea încasări prejudiciului moral.
Potrivit art. 23 alin. (2) Cod de procedură penală, victima unei fapte care
constituie componență de infracțiune este în drept să ceară, în condițiile
prezentului cod, pornirea unei cauze penale, să participe la procesul penal în
calitate de parte vătămată și să-i fie reparate prejudiciile morale, fizice și materiale.
Colegiul penal reține, că în temeiul art. 219 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, persoanele fizice cărora le-a fost cauzat un prejudiciu nemijlocit prin
acțiunile interzise de legea penală pot înainta o acțiune civilă privitor la
despăgubire prin repararea prejudiciului moral.
La acest capitol, instanța de recurs ține să menționeze faptul că aprecierea
prejudiciului moral se face în funcție de circumstanțele cauzei, unde este necesar
să se ia în considerație valoarea nepatrimonială lezată, însemnătatea pe care o are
această valoare pentru persoana vătămată. Un alt criteriu constă în durata
menținerii consecințelor infracțiunii, adică durata prejudiciului, deoarece urmările
pot fi temporare, trecătoare sau permanente. Durata menținerii consecințelor este
un criteriu de apreciere a prejudiciului distinct de criteriul importanței. Un alt
criteriu este criteriul intensității durerilor fizice sau psihice. Aceasta depinde de
valoarea lezată.
8
Aprecierea cuantumului prejudiciului moral cauzat victimei, urmează a fi
apreciat de către instanța de judecată după intima convingere, care se întemeiază pe
examinarea tuturor probelor în ansamblu și în funcție de circumstanțele cauzei.
Conform art. 1423 alin. (1) Cod civil, mărimea compensației pentru
prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de
caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate,
de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a
răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție
persoanei vătămate.
Totodată, Colegiul penal conchide că, instanța de apel, prin admiterea
acțiunii civile în partea recuperării prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei, a
ținut cont de nivelul (gradul) suportării de către partea vătămată a suferințelor
psihice în legătură infracțiunea săvîrșită, or fiindu-i sustrasă o sumă impunătoare
de bani aceasta a avut mari retrăiri sufletești, posibilitatea reală materială al
inculpatului, precum și de faptul că, condamnarea inculpatului în sine constituie
la fel, o satisfacție echitabilă pentru partea vătămată, astfel, suma încasată în
beneficiul lui Novacșinova P., este o sumă reală și corespunde faptelor comise,
care compensează consecințele negative ale prejudiciului suportat de către
victimă.
Totodată, Colegiul penal consideră neîntemeiată critica invocată de avocata
Urschi L. ce ține de soluționarea acțiunii civile în partea încasării prejudiciului
material cauzat prin infracțiune.
Analizînd hotărîrile contestate prin prisma criticilor formulate de recurentă
la acest capitol instanța de recurs reține că concluzia instanțelor de fond privind
dispunerea încasării prejudiciului material în beneficiul părții vătămate
Novacșinova P. este justă, or din declarațiile acesteia rezultă că o parte din suma
care i-a fost sustrasă la 06 mai 2014 și anume - 16 400 Euro, aparține cet. Cotodian
V. care i-a fost transmisă spre păstrare. Altfel spus, suma nominalizată, a fost
transmisă de către Cotodian V. spre depozitare lui Novacșinova P. între acestea
avînd loc o tranzacție orală privind depozitarea banilor.
Prin urmare, Colegiul conchide, că odată ce cet. Cotodian V. a depozitat
suma de 16 400 Euro la Novacșinova P. aceasta, avea obligația să păstreze bunul și
să-l restituie la cererea proprietarului.
Așadar, faptul că bunul (banii) au fost sustrași din apartamentului lui
9
Novacșinova P. la care se aflau la păstrare, iar aceasta avea obligația față de
Cotodian V. potrivit înțelegerii să-i păstreze și să-i restituie la cerere, corect
instanțele de fond au ajuns la concluzia că prejudiciul material urmează a fi
încasat de la persoana vinovată (Matiaș I.) în beneficiul lui Novacșinova P. care în
speță a fost recunoscută parte vătămată și parte civilă.
Reieșind din cele menționate Colegiul penal respinge ca neîntemeiat
argumentul avocatei Urschi L. precum că instanțele de fond nu au ținut cont că
pătimita în acțiunea civilă înaintată a declarat, că pe lîngă banii și bunurile
sustrase care îi aparțineau ei a mai fost sustrasă și suma de 16 400 Euro, care
aparținea lui Cotodian V., și care se afla la păstrare la victimă, or după cum s-a
menționat mai sus instanțele au luat în considerație aceste circumstanțe, însă din
considerentul că în speță bunurile au fost sustrase din apartamentul lui
Novacșinova P., iar banii i-au fost transmiși acesteia pentru păstrare, astfel că
responsabilă pentru păstrarea bunului (banilor) depozitat era anume partea
vătămată, corect s-a dispus încasarea prejudiciu material integral din contul
inculpatului în beneficiul lui Novacșinova P.
Argumentul invocat precum că prin respingerea cererii cet. Cotodian V. cu
privire la recunoașterea în calitate de parte civilă în prezenta cauză lui
Novacșinova P. i-a fost încălcat dreptul la o anchetă efectivă, precum și dreptul la
proprietate, Colegiul îl consideră neîntemeiat, or din plîngerea părții vătămate
rezultă că din apartamentul său au fost sustrase bunuri materiale și bani în sumă
totală 429 100 lei și reieșind din faptul că Matias E. (mama inculpatului) prin
transfer bancar i-a restituit lui Novacșinova P. o parte din sumă - 750 Euro, astfel
că instanța de fond just a dispus încasarea prejudiciului cauzat în sumă de 415 036
lei 15 bani, în beneficiul persoanei care a făcut plîngerea sesizînd organele de
drept despre săvîrșirea infracțiunii și cauzarea prejudiciului material.
În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în
speța examinată vreo-unei erori de drept din cele invocate și semnalate de
recurenți, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării
deciziei contestate.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei
în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise de art.
414-419 Cod de procedură penală, fiind just individualizată pedeapsa și modul de
executare a acesteia, iar acțiunea civilă în cadrul procesului penal corect a fost
10
soluționată, impunîndu-se în consecință inadmisibilitatea recursurilor ordinare
declarate la caz, ca fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocata Urschi Laura în
numele părții vătămate Novacșinova Prascovia și de avocatul Vornicescu
Constantin în numele inculpatului Matiaș Ivan, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2016, în cauza penală în privința lui
Matiaș Ivan Serghei, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 septembrie 2016.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecătorii Constantin Alerguș
Ion Guzun
11