1ra-1182/2016 — art.186 alin.5 Cod penal

1ra-1182/2016 — art.186 alin.5 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul 1ra-1182/2016

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

03 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecătorii – Constantin Alerguș, Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

avocata Urschi Laura în numele părții vătămate Novacșinova Prascovia și de avocatul

Vornicescu Constantin în numele inculpatului Matiaș Ivan, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 16 noiembrie 2015 și a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2016, în cauza

penală în privința lui

Matiaș Ivan Serghei

născut la 20 aprilie 1989, originar din Ucraina, domiciliat pînă la

reținere în s. Slobozia-Dușca, r-nul Criuleni,

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

1.de la 26 august 2015 - pînă la 16 noiembrie 2015; (instanța de

fond);

ordinar).

Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală legal

executată.

C O N S T A T Ă :

examinată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, Matiaș Ivan a

fost condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, la 5 ani și 6 luni închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul lui Novacșinova P.

prejudiciul material în sumă de 415 036, 15 lei și cheltuielile de judecată în sumă

de 4 500 lei.

împreună cu Matiaș Boris la data de 06 mai 2014, urmărind scopul sustragerii pe

ascuns a bunurilor altei persoane, cu ajutorul cheilor primite de la Matiaș Boris a

pătruns în apartamentul nr. 56 din str. A. Russo, nr. 24, mun. Chișinău, de unde au

sustras bani și bijuterii din aur cauzînd părții vătămate Novacșinova Prascovia un

1

prejudiciu material în sumă de 429 100 lei.

Vornicescu C. în numele inculpatului și de partea vătămată Novacșinova P. și

avocatul acesteia Urschi L., care au solicitat:

- avocatul Vornicescu C. în numele inculpatului, casarea parțială a sentinței

și pronunțarea unei noi hotărîri cu stabilirea unei pedepse mai blînde de 4 ani 8 luni

închisoare și dispunerea suspendării executării acesteia, argumentînd că pedeapsa

numită este extrem de aspră, la stabilirea căreia nu s-a ținut cont de toate circumstanțele

atenuante stabilite în speță;

- partea vătămată Novacșinova P. și avocatul acesteia Urschi L., casarea

parțială a sentinței cu stabilirea unei pedepse mai aspre sub formă de închisoare

pe un termen de 8 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis și admiterea

integrală a acțiunii civile.

În argumentarea soluției solicitate apelanții au indicat că pedeapsa stabilită

inculpatului este prea blîndă, iar instanța eronat a indicat că în speță nu au fost

stabilite careva circumstanțe agravante.

Instanța de fond neîntemeiat a adjudecat părții vătămate suma de 415 036 lei

cu titlu de prejudiciu material, or Novacșinova P. în repetate rînduri a indicat că

prejudiciul care i-a fost cauzat ei prin infracțiune este de 159 483 lei, iar pe lîngă

bunurile sustrase care îi aparțin ei din apartament a mai fost sustrasă suma de

16 400 Euro ce aparținea cet. Cotodian V.

La fel consideră că instanța de fond pripit a respins acțiunea în partea

încasării prejudiciului moral, or prin acțiunile inculpatului părții vătămate i-a fost

cauzat un prejudiciu moral enorm exprimat prin tulburări sufletești, suferințe

psihice și morale de o intensitate insuportabilă stres psihologic, neliniște și

depresie.

2016, apelul declarat de avocatul Vornicescu C. în numele inculpatului a fost

respins ca nefondat.

Apelul declarat de partea vătămată Novacșinova P. și avocatului acesteia

Urschi L. a fost admis, casată parțial sentința contestată în latura civilă și

pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate

Novacșinova P. suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 14 500 lei –

2

cheltuieli judiciare.

În rest, sentința a fost menținută.

i-a fost stabilită o pedeapsă echitabilă, în limitele legii, ținîndu-se cont de scopul

pedepsei penale și criteriile generale de individualizare a acesteia prevăzute la art.

61, 75 Cod penal.

Colegiul penal a respins solicitarea avocatului Vornicescu C. privind

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, or aceasta este mult prea blîndă și

neproporțională faptei comise.

La fel, instanța de apel a respins solicitarea părții vătămate de a reține în

sarcina inculpatului circumstanța agravantă prevăzută la art. 77 alin. (1) lit. c) Cod

penal deoarece în speță calificativul „de două persoane” se conține ca semn al

componenței de infracțiune incriminată inculpatului, astfel că nu mai poate fi

considerat ca circumstanță agravantă, iar circumstanța prevăzută la art. 77 alin. (1)

lit. n) Cod penal „săvîrșirea infracțiunii cu folosirea încrederii acordate”, nu poate fi

reținută deoarece inculpatului nu i-a fost încredințat careva bun, iar la săvîrșirea

infracțiunii dînsul nu a folosit funcția executată.

Instanța de apel a respins argumentul părții vătămate referitor la faptul că

instanța de fond a dat o apreciere contradictorie sumei de 750 Euro, care în opinia

sa urma a fi încasată în beneficiul lui Cotodian V., deoarece în speță s-a constatat

că Matiaș I. a pătruns în apartamentul lui Novacșinova P. de unde pe ascuns a

sustras bani și bunuri materiale cauzîndu-i un prejudiciu în sumă totală de 429 100

lei.

În continuare, Colegiul penal a conchis că în speță corect a fost recunoscută

parte vătămată și parte civilă anume Novacșinova P. și nu Cotodian V., or banii

ultimei se aflau în domiciliul lui Novacșinova P. de unde au și fost sustrași și

aceasta era responsabilă material față de Cotodian V. pentru acești bani.

De rînd cu cele menționate instanța de apel a conchis că instanța de fond

neîntemeiat a respins acțiunea civilă în partea încasării prejudiciului moral, or

fiind sustrasă o sumă atît de impunătoare, incontestabil partea vătămată a suferit

mari retrăiri sufletești, astfel că acțiunea în această parte a fost admisă parțial.

La fel, instanța de fond eronat a încasat parțial, doar suma de 4500 lei cu titlu

de cheltuieli judiciare în urma contractului de asistență juridică pe motiv că

avocatul Urschi L. la două ședințe de judecată s-a prezentat cu întîrziere și parțial

3

a luat parte la cercetarea circumstanțelor cauzei, deoarece pentru abaterile comise

de avocat în cursul procesului penal în conformitate cu prevederile art. 201 CPP

este prevăzută amenda judiciară.

ordinare avocatul Vornicescu C. în numele inculpatului, care solicită casarea

hotărîrilor contestate și pronunțarea unei noi hotărîri cu stabilirea unei pedepse

mai blînde sub termenul de 5 ani închisoare și dispunerea suspendării executării

acesteia, invocînd repetat aceleași argumente care anterior au fost menționate în

cererea de apel.

5.1. Recurs ordinar a declarat și avocatul Urschi Laura în numele părții

vătămate, care invocînd temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, solicită casarea parțială a hotărîrilor contestate și

pronunțarea unei noi hotărîri de condamnare a lui Matiaș I. în baza art. 186 alin.

(5) Cod penal la 8 ani închisoare cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate prejudiciul

material în sumă de 159 483 lei și prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei.

În argumentarea soluției solicitate recurenta a invocat următoarele:

- pedeapsa numită inculpatului este prea blîndă în raport cu gravitatea faptei

comise, iar instanțele de fond neîntemeiat nu au reținut în privința acestuia

circumstanța agravantă prevăzută la art. 77 alin. (1) lit. n) Cod penal, or inculpatul

a săvîrșit sustragerea la indicația fratelui său Matiaș Boris, care dispunea de cheia

de la apartamentul părții vătămate;

- la stabilirea pedepsei instanțele de fond nu au ținut cont de faptul că

inculpatul s-a eschivat de la organul de urmărire penală și nu a restituit

prejudiciul cauzat, astfel neîntemeiat i-au stabilit o pedeapsă atît de blîndă;

-suma încasată de la inculpat cu titlu de prejudiciu moral este insuficientă,

care nu este de natură de a compensa la adevărata valoare suferințele psihice și

morale ale părții vătămate;

- instanțele de fond nu au ținut cont de faptul că partea vătămată în acțiunea

civilă înaintată a declarat, că pe lîngă banii și bunurile sustrase care îi aparțineau ei

din apartamentul său a mai fost sustrasă și suma de 16 400 Euro, care aparținea lui

Cotodian V., și care se afla la păstrare la victimă;

- concluziile instanțelor de fond referitor la acțiunea civilă privind încasarea

prejudiciului în sumă de 16 400 Euro este absolut eronată, astfel greșit s-a adjudecat

4

în beneficiul lui Novacșinova P. suma de 415 036 lei cu titlu de pagubă materială;

- faptul că instanța de fond neîntemeiat a respins solicitarea cet. Cotodian V.

de a fi recunoscută în calitate de parte civilă în prezenta cauză o impune pe

Novacșinova P., care are statut de parte vătămată – să compenseze prejudiciul

material provocat de Matiaș I. prin săvîrșirea infracțiunii, fapt care încalcă dreptul

lui Novacșinova P. la o anchetă efectivă, precum și încalcă dreptul acesteia la

proprietate prevăzut de art. 1 protocolul 1 al CEDO;

- adjudecînd părții vătămate și civile o sumă mai mare decît cea solicitată în

acțiunea civilă instanțele ierarhic inferioare au încălcat prevederile art. 219 alin.

(1), (2), 220, Cod de procedură penală și art. 240 alin. (3) Cod de procedură civilă.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor

ordinare declarate, menționînd că pedeapsa stabilită inculpatului este echitabilă în

raport cu fapta comisă, iar instanța de apel s-a pronunțat argumentat asupra

tuturor motivelor invocate în apeluri, pronunțînd o decizie legală și întemeiată,

astfel consideră că recursurile urmează a fi declarate inadmisibile ca fiind vădit

neîntemeiate.

7.1 Referință asupra recursului avocatului Vornicescu C. în numele

inculpatului a depus și avocatul Urschi L. în numele părții vătămate, care a

invocat că argumentele menționate de apărare în recurs sunt neîntemeiate și

declarative, iar pedeapsa stabilită este prea blîndă în raport cu gravitatea faptei

comise și cu atitudinea inculpatului, care nu a întreprins nici o acțiune în vederea

recuperării prejudiciului cauzat.

în raport cu motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora

din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestora în cazul

în care constată că sunt vădit neîntemeiate.

Analizînd recursurile declarate Colegiul penal constată, că atît avocatul

Vornicescu C. în numele inculpatului, cît și avocatul Urschi L. în numele părții

vătămate exprimîndu-și dezacordul cu pedeapsa stabilită lui Matiaș I., semnalează

ca temei pentru recurs pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care

5

stipulează, că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, cînd s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Astfel, avocatul Vornicescu C. în numele inculpatului nu este deacord cu

termenul pedepsei stabilite considerînd că aceasta este prea mare, și că în

privința inculpatului urmau a fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal, iar avocatul

Urschi L. în numele părții vătămate, avînd în vedere gravitatea faptei comise și

consecințele survenite invocă că pedeapsa numită inculpatului este prea blîndă

și inechitabilă.

Verificînd legalitatea hotărîrilor atacate sub acest aspect, Colegiul penal

reține că temeiul pentru recurs semnalat de recurenți nu și-a găsit confirmarea în

speța dată.

Astfel, instanța de recurs consideră, că în mod just instanța de apel a

menținut sentința primei instanțe în partea stabilirii pedepsei, concluzionînd că la

soluționarea chestiunii cu privire la pedeapsa inculpatului, instanța de fond corect

a stabilit categoria, termenul și modul de executare a pedepsei, relevînd în

cuprinsul sentinței circumstanțele cauzei, și anume gradul prejudiciabil al faptelor

comise, persoana celui vinovat, circumstanțele care atenuează răspunderea,

examinarea cauzei în ordinea procedurii prevăzute de art. 3641 Cod de procedură

penală, astfel că pedeapsa stabilită răspunde atît principiului proporționalității, cît

și scopului pedepsei penale prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi

infracțiuni atît din partea condamnatului, cît și a altor persoane.

În acest context, Colegiul penal ține să menționeze că, în cazul săvîrșirii

unei infracțiuni instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască

nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a

comis acea infracțiune, avînd deplina libertate de acțiune în vederea realizării

acestei operațiuni, ținînd seama de regulile și principiile prevăzute de Codul

penal, la stabilirea categoriei, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul

operațiunii de individualizare a acesteia.

Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată,

într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și cu

periculozitatea infractorului.

Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată,

6

capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și

pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile

părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea

specială.

Colegiul menționează că sancțiunea normei penale în baza căreia Matiaș

Ivan a fost condamnat prevede pedeapsa închisorii pe un termen de la 7 la 12 ani,

iar conform prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, pedeapsa

redusă este de la 4 ani 8 luni pînă la 8 ani închisoare.

Așadar, instanța de recurs conchide că pedeapsa stabilită inculpatului de 5

ani 6 luni închisoare se încadrează în noile limite de pedeapsă calculate conform

prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Prin urmare, Colegiul menționează că solicitările avocatului Vornicescu C.

privind suspendarea executării pedepsei stabilite inculpatului urmează a fi

respinse ca neîntemeiate, or prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal se aplică

persoanelor care au fost condamnate la închisoare pe un termen de cel mult 5 ani

pentru infracțiuni săvîrșite cu intenție, în speță însă, lui Matiaș I. i-a fost numită

pedeapsa închisorii pe un termen de 5 ani 6 luni.

În continuare, Colegiul conchide că argumentul avocatei Urschi L., precum

că instanțele de fond eronat nu au reținut în privința inculpatului circumstanța

agravantă prevăzută la art. 77 alin. (1) lit. n) Cod penal, este neîntemeiat și

urmează a fi respins, or circumstanța indicată potrivit doctrinei penale poate fi

invocată atunci cînd persoana utilizează încrederea acordată în virtutea funcției

sale în interesul săvîrșirii infracțiunii, astfel discreditînd organele puterii de stat,

organizațiile obștești și comerciale în numele cărora acționează, deci, acesta nu

justifică încrederea acordată și se folosește de ea cu rea-credință, pentru a comite o

crimă. Pot să folosească încrederea acordată atît persoanele cu funcții publice, cît și

colaboratorii ce au anumite împuterniciri determinate.

Rezumînd cele menționate, Colegiul conchide că instanța de apel just a

conchis că Matiaș I. nu a folosit la săvîrșirea infracțiunii funcția exercitată și

încrederea acordată în legătură cu exercitarea acestei funcții, prin urmare

circumstanța agravantă prevăzută la lit. n) alin. (1) art. 77 Cod penal, corect nu a

fost reținută în sarcina inculpatului.

Așadar, avîndu-se în vedere că Matiaș I. anterior nu a fost condamnat, s-a

căit de cele comise, careva circumstanțe excepționale care ar servi drept temei de

7

aplicare a prevederilor art. 79 Cod penal nu s-au stabilit, lipsa circumstanțelor

agravante, Colegiul conchide că pedeapsa stabilită acestuia, în cuantum de 5 ani 6

luni închisoare, este echitabilă, care va duce la atingerea scopului pedepsei penale

de corectare a inculpatului, de restabilire a echității sociale și de prevenirenirea

săvîrșirii de noi infracțiuni de către ultimul.

În continuare, la critica subsidiară a avocatului Urschi L. în numele părții

vătămate Novacșinova P. privitor la soluționarea acțiunii civile în cadrul

procesului penal, Colegiul penal specifică că instanțele ierarhic inferioare corect au

apreciat cuantumul prejudiciului material și a celui moral, care urmează a fi

încasat de la inculpat în beneficiul lui Novacșinova P.

Conform art. 387 alin. (1) Cod de procedură penală, odată cu sentința de

condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și

mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte,

ori o respinge.

Verificînd legalitatea și temeinicia hotărîrii instanței de apel sub acest aspect,

instanța de recurs consideră că instanța, corect a admis parțial acțiunea civilă în

partea încasări prejudiciului moral.

Potrivit art. 23 alin. (2) Cod de procedură penală, victima unei fapte care

constituie componență de infracțiune este în drept să ceară, în condițiile

prezentului cod, pornirea unei cauze penale, să participe la procesul penal în

calitate de parte vătămată și să-i fie reparate prejudiciile morale, fizice și materiale.

Colegiul penal reține, că în temeiul art. 219 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură

penală, persoanele fizice cărora le-a fost cauzat un prejudiciu nemijlocit prin

acțiunile interzise de legea penală pot înainta o acțiune civilă privitor la

despăgubire prin repararea prejudiciului moral.

La acest capitol, instanța de recurs ține să menționeze faptul că aprecierea

prejudiciului moral se face în funcție de circumstanțele cauzei, unde este necesar

să se ia în considerație valoarea nepatrimonială lezată, însemnătatea pe care o are

această valoare pentru persoana vătămată. Un alt criteriu constă în durata

menținerii consecințelor infracțiunii, adică durata prejudiciului, deoarece urmările

pot fi temporare, trecătoare sau permanente. Durata menținerii consecințelor este

un criteriu de apreciere a prejudiciului distinct de criteriul importanței. Un alt

criteriu este criteriul intensității durerilor fizice sau psihice. Aceasta depinde de

valoarea lezată.

8

Aprecierea cuantumului prejudiciului moral cauzat victimei, urmează a fi

apreciat de către instanța de judecată după intima convingere, care se întemeiază pe

examinarea tuturor probelor în ansamblu și în funcție de circumstanțele cauzei.

Conform art. 1423 alin. (1) Cod civil, mărimea compensației pentru

prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de

caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate,

de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a

răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție

persoanei vătămate.

Totodată, Colegiul penal conchide că, instanța de apel, prin admiterea

acțiunii civile în partea recuperării prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei, a

ținut cont de nivelul (gradul) suportării de către partea vătămată a suferințelor

psihice în legătură infracțiunea săvîrșită, or fiindu-i sustrasă o sumă impunătoare

de bani aceasta a avut mari retrăiri sufletești, posibilitatea reală materială al

inculpatului, precum și de faptul că, condamnarea inculpatului în sine constituie

la fel, o satisfacție echitabilă pentru partea vătămată, astfel, suma încasată în

beneficiul lui Novacșinova P., este o sumă reală și corespunde faptelor comise,

care compensează consecințele negative ale prejudiciului suportat de către

victimă.

Totodată, Colegiul penal consideră neîntemeiată critica invocată de avocata

Urschi L. ce ține de soluționarea acțiunii civile în partea încasării prejudiciului

material cauzat prin infracțiune.

Analizînd hotărîrile contestate prin prisma criticilor formulate de recurentă

la acest capitol instanța de recurs reține că concluzia instanțelor de fond privind

dispunerea încasării prejudiciului material în beneficiul părții vătămate

Novacșinova P. este justă, or din declarațiile acesteia rezultă că o parte din suma

care i-a fost sustrasă la 06 mai 2014 și anume - 16 400 Euro, aparține cet. Cotodian

V. care i-a fost transmisă spre păstrare. Altfel spus, suma nominalizată, a fost

transmisă de către Cotodian V. spre depozitare lui Novacșinova P. între acestea

avînd loc o tranzacție orală privind depozitarea banilor.

Prin urmare, Colegiul conchide, că odată ce cet. Cotodian V. a depozitat

suma de 16 400 Euro la Novacșinova P. aceasta, avea obligația să păstreze bunul și

să-l restituie la cererea proprietarului.

Așadar, faptul că bunul (banii) au fost sustrași din apartamentului lui

9

Novacșinova P. la care se aflau la păstrare, iar aceasta avea obligația față de

Cotodian V. potrivit înțelegerii să-i păstreze și să-i restituie la cerere, corect

instanțele de fond au ajuns la concluzia că prejudiciul material urmează a fi

încasat de la persoana vinovată (Matiaș I.) în beneficiul lui Novacșinova P. care în

speță a fost recunoscută parte vătămată și parte civilă.

Reieșind din cele menționate Colegiul penal respinge ca neîntemeiat

argumentul avocatei Urschi L. precum că instanțele de fond nu au ținut cont că

pătimita în acțiunea civilă înaintată a declarat, că pe lîngă banii și bunurile

sustrase care îi aparțineau ei a mai fost sustrasă și suma de 16 400 Euro, care

aparținea lui Cotodian V., și care se afla la păstrare la victimă, or după cum s-a

menționat mai sus instanțele au luat în considerație aceste circumstanțe, însă din

considerentul că în speță bunurile au fost sustrase din apartamentul lui

Novacșinova P., iar banii i-au fost transmiși acesteia pentru păstrare, astfel că

responsabilă pentru păstrarea bunului (banilor) depozitat era anume partea

vătămată, corect s-a dispus încasarea prejudiciu material integral din contul

inculpatului în beneficiul lui Novacșinova P.

Argumentul invocat precum că prin respingerea cererii cet. Cotodian V. cu

privire la recunoașterea în calitate de parte civilă în prezenta cauză lui

Novacșinova P. i-a fost încălcat dreptul la o anchetă efectivă, precum și dreptul la

proprietate, Colegiul îl consideră neîntemeiat, or din plîngerea părții vătămate

rezultă că din apartamentul său au fost sustrase bunuri materiale și bani în sumă

totală 429 100 lei și reieșind din faptul că Matias E. (mama inculpatului) prin

transfer bancar i-a restituit lui Novacșinova P. o parte din sumă - 750 Euro, astfel

că instanța de fond just a dispus încasarea prejudiciului cauzat în sumă de 415 036

lei 15 bani, în beneficiul persoanei care a făcut plîngerea sesizînd organele de

drept despre săvîrșirea infracțiunii și cauzarea prejudiciului material.

În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în

speța examinată vreo-unei erori de drept din cele invocate și semnalate de

recurenți, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării

deciziei contestate.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei

în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise de art.

414-419 Cod de procedură penală, fiind just individualizată pedeapsa și modul de

executare a acesteia, iar acțiunea civilă în cadrul procesului penal corect a fost

10

soluționată, impunîndu-se în consecință inadmisibilitatea recursurilor ordinare

declarate la caz, ca fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocata Urschi Laura în

numele părții vătămate Novacșinova Prascovia și de avocatul Vornicescu

Constantin în numele inculpatului Matiaș Ivan, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2016, în cauza penală în privința lui

Matiaș Ivan Serghei, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 septembrie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecătorii Constantin Alerguș

Ion Guzun

11