1ra-1577/2016 — art. 186 alin. 2 lit. c,d; 187 alin. 2 lit. b, e,f CP

1ra-1577/2016 — art. 186 alin. 2 lit. c,d; 187 alin. 2 lit. b, e,f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1577/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

17 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Gordilă Nicolae

Judecători Covalenco Elena

Diaconu Iurie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Baghici Liliana în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 20 mai 2015 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2015, în cauza penală

privindu-l pe

Zastavnîi Igor Alexei, născut la 25 noiembrie 1979,

originar și domiciliat în mun. Chișinău str. Hristo Botev 5/3,

ap. 18.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T AT:

încetat procesul în privința lui Zastavnîi Igor Alexei în baza art. 186 alin. (2) lit. c),

d) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților.

Totodată, prin aceeași sentință Zastavnîi Igor Alexei, a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și în temeiul

art. 72 Cod penal, la 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,

fără amendă.

În baza art. 84 alin. (1)-(3), (4) Cod penal, la pedeapsa numită, i-a fost

adăugată parțial pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 18 decembrie 2013, fiindu-i stabilit pedeapsă definitivă 7 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă.

cu soții Răileanu, care locuiesc în mun. Chișinău, str. Hristo Botev, 19/7 ap. 38,

știind cu certitudine că la domiciliul ultimilor se află sume bănești, bunuri, inclusiv

telefoane mobile de care aceștia se folosesc, având intenția sustragerii a careva

sume bănești sau bunuri, la 16.02.2011, în jurul orei 16:00, a sosit în vizită la ultimii,

unde folosindu-se de ospitalitatea familiei Răileanu, au servit băuturi alcoolice,

după ce rămânând singur în cameră, pe ascuns a sustras un telefon mobil de model

1

„Nokia 6300” cu cartela SIM „Orange” căreia i-a fost atribuit numărul de telefon

060445682, ce aparținea cu drept de proprietate lui Răileanu E., părăsind ulterior

locul infracțiunii într-o direcție necunoscută, cauzându-i ultimei un prejudiciu

material considerabil, în valoare totală de 700 lei.

Tot, Zastavnîi I., la data de 29 iulie 2013, în jurul orei 05:15 împreună cu Rusu

M., Sîngerean I. și Gamurari C., în urma unei înțelegeri prealabile și de comun

acord, urmărind scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor altor persoane, în

timp ce se aflau pe str. Zelinschi 37 mun. Chișinău, l-au atacat pe Gherța V. și

anume Zastavnîi I. i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea pieptului, ceea ce

constituie violența periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, după care,

Gherța V. a încercat să fugă însă a fost ajuns din urmă de către Sîngereanu N.,

Gamurari C. și Rusu M., și ultimul în mod deschis a sustras de la Gherța V. un

lănțișor din aur în valoare de 2.404, 35 lei și un pandantiv sub formă de icoană

confecționat din aur în valoare de 1.234 lei și cu bunurile sustrase, au părăsit locul

comiterii infracțiunii, însușindu-le, prin ce i-au cauzat părții vătămate un prejudiciu

material considerabil, în sumă de 3.628, 35 lei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

fapta inculpatului Zastavnîi I. a fost calificată de drept de către instanța de judecată

în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, furt, adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea daunei în proporții

considerabile, precum și în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, jaf, adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, cu

aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei și cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia în partea condamnării lui

Zastavnîi I. în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, cu emiterea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care ultimul să fie

achitat, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

În motivarea apelului a invocat:

- învinuirea lui Zastavnîi I. în baza art. 187 alin. (2) Cod penal s-a întemeiat

doar pe declarațiile incerte ale părții vătămate, prezentarea spre recunoaștere a

persoanei fiind petrecută cu grave încălcări, declarațiile unor martori minori, care la

urmărirea penală erau învinuiți pe aceeași cauză și sunt părtinitori;

- prima instanță nu dat o evaluare justă depozițiilor depuse de părți în cadrul

procesului penal;

- inculpatul vina în săvârșirea infracțiunii incriminate nu a recunoscut-o, pe

parcursul desfășurării întregului proces penal a susținut nevinovăția sa, declarând

că în ziua respectivă s-a întâlnit cu Rusu M., Gamurari C. și Sîngerean I., pe care i-a

văzut pentru prima oară, însă nu a participat la săvârșirea infracțiunii;

- neîntemeiat a fost respinsă plângerea privind declararea nulității procesului-

verbal de recunoaștere din 08.10.2013;

- declarațiile martorilor minori Rusu M., Gamurari C. și Sîngerean I. urmau să

fie apreciate critic, deoarece aceștia au fost coinculpați pe prezenta cauză penală;

2

- Zastavnîi I. nu a sustras nimic de la partea vătămată și nici nu a însușit nici

unul din obiectele indicate, din contra toate obiectele sustrase de la partea vătămată

au fost ridicate de la domiciliul lui Sîngerean I.

2015, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.

inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.

(2) lit. b), e), f) Cod penal, vina acestuia se confirmă prin declarațiile părții vătămate

Gherța V., martorilor Rusu M., Gamurari C., Sângerean I., precum și prin

materialele cauzei și anume: procesul-verbal privind sesizarea despre săvârșirea

sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 04.08.2013 (f.d. 14, v. II); procesul-

verbal de ridicare din 29.07.2013 (f.d. 22 v. II); procesul-verbal de prezentare spre

recunoaștere din 08.10.2013 (f.d. 102-103 v. II); procesul-verbal de examinare a

obiectului din 20.09.2013 (f.d. 24, v. II); corpul delict (f.d. 26 v. II).

Instanța de apel a reținut, că totalitatea probelor cercetate demonstrează vina

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal și în mod întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului ca fiind o

versiune ce reflectă tendința acestuia de a se apăra și eschiva de la răspundere

penală.

În opinia instanței de apel, prima instanță a stabilit în mod justificat, că

inculpatul a realizat latura obiectivă a jafului comis de patru persoane, însoțit de

violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea părții vătămate Gherța V., precum

participația în calitate de instigator și complice la sustragerea deschisă a bunurilor

menționate de la Gherța V., dat fiind faptul că totalul probatoriului administrat cert

dovedește participarea activă a acestuia în realizarea infracțiunii enunțate, fiind

dezmințit astfel argumentul apelantului, precum că la pronunțarea sentinței, prima

instanță nu dat o evaluare justă depozițiilor depuse de părți în cadrul procesului

penal.

Instanța de apel a stabilit, că prima instanță corect a reținut, faptul indicării de

către partea vătămată a jefuirii sale anume de patru persoane, care erau împreună,

iar primul l-a atacat persoana mai în vârstă. De asemenea, Gamurari C., Rusu M. și

Sîngerean I., care au fost audiați în calitate de martori sunt minori, diferența de

vârstă între aceștia și inculpat, fiind de aproximativ 15 ani, iar cu Gamurari C. chiar

20 ani, deci diferența vârstă fiind vizibilă.

De asemenea, instanța de apel a subliniat, că Zastavnîi I. a fost recunoscut de

partea vătămată, în perioada imediat următoare comiterii jafului, în cadrul

urmăririi penale, pe viu, în condiții speciale, cu respectarea strictă a prevederilor

Codului de procedură penală, iar faptul că în cadrul cercetării judecătorești partea

vătămată a avut dubii dacă anume inculpatul a săvârșit infracțiunea de jaf,

urmează de apreciat în coroborare cu procesul-verbal de recunoaștere a persoanei,

ținând cont de faptul că cu trecerea timpului, aproximativ 2 ani, s-au diminuat

percepțiile vizuale, mai mult ca atât că l-a văzut o singură dată – în momentul

săvârșirii infracțiunii, astfel instanța de apel a respins afirmațiile, precum că Gherța

V., de fapt nu l-a recunoscut pe Zastavnîi I. și declarațiile acestuia sunt incerte.

3

Instanța de apel a respins și argumentele apelantului, referitor la faptul că

martorii Gamurari C., Rusu M. și Sîngerean I. au depus declarații împotriva

inculpatului cu scopul de a evita răspunderea penală, deoarece cauza penală în

privința acestora deja a fost examinată în instanță, astfel nu este întemeiat

argumentul, precum că aceștia intenționează să evite răspunderea penală prin a da

vina anume pe el. Mai mult ca atât, martorii menționați au recunoscut că au

participat la săvârșirea infracțiunii de jaf și toți trei au declarat, că Zastavnîi I. era

împreună cu ei, comunicându-le că îi va învăța cum să sustragă bunuri și anume el

primul l-a atacat pe Gherța V., aplicându-i o lovitură cu pumnul.

La fel, instanța de apel nu a putut reține nici argumentul, precum că în fapta

inculpatului nu se regăsește latura subiectivă a infracțiunii de jaf, deoarece scopul

de cupiditate rezultă din circumstanțele cauzei, coroborate cu declarațiile

martorilor Rusu M., Gamurari C., Sîngerean I.

Totodată, instanța de apel a respins și afirmația invocată, precum că la

urmărirea penală au fost admise încălcări de procedură, deoarece prima instanță a

constatat corect, că la urmărirea penală partea vătămată a indicat cu certitudine

particularitățile distinctive a inculpatului înainte de prezentare spre recunoaștere și

anume, la data de 04 august 2013 a menționat, că a fost atacată de către o persoană

de corpolență medie, culoarea părului întunecată, culoarea pielii întunecată și

faptul că l-a văzut înainte de prezentare spre recunoaștere nu a influențat asupra

deciziei acestuia. Acțiunea procesuală de prezentare spre recunoaștere a avut loc în

conformitate cu prevederile art. 116 Cod procedură penală, prima instanță a

conchis corect necesitatea de a respinge solicitarea avocatului Baghici L. privind

declararea nulității procesului-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel a reținut că prima instanță a ținut cont

de prevederile art. 3, 6-7, 61-62, 75-76 Cod penal, de faptul că inculpatul a comis o

infracțiune gravă, de personalitatea inculpatului care are antecedente penale, a

comis infracțiunea în perioada de suspendare condiționată a pedepsei, la locul de

muncă se caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se

află, nu au fost constatate careva circumstanțe atenuante și agravante.

Ținând cont de trecutul infracțional al inculpatului, de faptul că Zastavnîi I. a

comis infracțiunea în termen de probă, instanța de apel a reținut, că prima instanță

just a concluzionat că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă numai cu

izolarea acestuia de societate, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare

pe un termen de 6 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă.

De asemenea, prima instanță just a aplicat art. 84 alin. (1)-(3),(4) Cod penal,

adăugându-i la pedeapsa numită, pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 18 decembrie 2013, fiindu-i stabilit pedeapsă definitivă

7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă.

către avocatul Baghici L. în numele inculpatului, prin care solicită casarea acestora,

cu dispunerea achitării lui Zastavnîi I. de învinuirea în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

În motivarea recursului, invocă:

4

- instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, doar

a constatat faptul comiterii de către inculpat a infracțiunii incriminate;

- în cadrul urmăririi penale a fost petrecută prezentarea spre recunoaștere a

inculpatului de către partea vătămată cu încălcări procedurale, totodată ținând cont

de declarațiile incerte a părții vătămate Gherța V. date în ședință de judecată, a

solicitat instanței de apel să fie audiat suplimentar partea vătămată, în scopul

stabilirii adevărului și înlăturării dubiilor, însă cererea apărării a fost respinsă

neîntemeiat de instanța de apel, cauza fiind examinată totuși în lipsa părții

vătămate, fapt ce a dus la o verificare formală a legalității și temeiniciei hotărârii

primei instanțe;

- în urma examinării cauzei penale de către instanța de apel nu au fost

înlăturate dubiile și neclaritățile apărute în rezultatul depozițiilor contradictorii a

părții vătămate, ce urmau a fi verificate prin audierea suplimentară a părții

vătămate.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

solicitând de a-l respinge ca inadmisibil. Din textul recursului declarat, se

evidențiază că recurentul își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de

apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a probelor nu se conțin în

temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Astfel, recursul

nominalizat nu conține argumentele ilegalității hotărârii instanței de apel, precum

și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauză, cerințe

stipulate la art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, ceea ce echivalează cu

nemotivarea recursului în sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Hotărârea instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de

condamnare, aceasta corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură

penală, iar cele invocate de recurent nu constituie temei de pronunțare a unei

hotărâri de achitare. Instanța de apel corect a conchis, că întreaga sistemă de probe

coroborează între ele și confirmă vina inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. La aplicarea pedepsei s-a ținut

cont în deplină măsură de principiile generale de individualizare a pedepsei

prevăzute de art. 75 Cod penal.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Din cuprinsul recursului declarat de către avocatul Baghici L. în numele

inculpatului se reține, că aceasta invocă ca temei de drept pct. 6) din alin. (1) art. 427

5

Cod de procedură penală și anume, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din dosar, poate administra, la cererea

părților orice probe noi și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de recurs, studiind textul deciziei atacate constată, că temeiul invocat

de către recurent și prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că

instanța de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a

motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei cercetări și examinări

coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a

cauzei, precum și a elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare

dispusă în cauză, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de

vinovăție a inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit.

b), e), f) Cod penal. Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de

apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe

care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o

motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată,

argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea atacată și

corect a considerat că probele puse la baza sentinței nu conțin erori procesuale ce ar

putea influența autenticitatea concluziilor, dovedind indubitabil vinovăția

inculpatului de cele incriminate.

De asemenea, instanța de recurs atestă acel fapt că argumentele invocate de

către avocat în recursul declarat sânt identice celor invocate în apel.

Studiind materialele cauzei penale, Colegiul menționează că, prima instanță a

stabilit corect starea de fapt și de drept, confirmată pe probele administrate pe

cauza penală, drept urmare l-a recunoscut vinovat pe Zastavnîi I. și a încadrat just

fapta săvârșită de ultimul conform art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, după

indicii calificativi jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,

săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața

sau sănătatea persoanei și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Mai mult ca atât, Colegiul penal specifică, că judecând apelul, instanța de apel

a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție

corectă menținând condamnarea inculpatului în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f)

Cod penal, care este argumentată și corespunzătoare cumulului de probe

administrate și nemijlocit verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100

alin. (4) Cod de procedură penală și, totodată, fiind just evaluate prin prisma art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenței, veridicității și coroborării reciproce.

În viziunea instanței de recurs, hotărârile atacate în principiu reflectă o

cercetare amplă a tuturor aspectelor și versiunilor invocate de către partea apărării

6

în ce privește dezvinovățirea inculpatului de comiterea faptei imputate, în raport cu

cumulul de probe administrate în prezenta speță, ceea ce a permis justificat de a

adopta soluția de condamnare a lui Zastavnîi I. pentru cele săvârșite în baza art.

187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

Prin urmare, dat fiind faptul că avocatul în argumentarea recursului său,

invocă argumente similare cu cele invocate în apel și care au constituit obiect de

discuție în instanța de apel, respectiv cărora le-au fost date evaluări juste și

întemeiate corespunzător, Colegiul penal va păstra raționamentele din hotărârile

instanțelor de fond ce au avut ca efect recunoașterea vinovăției și condamnării

inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f)

Cod penal, statuând în consecință asupra corectitudinii lor.

Referitor la alegațiile recurentului, precum că în cadrul urmăririi penale a fost

petrecută prezentarea spre recunoaștere a inculpatului de către partea vătămată cu

încălcări procedurale, Colegiul menționează că conform procesului-verbal de

recunoaștere a persoanei din 08.10.2013, se constată că partea vătămată Gherța V. l-

a recunoscut pe inculpat după corpolența medie, sprâncene pronunțate, păr de

culoare întunecată. Astfel, faptul că partea vătămată l-a văzut pe inculpat înainte de

prezentarea spre recunoaștere, nu a influențat asupra deciziei acestuia, deoarece

fiind audiat în cadrul urmăririi penale, la data de 04.08.2013, imediat după

comiterea infracțiunii și cu două luni înainte de prezentarea spre recunoaștere,

partea vătămată a indicat aceleași particularități distinctive ale inculpatului,

menționând că a fost atacată de către o persoană cu corpolență medie, culoarea

părului și a pielii întunecată. De asemenea, Colegiul penal consideră juste

concluziile instanței de apel, precum că acțiunea procesuală de prezentare spre

recunoaștere a avut loc în conformitate cu prevederile art. 116 Cod procedură

penală, bănuitului fiindu-i propus să ocupe locul pe care-l dorește printre asistenții

procedurali și prezentarea spre recunoaștere a bănuitului a avut loc în afara

spațiului vizibilității părții vătămate, în prezența apărătorului.

Cât privește critica invocată în recurs, referitor la respingerea solicitării de

audiere suplimentară a părții vătămate, de către instanța de apel, astfel nefiind

înlăturate dubiile și neclaritățile apărute în rezultatul depozițiilor contradictorii a

acesteia, Colegiul o apreciază ca neîntemeiată, deoarece instanța de apel just la

examinarea chestiunii privind începerea examinării cauzei în lipsa părții vătămate,

care a fost înștiințată legal prin aviz de recepție și a depus cerere de examinare în

lipsa sa, a considerat posibilă examinarea cauzei în lipsa acesteia. Totodată, la

întrebarea instanței dacă participanții la proces au careva noi probe de administrat

sau de a fi cercetate suplimentar careva probe administrate în prima instanță în

conformitate cu prevederile art. 413 alin. (3) Cod de procedură penală, atât avocatul

Baghici L. cât și inculpatul nu au solicitat cercetarea cărorva probe, considerând

posibilă finisarea cercetării judecătorești, neavând careva completări.

Ce ține de faptul că partea vătămată în ședința de judecată a dat declarații

incerte, fapt ce a dus la o verificare formală a legalității și temeiniciei hotărârii

primei instanțe, instanța de recurs verificând actele și lucrările dosarului constată

că în cuprinsul filei 115 în decizie se motivează corespunzător, faptul că în cadrul

7

cercetării judecătorești partea vătămată a avut dubii dacă anume inculpatul a

săvârșit infracțiunea de jaf, urmează de apreciat în coroborare cu procesul-verbal

de recunoaștere a persoanei, luând în considerație că cu trecerea timpului,

aproximativ 2 ani, s-au diminuat percepțiile vizuale, mai mult ca atât partea

vătămată l-a văzut o singură dată pe inculpat – în momentul săvârșirii infracțiunii.

Totodată, instanța de recurs reține că faptul dat a fost confirmat și de către

partea vătămată care a declarat, că nesiguranța sa se datorează faptului trecerii unei

perioade îndelungate de timp, la fel a menționat că l-au jefuit anume patru

persoane, care erau împreună, iar primul l-a atacat persoana mai în vârstă, astfel

declarațiile acesteia coroborează cu declarațiile martorilor Rusu M., Gamurari C.,

Sîngerean I., care sunt cu 15-20 de ani mai tineri decât inculpatul și care au relatat

că Zastavnîi I. era împreună cu ei, comunicându-le că îi va învăța cum să sustragă

bunuri și anume el primul l-a atacat pe Gherța V., aplicându-i o lovitură cu

pumnul.

Față de cele ce preced, Colegiul penal conchide, că considerentele menționate

raliază celor constatate de prima instanță și de instanța de apel privitor la situația

de fapt și de drept reținută în cauză și privitor la stabilirea vinovăției inculpatului,

pe baza unei juste evaluări a probelor administrate în cauză, dând faptelor comise

de acesta o încadrare juridică corectă.

În concluzie, instanța de recurs consideră hotărârea instanței de apel ca legală

și întemeiată, fiind adoptată în corespundere cu prevederile legale relevante

prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală și din atare considerente,

recursul ordinar declarat de către avocatul Baghici Liliana în numele inculpatului

este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Baghici Liliana

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 17 decembrie 2015, în cauza penală privindu-l pe Zastavnîi Igor

Alexei, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la data de 01 septembrie 2016.

Președinte Gordilă Nicolae

Judecător Covalenco Elena

Judecător Diaconu Iurie

8