1ra-1516/2016 — art. 186 al. 2 lit. d CP

Dosarul nr. 1ra-1516/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

17 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

avocatul Gaina Rodica în numele inculpatului Blincov Jan, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 aprilie 2016, în cauza

penală privindu-l pe

Blincov Jan Iurii, născut la 22 decembrie 1979,

originar din raionul Orhei, str. Ștefan cel Mare 5/33,

domiciliat în satul Mînzești, raionul Ungheni.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 17.11.2015 - 12.03.2016;

instanța de apel: 25.03.2016 - 20.04.2016;

instanța de recurs: 11.07.2016 - 17.08.2016.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză în

baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

Blincov Jan a fost condamnat în baza art.186 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 2 ani și 6

luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

zilei, aflîndu-se în gospodăria cet. Ceban Petru din satul Cornești, raionul Ungheni,

urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, profitînd de lipsa

proprietarului, a sustras din buzunarul unei haine care se afla în antreul casei, bani în

numerar, în suma de 1 900 lei, după care a plecat într-o direcție necunoscută, astfel

cauzîndu-i proprietarului o daună în proporții considerabile.

care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri cu aplicarea unei

pedepse mai blînde în privința sa. În motivarea apelului a indicat că, inculpatul a

solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate la faza de urmărire penală,

astfel judecata urma să-i aplice pedeapsa minimă. Totodată a indicat că, nu are

prejudiciu material neachitat.

fost admis apelul declarat de inculpatul Blincov Jan Iurii, casară parțial sentința,

inclusiv și din oficiu, în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu

pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după

cum urmează:

Blincov Jan Iurii se declară vinovat de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art.186 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 364/1 alin. (8) Cod de

1

procedură penală, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 1 an 6

luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța d apel a menționat că, instanța de fond a

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat

probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, corect ajungînd la concluzia privind vinovăția inculpatului Blincov

Jan în comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal.

Totodată, în urma cercetării suplimentare a probelor s-a stabilit, că conform

procesului- verbal cu privire la constatarea infracțiunii din 09.10.2015, plîngerii din

09.10.2015 depuse de către Ceban Petru, ordonanței de punere sub învinuire din

28.10.2015, rechizitoriului, infracțiunea în cauză a fost săvîrșită de inculpatul Blincov

Jan la data de 29.09.2015.

Însă, după cum rezultă din partea descriptivă a sentinței, instanța de fond în

descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, n-a indicat timpul comiterii

infracțiunii (data), or, potrivit prevederilor art. 394 Cod de procedură penală, partea

descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale,

considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrsirii ei, forma și

gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii.

Astfel, reieșind din cele enunțate mai sus, circumstanțele de fapt și de drept

stabilite permit instanței de apel de a reține că, inculpatul Blincov Jan, la 29.09.2015,

în timpul zilei, aflîndu-se în gospodăria cet. Ceban Petru din satul Cornești, raionul

Ungheni, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, profitînd

de lipsa proprietarului, a sustras din buzunarul unei haine care se afla în antreul casei,

bani în numerar în suma de 1900 lei, după care a plecat într-o direcție necunoscută,

astfel cauzîndu-i proprietarului o daună în proporții considerabile.

Referitor la pedeapsă, care de fapt și este latura contestată de inculpat în apelul

declarat, instanța de apel a apreciat că există temei legal pentru casarea sentinței în

latura aplicării pedepsei, din următoarele considerente.

Se atestă, că pînă la începerea cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut

săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală.

Instanța de fond a admis procedura simplificată de judecare a cauzei pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală (art. 364/1 Cod de procedură

penală).

Conform art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea unei

infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza probelor administrate în faza

de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului Cod,

aplicate prin prisma prevederilor art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală. La

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată are obligația să țină

cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Prin sentința contestată, Blincov Jan a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2)

lit. d) Cod penal, la 2 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis.

2

În acest sens, instanța de apel a reținut că, anterior inculpatul Blincov Jan prin

sentința Judecătoriei Orhei din 21.05.2010 a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2)

lit. c), d) Cod penal, la amendă în mărime de 500 unități convenționale.

Ulterior, prin încheierea Judecătoriei Orhei din 28.02.2012, în privința lui

Blincov Jan a fost înlocuită pedeapsa penală sub formă de amendă cu 10 luni

închisoare în penitenciar de tip semiînchis, fiind reținut la 27.02.2014.

Astfel, instanța de fond just a concluzionat că, în acțiunile inculpatului persistă

starea de recidivă, dat fiind că inculpatul Blincov Jan a comis infracțiunea pînă la

expirarea termenului prevăzut la art. 111 alin. (1) lit. g) Cod penal și se consideră ca

avînd antecedente penale, iar conform prevederilor art. 34 alin. (1) Cod penal, se află

în situația de recidivă penală.

În partea descriptivă a sentinței, în motivarea aplicării pedepsei instanța de fond

a indicat că, sancțiunea art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, stabilește pedeapsă sub

formă de închisoare pînă la 4 ani, iar prin aplicarea prevederilor art. 82 Cod penal,

364/1 Cod de procedură penală, inculpatului poate să-i fie aplicată pedeapsa în

limitele de la 2 ani pînă la 3 ani închisoare.

Reieșeind din cele expuse, instanța de apel a constatat că, instanța de fond greșit

a calculat limitele maxime și minime la stabilirea pedepsei inculpatului Blincov Jan.

În acest aspect, s-a reținut că, în speță inculpatul Blincov Jan este condamnat în

baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, sancțiunea căruia prevede pînă la 4 ani

închisoare, iar în acțiunile inculpatului persistă starea de recidivă.

Astfel, potrivit prevederilor art. 82 Cod penal, pedeapsa minimă nu poate fi mai

mică de 2 ani închisoare, iar la judecarea cauzei în procedura prevăzută de art. 364/1

Cod de procedură penală, limita maximă de pedeapsă va fi 2 ani și 8 luni, iar cea

minimă se va reduce cu o treime constituind 1 an și 4 luni închisoare.

În speță pedeapsa în privința inculpatului Blincov Jan poate fi stabilită în

limitele de la 1 an și 4 luni pînă la 2 ani și 8 luni închisoare.

Luînd în considerație cele enunțate instanța de apel a indicat că, instanța de fond

la stabilirea pedepsei inculpatului Blincov Jan nu s-a condus de prevederile legislației

procesual-penale, astfel instanța de apel urmează să înlăture eroarea admisă de către

instanța de fond în ceea ce privește cerințele legii la aplicarea pedepsei.

numele inculpatului Blincov Jan, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct.

10) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea

acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri cu aplicarea unei pedepse minime în

privința inculpatului. Recurentul invocă dezacordul cu stabilirea pedepsei de către

instanța de apel. Totodată, menționează că este unicul întreținător al familiei, are la

întreținere părinții cu vîrstă înaintată care au nevoie de îngrijire; partea vătămată nu

are pretenții față de inculpat, fiindu-i restituit prejudiciul; nu au fost reținute

circumstanțele ce ar individualiza corect pedeapsa inculpatului (căință sinceră,

contribuirea activă la descoperirea infracțiunii).

5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,

procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul

Gaina Rodica în numele inculpatului Blincov Jan, prin care menționează că, este pe

poziția respingerii acestui recurs, deoarece recurentul invocă dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor, or motivele de reapreciere a probelor nu se

conțin în temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. În opinia

procurorului, pedeapsa care a fost stabilită inculpatului de către instanța de apel este

3

echitabilă faptelor infracționale săvîrșite și în corespundere cu împrejurările cauzei și

normelor legale.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind

vădit neîntemeiat, or în vederea acestei statuări se expun următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia

în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurentă.

Potrivit textului recursului, avocatul a invocat ca temei de casare a hotărîrii

judecătorești art. 427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, care stipulează că s-

au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Analizînd acest temei în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul penal

constată că acesta nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat.

După cum rezultă din textul recursului, autorul acestuia este de acord cu starea

de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, criticînd hotărîrea, precum că instanța de apel fără a-și motiva soluția,

neîntemeiat a aplicat inculpatului o pedeapsă aspră, prin ce au ignorat principiul

individualizării pedepsei penale.

Colegiul penal, constată că, la stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel a

ținut seama pe deplin de principiile de aplicare a pedepsei, prevăzute de art. 61 Cod

penal, de criteriile generale de individualizare a ei, stipulate în art. 75 Cod penal, de

toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea, precum și de

influența pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării inculpatului.

Totodată, instanța de apel, a luat în considerație că potrivit art. 16 Cod penal,

infracțiunea comisă de Blincov Jan face parte din categoria infracțiunilor mai puțin

grave, de persoana acestuia că, a recunoscut vina, a contribuit activ la descoperirea

infracțiunii, de condițiile de viață ale familiei acestuia, precum și de faptul că anterior

a fost condamnat, fiind în stare de recidivă, just a conchis că corijarea și reeducarea

inculpatului nu poate avea loc decît prin izolare de societate.

Colegiul penal reține că, pedeapsa are drept scop și prevenirea săvîrșirii de noi

infracțiuni atît din partea inculpatului, cît și a altor persoane. Ca măsură de

constrîngere, pedeapsa are pe lîngă scopul său represiv și o finalitate de

exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa

și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa fel, încît

inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a

săvîrșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces

obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca

finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Astfel, argumentele părții apărării privind aplicarea unei pedepse mai blînde, nu

pot fi reținute, deoarece inculpatul Blincov Jan anterior, anterior a fost condamnat, a

comis infracțiunea pînă la expirarea termenului prevăzut la art. 111 alin. (1) lit. g)

Cod penal și se consideră ca avînd antecedente penale, iar conform prevederilor art.

34 alin. (1) Cod penal, se află în situația de recidivă penală, fapt ce confirmă că acesta

4

nu și-a făcut concluziile necesare pentru viață și că reeducarea lui este posibilă doar

în locurile privative de libertate.

Colegiul penal conchide că, tipul și mărimea pedepsei stabilite inculpatului, va fi

cel mai eficient pentru corijarea și reeducarea lui și atingerea scopului legii.

Prin urmare, Colegiul penal reține că, la stabilirea pedepsei inculpatului Blincov

Jan, instanța de apel a dat deplină eficiență împrejurărilor cauzei, numind acestuia o

pedeapsă echitabilă, în limitele prevăzute de sancțiunea normelor penale în baza

cărora a fost declarat vinovat, ținîndu-se seama de prevederile art. 61, 75 Cod penal și

de dispozițiile art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală.

Din acest punct de vedere se constată că, de fapt, în cauză nu s-a comis eroarea

de drept la care face referință recurentul, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției

adoptate, pedeapsa sub formă de închisoare aplicată inculpatului este legală și

întemeiată concluzie ce este argumentată în descriptivul deciziei instanței de apel,

care corespunde tuturor prevederilor normelor de procedură penală, fiind

individualizată conform prevederilor legale.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității recursului ordinar declarat de avocatul Gaina Rodica în numele

inculpatului Blincov Jan, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Gaina Rodica în

numele inculpatului Blincov Jan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 20 aprilie 2016, în cauza penală, în privința lui Blincov Jan Iurii, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțat integral la 26 august 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

5