ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 23.08.2016

1ra-1628/16 — art.287 al.3, 152 al.2

HOTĂRÂRE
23.08.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.287 al.3, 152 al.2
Temei legal
art.427 alin.1 pct.6 CPP
Citează această cauză
1ra-1628/16 — art.287 al.3, 152 al.2 (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1628/16

Curtea Supremă de Justiție

23 august 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Ion Guzun

judecînd în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Cojocaru Dumitru Vasile, avocatul

Tatiana Lepădatu în numele inculpatului Cojocaru Dumitru Dumitru, de inculpata

Cojuhari Natalia și avocatul acesteia Alexandr Zmeu și de către inculpațiii Cojocaru

Dumitru Dumitru, Cojocaru Dumitru Vasile, Cojocaru Maria și avocatul acestora Ion

Crețu, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 17 mai 2016, în cauza penală în privința lui:

Cojuhari Natalia Victor, născută la 20 mai 1981,

originară din com. Sverdiac, r-l Rîșcani, și domiciliată

str. Botanica Veche, 17, mun. Chișinău;

Cojocaru Dumitru Dumitru, născut la 16

decembrie 1986, originar și domicilia str. Botanica

Veche, 17, mun. Chișinău;

Cojocaru Dumitru Vasile, născut la 30 iunie

1961, originar și domiciliat str. Botanica Veche, 17, mun.

Chișinău;

Cojocaru Maria Valerian, născută la 29 iulie

1960, originară și domiciliată str. Botanica Veche, 17,

mun. Chișinău;

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 11.09.2014-14.01.2016;

- instanța de apel: 12.02.2016-17.05.2016;

- instanța de recurs: 25.07.2016-23.08.2016.

1

Cojuhari Natalia a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 152 alin.

(1) Cod penal la 1 (un) an închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis pentru femei.

În baza art. 90 Cod penal a fost dispusă suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate inculpatei pe un termen de probă de 1 (un) an.

Tot prin aceeași sentință Cojuhari Natalia a fost achitată de săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art.287 alin. (3) Cod penal pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

Cojocaru Dumitru Dumitru, Cojocaru Dumitru Vasile, Cojocaru Maria Valerian

învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal au fost

achitați pe motiv că fapta acestora nu întrunesc elementele infracțiunii.

Procesul penal în privința lui Cojocaru Dumitru Dumitru, Cojocaru Dumitru

Vasile, Cojocaru Maria Valerian privind comiterea infracțiunii prevăzute de art.152

alin.(2) lit. e) Codul penal a fost încetat pe motivul că fapta acestora constituie

contravenție prevăzută de art. 78 alin. (2) Cod Contravențional încetînd procesul

contravențional pe motivul expirării termenului de prescripție a răspunderii

contravenționale.

învinuirii la 17 iunie 2014, aproximativ la orele 19.00 min., Cojuhari Natalia aflîndu-se

în curtea comună a gospodăriilor ultimei, a lui Cojuhari Valeriu și Cojocaru Dumitru

amplasate pe str. Botanica Veche 17, mun. Chișinău, fără motiv a inițiat un conflict cu

Cojuhari Valeriu, unde acționînd din intenții huliganice, încălcînd grosolan ordinea

publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, cu o obrăznicie deosebită

l-a numit cu cuvinte necenzurate pe ultimul, iar cu o canistră i-a aplicat o lovitură în față.

În scurt timp, în conflict s-a implicat Cojocaru Dumitru Vasile, Cojocaru Maria

Valerian și Cojocaru Dumitru Dumitru, care împreună cu Cojuhari Natalia continuau să-

l numească cu cuvinte necenzurate, iar Cojocaru Dumitru Vasile, Cojocaru Dumitru

Dumitru și Cojuhari Natalia continuau să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele peste

diferite părți ale corpului lui Cojuhari Valeriu, totodată Cojocaru Dumitru Vasile

sugrumîndu-1, iar Cojocaru Maria Valerian împingîndu-i pe agresori în scop de a-i

provoca la aplicarea loviturilor, acțiuni care însă au fost curmate de către Cojuhari

Aliona.

În rezultatul maltratării lui Cojuhari Valeriu în circumstanțele indicate mai sus,

acestuia i-au fost provocate conform raportului de expertiză medico - legală nr. 1579/D

din 11 iulie 2014 fractura osului zigomatic cu deplasare moderată pe dreapta, luxația

falangei medii degetului IV pe stînga, fractura marginală intraarticulară a falangei distale

degetului IV mîna stîngă; echimoză și excoriație pe față, care puteau fi cauzate prin

acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, condiționează dereglarea sănătății de

lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun se califică ca vătămare medie.

2

Astfel acțiunile lui Cojuhari Natalia au fost încadrate de organul de urmărire penală

conform art. 287 alin. (3) Cod penal și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal acțiunile lui

Cojocaru Dumitru Dumitru conform art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și art. 152 alin.

(2) lit. e) Cod penal, acțiunile lui Cojocaru Dumitru Vasile conform art. 287 alin. (2) lit.

b) Cod penal și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, iar acțiunile lui Cojocaru Maria

Valerian conform art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și art. 42, 152 alin. (2) lit. e) Cod

penal.

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care să fie recunoscuți vinovați și condamnați:

Cojuhari Natalia în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 ani închisoare și art. 152

alin (2) lit. e) Cod penal la 6 ani închisoare.

Conform art. 84 Cod penal ai stabili pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis.

Cojocaru Dumitru Dumitru în baza 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 4 ani închisoare

și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal la 5 ani închisoare.

Conform art. 84 Cod penal ai stabili pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Cojocaru Dumitru Vasile în baza 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 4 ani închisoare

și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal la 5 ani închisoare.

Conform art. 84 Cod penal ai stabili pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Cojocaru Maria în baza 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 4 ani închisoare și art. 152

alin. (2) lit. e) Cod penal la 5 ani închisoare.

Conform art. 84 Cod penal ai stabili pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului acuzatorul de stat a invocat:

- la emiterea sentinței de condamnare a lui Cojuhari Natalia pe art. 152 al. (1) Cod

penal, instanța a invocat precum că, din declarațiile părții vătămate Cojuhari Valeriu

acesta a primit lovitura cu canistra peste față, după care a doua lovitură pe care Cojuhari

degetul mîinii stîngi, simțind durere imediat. Faptele relatate în sentință, însă nu

corespund adevărului, întrucît partea vătămată a indicat în cadrul audierii de către

instanță precum că, cu acea canistră a fost lovit peste deget, nespicificînd că, ar fi lovit

anume peste degetul care ulterior s-a stabilit a fi fracturat. Mai mult ca atît, acesta a

remarcat că, nu a simțit durere la acel moment din cauza înfierbințelii, iar deja ajuns la

spital a simțit durere la mînă și față, din care cauză a leșinat;

- instanța nu a luat în considerație declarațiile părții vătămate depuse la urmărirea

penală și anume faptul că: ”se ținea în picioare și în vederea evitării loviturilor de mai

departe s-a apucat de canistra care era în mîinile cet. Cojuhari Natalia. In acest moment

3

a observat cum asupra sa s-au năpustit și cet. Cojuhari Dumitru Dumitru, cet. Cojuhari

Dumitru Vasile și persoana pe nume Musea. Cet. Cojuhari Dumitru Dumitru a început

să îl stranguleze de gît cu ambele sale mîini, iar Cojuhari Dumitru Vasile și cu Musea îl

băteau cu pumnii în regiunea capului și a feței. Cu mîinile a încercat să dea la o parte

mîinile lui Cojuhari Dumitru Dumitru de la gît, iar în acest timp în direcția lor a fugit

fiica cet. Cojuhari Valeriu, cet. Cojuhari Aliona care a început să îi despartă. O dată ce a

intervenit cet. Cojuhari Aliona conflictul fiind aplanat, deja nimeni nu se mai bătea. O

dată ce a ajuns la Spital și-a pierdut cunoștința, din cauza durerii pe care o avea în mîna

stîngă”;

- instanța de fond eronat a delimitat acțiunile lui Cojuhari Natalia de intenția

celorlalți participanți Cojocaru Dumitru Dumitru, cet. Cojocaru Dumitru Vasile și

Cojocaru Maria invocînd că, la aplicarea loviturilor de către ultimii, Cojuhari Natalia nu

a participat, aceasta prin aplicarea loviturii cu canistra, realizîndu-și deja intenția

infracțională fără însă participarea celorlalți inculpați;

- instanța nu a luat în considerație acțiunile lui Cojuhari Natalia care a fost inițiatorul

și provocatorul conflictului și a admis acțiunile de mai departe a celorlalți participanți la

comiterea infracțiunii. Acțiunile în cauză denotă admiterea tacită a acțiunilor de vătămare

a integrității corporale, fapt pentru care acestea se consideră coautori;

- deși instanța a stabilit că, Cojocaru Dumitru Dumitru, Cojocaru Dumitru Vasile și

Cojocaru Maria au aplicat violența fizică asupra lui Cojocaru Valeriu, instanța incorect

delimitînd acțiunile acestora precum că, s-ar califica conform prevederilor art. 78 Cod

contravențional de acțiunile lui Cojuhari Natalia calificîndu-le sub aspectul comiterii

infracțiunii prevăzute de art. 152 al. (1) Cod penal;

- instanța la emiterea sentinței de achitare pe acest fapt de învinuire nu a apreciat

declarațiile martorilor Cojuhari Doina și Cojuhari Aliona care au încetat acțiunile

huliganice a inculpaților. Prin urmare, se adeverește că, acțiunile inculpaților au fost de

durată, nu au avut careva motiv, care au fost însoțite de gălăgie, expresii obscene și în

cumul denotă încălcarea grosolană a ordinii publice și exprimarea unei vădite lipse de

respect față de societate.

fost admis apelul procurorului, casată integral sentință și pronunță o nouă hotărîre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

Cojuhari Natalia Victor a fost recunoscută vinovată și condamnată:

- în baza art. 287 alin.(3) Cod penal la 4 ani închisoare;

- în baza art. 152 alin. (2) lit. e) din Cod penal la 5 ani închisoare;

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul

parțial al pedepselor aplicate, lui Cojuhari Natalia Victor i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă de 5 ani și 2 luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis pentru femei;

Cojocaru Dumitru Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat:

4

- în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 1 an închisoare;

- în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal la 5 ani închisoare;

În temeiul art. 84 alin. (1) pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al

pedepselor aplicate, lui Cojocaru Dumitru Dumitru i-a fost stabilită pedeapsa definitivă

de 5 ani și 6 luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

Cojocaru Dumitru Vasile fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 1 an închisoare;

- în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal la 5 ani închisoare;

În temeiul art. 84 alin. (1) pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al

pedepselor aplicate, lui Cojocaru Dumitru Dumitru i-a fost stabilită pedeapsa definitivă

de 5 ani și 6 luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

Cojocaru Maria Valerian a fost recunoscută vinovată și condamnată:

- în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 1 an închisoare;

- în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal la 5 ani închisoare;

În temeiul art. 84 alin. (1) pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al

pedepselor aplicate, lui Cojocaru Dumitru Dumitru i-a fost stabilită pedeapsa definitivă

de 5 ani și 2 luni închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

4.1. Instanța de apel, analizînd totalitatea de probe acumulate la cauza și

apreciindu-le, respectînd prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, a constatat:

La 17.06.2014, aproximativ la orele 19:00 min., Cojuhari Natalia, aflîndu-se în

curtea comună a gospodăriilor ultimei, a lui Cojuhari Valeriu și Cojocaru Dumitru

amplasate pe str. Botanica Veche 17, mun. Chișinău, fără motiv a inițiat un conflict cu

Cojuhari Valeriu, unde acționînd din intenții huliganice, încălcînd grosolan ordinea

publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, cu o obrăznicie deosebită

l-a numit cu cuvinte necenzurate pe ultimul, iar cu o canistră i-a aplicat o lovitură în față.

În scurt timp, în conflict s-au implicat Cojocaru Dumitru Vasile, Cojocaru Maria

Valerian și Cojocaru Dumitru Dumitru, care împreună cu Cojuhari Natalia continuau să-

l numească cu cuvinte necenzurate, iar Cojocaru Dumitru Vasile, Cojocaru Dumitru

Dumitru și Cojuhari Natalia continuau să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele peste

diferite părți ale corpului lui Cojuhari Valeriu, totodată Cojocaru Dumitru Vasile

sugrumîndu-1, iar Cojocaru Maria Valerian împingîndu-i pe agresori în scop de a-i

provoca la aplicarea loviturilor, acțiuni care însă au fost curmate de către Cojuhari

Aliona.

În rezultatul maltratării lui Cojuhari Valeriu în circumstanțele indicate mai sus,

acestuia i-au fost provocate conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1579/D

din 11 iulie 2014 fractura osului zigomatic cu deplasare moderată pe dreapta, luxația

falangei medii degetului IV pe stînga, fractura marginală intraarticulară a falangei distale

degetului IV mîna stîngă; echimoză și excoriație pe față, care puteau fi cauzate prin

5

acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, condiționează dereglarea sănătății de

lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun se califică ca vătămare medie.

Necătînd la faptul, că inculpații Cojocaru Dumitru Vasile, Cojocaru Maria

Valerian, Cojocaru Dumitru Dumitru și Cojuhari Natalia audiați repetat în cadrul

apelului nu au recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate, vinovăția lor a fost

dovedită prin declarațiile părții vătămate Cojuhari Valeriu; a martorilor Cojuhari

Aliona, Vatamaniuc Ruslan, și a martorului minor Cojuhari Doina inclusiv și materiale

cauzei cum sunt:

- raportul de expertiză medico-legală nr. 1579/D din data de 11 iulie 2014, prin

care expertul medico-legist a concluzionat că, la Cojuhari Valeriu Petr s-a constatat

fractura osului zigomatic cu deplasare moderată pe dreapta, luxația falangii medii

degetului IV pe stînga, fractura marginală intraarticulară a falangii distale degetului IV

mîinii stingi, echimoză și excoriație pe față, care puteau fi cauzate prin acțiunea

traumatică a unui obiect contondent dur, posibil în condițiile și circumstanțele indicate,

care condiționează o dereglare a sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în

comun, se califică ca vătămare medie. Circumstanțe, că pătimitul ar fi căzut sau

automutilat lipsesc, f.d.40, vol.1.

- procesul-verbal de confruntare din data de 16 iulie 2014, dintre

bănuitul Cojocaru Maria și martorul Cojuhari Aliona, prin care este consemnat faptul

că, ambele își mențin declarațiile făcute, f.d.86-89, vol.1.

- procesul-verbal de confruntare din data de 16 iulie 2014, dintre bănuitul

Cojocaru Maria și martorul Cojuhari Doina, prin care este consemnat faptul că, ambele

își mențin declarațiile făcute, f.d.90-93, vol.1.

- procesul-verbal de confruntare din data de 17 iulie 2014, dintre bănuitul

Cojocaru Dumitru Dumitru și martorul Cojuhari Aliona, prin care este consemnat faptul

că, ambi își mențin declarațiile făcute, f.d.94-97, vol.1.

- procesul-verbal de confruntare din data de 17 iuilie 2014, dintre bănuitul

Cojocaru Dumitru Dumitru și martorul Cojuhari Doina, prin care este consemnat faptul

că, ambii își mențin declarațiile făcute, f.d.98-102, vol.1.

- procesul-verbal de confruntare din data de 05 august 2014, dintre bănuitul

Cojocaru Dumitru Vasile și partea vătămată Cojuhari Valeriu Petru, prin care este

consemnat faptul că, ambii își mențin declarațiile făcute, f.d. 103-106, vol.1.

- procesul-verbal de confruntare din data de 19 august 2014, dintre bănuitul

Cojuhari Natalia Victor și partea vătămată Cojuhari Valeriu Petru, prin care este

consemnat faptul că, ambii își mențin declarațiile făcute, f.d.107-110, vol. 1.

Instanța de apel a conchis că:

- instanța de fond eronat a achitat-o pe Cojuhari Natalia de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Codul penal, or aceasta fiind combătute de totalitatea

probele acuzării prezentate în instanța de judecată și anume partea vătămate Cojuhari

6

Valeriu a invocat precum că ,,…se ținea în picioare și în vederea evitării a loviturilor de

mai departe s-a apucat de canistra care era în mîinile cet. Cojuhari Natalia. În acest

moment a observat cum asupra sa s-au năpustit și cet. Cojuhari Dumitru Dumitru, cet.

Cojuhari Dumitru Vasile și persoana pe nume Musea. Cet. Cojuhari Dumitru Dumitru

a început să îl stranguleze de gît cu ambele sale mîini, iar Cojuhari Dumitru Vasile și cu

Musea îl băteau cu pumnii în regiunea capului și a feței. Cu mîinile a încercat să dea la

o parte mîinile lui Cojuhari Dumitru Dumitru de la gît, iar în acest timp în direcția lor

a fugit fiica cet. Cojuhari Valeriu, Cojuhari Aliona care a început să îi despartă. O dată

ce a intervenit cet. Cojuhari Aliona conflictul fiind aplanat, deja nimeni nu se mai bătea.

O dată ce a ajuns la Spital și-a pierdut cunoștința, din cauza durerii pe care o aveam în

maina stîngă.”;

- neîntemeiat instanța de fond a delimitat acțiunile lui Cojuhari Natalia de intenția

celorlalți participanți Cojocaru Dumitru, Cojocaru Dumitru Vasile și Cojocari Maria,

invocînd că la aplicarea loviturii cu canistra, ultima deja realizîndu-și intenția s-a

infracțională însă fără participarea celorlalți inculpați.

În acest sens, instanța de apel a menționat că se consideră fapta săvîrșită de două

sau mai multe persoane atît în cazul în care la comiterea ei au participat în comun doi

sau mai mulți coautori, în lipsa unei înțelegeri prealabile între ei, cît și în cazul în care la

comiterea faptei au luat parte doi sau mai mulți coautori care s-au înțeles în prealabil

despre săvîrșirea în comun a acesteia;

- instanța de fond achtînd-o pe Cojuhari Natalia nu a luat în considerație acțiunile

ultimei care a fost de fapt inițiatorul și provocatorul conflictului și a admis acțiunile de

mai departe a celorlalți participanți la comiterea infracțiunii. Acțiunile în cauză denotă

admiterea tacită a acțiunilor de vătămare a integrității corporale, fapt pentru care acestea

se consideră coautori;

- deși instanța de fond a stabilit că, inculpații Cojocaru Dumitru Dumitru, Cojocaru

Dumitru Vasile și Cojocaru Maria au aplicat violență fizică asupra lui Cojocaru Valeriu,

incorect au delimitat acțiunile acestora încadrîndu-le în baza art. 78 Cod

Contravențional, iar acțiunile lui Cojuhari Natalia calificîndu-le sub aspectul comiterii

infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal.

Colegiul penal a reținut că, vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, este dovedită în afara dubiilor rezonabile

și prin mijloace de probă, cum ar fi, declarațiile martorilor Cojuhari Doina, Cojuhari

Aliona și declarațiile părții vătămate Cojuhari Valeriu, precum și prin raportul de

expertiză medico-legală nr. 1579/D din 11 iulie 2014, în a căror veridicitate instanța de

apel nu are temei de îndoială, și care indubitabil demonstrează vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit.e) Cod penal.

Obiectul juridic nemijlocit îl constituie relațiile sociale a căror existență și

desfășurare normală sunt condiționate de ocrotirea sănătății persoanei.

7

Latura obiectivă a infracțiunii se realizează prin provocarea dereglării îndelungate

a sănătății sau pierderea considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime din capacitatea

de muncă. Dereglarea îndelungată a sănătății este determinată nemijlocit de un șir de

vătămări, maladii, dereglări de funcție care au o durată de peste 21 de zile, dar cu condiția

că victima își recapătă sănătatea inițială.

Latura subiectivă se caracterizează prin intenție directă sau indirectă.

Subiect al infracțiunii sunt însăși inculpații Cojuhari Natalia, Cojocaru Dumitru

Dumitru, Cojocaru Dumitru Vasile, și Cojocaru Maria, cetățean care au atins vîrsta de

tragere la răspundere penală și care au capacitatea de a înțelege caracterul prejudiciabil

al faptelor sale, precum și capacitatea de a-și manifesta voința și de a-și dirija acțiunile.

Colegiul penal referitor la acțiunile huliganice a stabilit că, conflictul a apărut din

cauza expresiilor necenzurate a inculpatei Cojuhari Natalia față de copii părții vătămate,

care în scurt timp s-a transformat în acțiuni violente, iar motive de intervenire a lui

Cojocaru Dumitru Dumitru, Cojocaru Dumitru Vasile și Cojocaru Maria nici nu au fost,

fapt confirmat prin lipsa vătămărilor corporale a lui Cojuhari Natalia

În scopul calificării corecte a faptelor descrise, instanța de apel a ținut cont de

explicațiile Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție din 19,06.2006 „Cu privire la

practica judiciară în cauzele penale despre huliganism” unde se menționează că

infracțiunea de huliganism, incorporată la alin. (l) art.287 Cod penal, prevede acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect

față de societate în oarecare din următoarele situații:

a) însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor;

b) însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor;

c) însoțite de opunerea de rezistență reprezentanților autorităților sau altor persoane

care curmă actele huliganice;

d) acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită.

Ordine publică înseamnă o totalitate de relații sociale, ce asigură o ambianță

liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității

patrimoniului, precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice.

Prin încălcarea grosolană a ordinii publice cu o vădită lipsă de respect se înțelege

săvîrșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de

conviețuire, încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii

publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosire

a onoarei și demnității persoanei, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice,

zădărnicire a activităților de masă, suspendare temporară a activității normale a

întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului public etc.

Prin huliganism însoțit de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe se are în vedere atît violența psihică,

cît și cea fizică, ce se poate manifesta prin cauzarea unor prejudicii sănătății, care pot

8

surveni în urma săvîrșirii unor acțiuni cu caracter violent produse prin aplicarea de

lovituri, prin imobilizarea, îmbrîncirea, punerea unei piedici victimei, urmate de cauzarea

vătămărilor intenționate corporale sau leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului

sănătății.

Prin obrăznicie deosebită se înțeleg acțiunile de încălcare grosolană a ordinii

publice însoțite de acte de violență asupra persoanei, de distrugere și degradare a

bunurilor proprietarului.

Acțiunile de huliganism sînt orientate, de regulă, spre public, spre reacția

publicului în privința jignirii demnității publice și încălcării grosolane a ordinii publice.

Acțiunile de huliganism se pot înfăptui și în locuri nepopulate, sau noaptea, dar cu

încălcarea ordinii publice.

În atare situație, făptuitorul poartă răspundere dacă își dădea seamă și conștientiza

că încalcă grosolan ordinea publică, lipsă de respect față de societate și de normele de

conviețuire. De aceea fapta inculpaților se consideră ca fiind una intenționată și

caracterizată prin intenție directă, îndreptată spre încălcarea grosolană a ordinii publice,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe, de opunere de rezistență violentă, altor persoane care curmă actele

huliganice.

Instanța de apel a concluzionat că, materialul probator determină incontestabil

faptul că, inculpata Cojuhari Natalia, avînd intenția comiterii unui act de huliganism cu

aplicarea unei canistre, încălcînd grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței

asupra părții vătătmate Cojuhari Valeriu, precum și acțiuni care prin conținutul lor, se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită.

Latura subiectivă a huliganismului se caracterizează prin comiterea cu intenție

directă a infracțiunii, persoana conștientizează că încalcă grosolan ordinea publică,

exprimînd astfel o vădită lipsă de respect față de societate și dorind acest fapt.

Subiecți al infracțiunii - sunt însăși inculpații Cojuhari Natalia, Cojocaru Dumitru

Dumitru, Cojocaru Dumitru Vasile și Cojocaru Maria, cetățeni care au atins vîrsta de

tragere la răspundere penală și care au capacitatea de a înțelege caracterul prejudiciabil

al faptelor sale, precum și capacitatea de a-și manifesta voința și de a-și dirija acțiunile.

Astfel, materialul probator determină incontestabil faptul că, inculpații Cojocaru

Maria, Cojocaru Dumitru Dumitru și Cojocaru Dumitru Vasile, avînd intenția comiterii

unui act de huliganism cu aplicarea unei violenței, încălcînd grosolan ordinea publică,

însoțită de aplicarea violenței asupra părții vătătmate Cojuhari Valeriu, precum și acțiuni

care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, de două sau mai

multe persoane.

Colegiul a stabilit că instanța de fond la emiterea sentințe de achitare pe acest capăt

de învinuire nu a dat o apreciere corectă declarațiilor martorilor Cojuhari Doina și

Cojuhari Aliona care au fost martori ocular la cele petrecute, iar ca rezultat al implicării

lor au încetat acțiunile huliganice ale inculpaților, or se confirmă faptul că, acțiunile

9

inculpaților au fost de durată, nu au avut careva motiv fiind însoțite de aplicarea violenței,

de gălăgie și expresii obscene și în cumul denotă încălcarea grosolană a ordinii publice

și exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate.

Suportul probator examinat mai sus, a determinat instanța de apel de a conchide că

în acțiunile inculpatei Cojuhari Natalia sunt prezente semnelor componenței de

infracțiune prevăzută la alin. (3) art. 287 Cod penal - acțiuni intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiunile care prin

conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, cu aplicarea

obiectelor pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, iar în acțiunile

inculpaților Cojocaru Dumitru Dumitru, Cojocaru Dumitru Vasile și Cojocaru Maria a

semnelor componenței de infracțiuni prevăzute de art. 287 alin (2) lit. b) din Codul penal

- acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe,

săvîrsite de mai multe persoane.

La stabilirea pedepsei inculpaților Cojuhari Natalia, Cojocaru Dumitru Dumitru,

Cojocaru Dumitru Vasile și Cojocaru Maria, Colegiul penal a ținut cont de prevederile

art. 61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunilor săvîrșite care potrivit art. 16 din Cod

penal fac parte din categoria infracțiunilor grave, și mai puțin grave, de persoana

inculpaților care se caracterizează suficient, de circumstanțele care atenuează și

agravează răspunderea, care nu s-au stabilit și de influența pedepsei asupra acestora.

Instanța de apel a constatat că, scopul educativ și preventiv al pedepsei numite

inculpaților în raport cu personalitate lor și faptelor comise, circumstanțele relevante

pentru adoptarea unei condamnări obiective și echitabile poate fi atins doar prin aplicarea

pedepsei închisorii cu izolare acestora de societate și reabilitare și corijare în locurile de

detenție, pe o perioadă spre mediul pedepsei prevăzute la sancțiunea normelor

incriminate, ori la caz nu sunt întrunite alte temeiuri pentru aplicarea prevederilor art. 90

din Cod penal, nefiind rațional și legal nici aplicarea altei pedepse, sancțiunea art.287

alin.(3) Cod penal prevede doar pedeapsa închisorii, pe de altă parte nu este rațional nici

suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii în lipsă de motive ce ar permite

o astfel de soluție.

5.1 avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Cojocaru Dumitru

Vasile, care invocînd prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 8) și 12) Cod de procedură penală

solicită casarea decizie cu menținere sentinței.

În susținerea recursului indică:

- decizia este bazată pe aprecierea eronată a tuturor probelor anexate la dosar, mai

mult ca atît instanța de apel a examinai cauza unilateral si nu a dat o apreciere

corespunzătoare probelor prin prisma art. 101 Cod de procedură penală;

10

- este întemeiată aprecierea instanței de fond precum că în acțiunile inculpaților

lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de ari. 287 Cod penal, reținînd

că nu au fost administrate mijloace de probă (sesizări plîngeri), care ar confirma că

persoane terțe, altele decît participanții la conflict, au sesizat conflictul și au perceput o

încălcare a ordinii publice;

- instanța de fond corect a constatat că numai în urma acțiunilor inculpatei Cojuhari

Natalia prin aplicarea loviturilor cu canistra i-au cauzat leziuni corporale părții vătămate,

care au fost calificate ca vătămări medii, ori din declarațiile acestuia reiese că inculpata

l-a lovit cu canistra în regiunea capului și apoi pentru a se apăra a apucat-o cu mîna și de

atunci a simțit dureri le mînă;

- instanța de apel nu a dat aprecierea cuvenită declarațiilor părții vătămate,

deoarece nu sînt alt ceva decît o modalitate de a ascunde adevărul și de a nu fi, însuși,

învinuit în încălcarea legii, fiindcă anume acesta a comis o abatere în momentul cînd prin

acțiunile sale încălca ordinea publică apărînd în stare de ebrietate și atacacînd-o pe

Cojuhari Natalia a numit-o cu cuvinte necenzurate.

5.2 avocatul Tatiana Lepădatu în numele inculpatului Cojocaru Dumitru

Dumitru, care invocînd prevederile art.427 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală

solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței.

În susținerea recursului invocă:

- din materialele cauzei rezultă, că partea vătămată Cojuhari Valeriu și

condamnatul sunt în relații de rudenie, locuiesc într-o ogradă comună, unde locuiau doar

participanții la ceartă, nu a fost încălcată ordinea publică, nu a fost sistată activitatea vre-

unei întreprinderi sau lezate interesele altor persoane, iar conflictul între ei a avut la baza

sa relații ostile;

- instanța nu a reținut, că procurorul nu a prezentat careva probe precum că

condamnatul a săvîrșit acțiunile sale în prezența martorilor oculari și deci nu putea să

deranjeze alte persoane. Cu excepția cet. Cojuhari Valeriu, organul de urmărire penală

nu a înregistrat plîngeri de la alți cetățeni și nu a stabilit dacă condamnatul a săvîrșit

acțiuni care pot fi calificate ca o încălcare grosolană și evidentă a ordinii publice, după

cum se explică în Hotărîrea Plenului CSJ;

- a fost stabilit, că vătămările corporale medii ale integrității corporale și a sănătății

fost cauzate de către condamnata Cojuhari Natalia în circumstanțele date, deoarece nu a

fost stabilită legătură cauzată între acțiunile violente ale condamnatului Cojocaru

Dumitru Dumitru și vătămările corporale medii cauzate părții vătămate Cojuhari Valeriu,

fapta imputată condamnatului nu putea fi încadrată în baza art. 152 Cod penal;

5.3 inculpata Cojuhari Natalia și avocatul acesteia Alexandr Zmeu, care

invocînd prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 8) și 10) Cod de procedură penală solicită

casarea deciziei cu menținerea sentinței.

În susținerea recursului indică:

11

- instanța de apel și-a întemeiat decizia de condamnare a inculpatei Cojuhari Natalia

Victor, practic doar din spusele părții vătămate;

- decizia Curții de Apel Chișinău o consideră ilegală și neîntemeiată bazată doar pe

declarațiile părții vătămate și a martorilor Cojuhari Aliona și Cojuhari Diana fiicele părții

vătămate declarațiile cărora la caz, sunt în contradicției cu circumstanțele pricinii. Mai

mult ca atît anume partea vătămată prin acțiunile sale ilegale, starea de ebrietate,

propuneri indecente și cuvinte obscene față de inculpată în prezenta copiilor acesteia

minori, partea vătămată dînd buzna în casa inculpatei, a provocat conflictul iscat;

- acțiunile inculpatei Cojuhari Nataliei n-au fost îndreptate împotriva părții

vătămate în vederea tulburării ordinii publice. Fiind neatacată sentința instanței de fond

inculpata a căzut de acord doar cu fapta imputată prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. (e)

Cod penal. Acțiunile inculpatei în primul rînd au fost îndreptate spre partea vătămată ca

contraatac în vederea neadmiterii să fie în continuare pălită, violată în fața copiilor săi

minori;

- instanța de fond just a stabilit, că conflictul între inculpata Cojuhari Natalia si

partea vătămată Cojuhari Valeriu a fost condiționat de unele relații ostile între aceștia

iscate înainte de începerea conflictului, respectiv acțiunile violente ale inculpatei

Cojuhari Natalia au fost îndreptate nemijlocit spre vătămare integrității corporale ale

părții vătămate Cojuhari Valeriu și nicicum spre încălcarea grosolană a ordinii publice.

Deci, instanța de fond just a stabilit, că în acțiunile inculpatei Cojuhari Natalia în

comiterea huliganismului, fapta nu întrunește elementele infracțiunii și anume latura

subiectivă;

- instanța de apel la stabilirea pedepsei penale n-a ținut cont de toate circumstanțele

care au provocat comiterea faptei prejudiciabile, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatei, precum și de condițiile de viață ale familiei acesteia.

De asemenea instanța de apel n-a luat în seamă, că corectarea inculpatei poate avea loc

și fără privarea de libertate, deoarece în sine reeducarea este cu mult mai efectivă, decît

reeducarea prin intermediul instituțiilor penitenciare;

5.4 inculpațiii Cojocaru Dumitru Dumitru, Cojocaru Dumitru Vasile, Cojocaru

Maria și avocatul acestora Ion Crețu, care invocînd prevederile art.427 alin.(1) pct.6),

8) și 12) Cod de procedură penală solicită casarea decizie cu menținere sentinței.

În susținerea recursului invocă:

- nici prima instanță nici instanța de apel nu s-a expus asupra documente medicale

care au servit la întocmirea raportului de expertiză, deoarece examinînd aceste

documente medicale prezentate spre întocmirea raportului de constatare, se constată că

certificatul de vizită este din 19.06.2014, cu toate că acțiunile s-au petrecut la 17.06.2014,

totodată este prezentat un clișeu radiologie din 17.06.2014, fapt ce nu stabilește cu

exactitate în privința cărei persoane a fost efectuat și mai mult că lipsește numărul de

identificare. Mai mult prin descrierea documentelor medicale, expertul nu s-a expus dacă

12

Cojuhari Valeriu a fost sau nu în stare de ebrietate, deoarece prin actele medicale era

obligatoriu să fi verificat persoana privind consumul alcoolului;

- prima instanță corect a constatat faptul că Cojuhari Natalia și-a realizat intenția

infracțională de sine stătător fără participarea celorlalți inculpați, reieșind din declarațiile

părții vătămate, iar instanța de apel nemotivat și neîntemiat a concluzionat săvîrșirea

infracțiunii de vătămare corporală medie de către toți inculpații, deoarece nu poate fi luat

în considerație acțiunile altor persoane după săvîrșirea unei infracțiuni, prin urmare

prima instanță corect a dat apreciere probelor și a reținut că nu a fost constată legătura

cauzală între acțiunile violente ale inculpaților Cojocaru Dumitru Dumitru, Cojocaru

Dumitru Vasile, Cojocaru Maria și vătămările corporale medii cauzate părții vătămate

Cojuhari Valeriu, aceștia atacîndu-1 după ce a fost atacat de inculpata Cojuhari Natalia

și a ajuns la concluzia că fapta acestora nu constituie o infracțiune;

- instanța de apel referitor la săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit.

b) și art. 287 alin. (3) Cod penal s-a axat pe declarațiile martorilor Cojuhari Doina,

Cojuhari Aliona și ale părții vătămate Cojuhari Valeriu care practic sunt asemănătoare,

și care sunt date doar cu un scop de apărare și de învinuire a persoanelor fără a exista un

suport probatoriu, de comiterea infracțiunii de huliganism de către inculpați;

- martora Cojucari Doina a declarat că, cînd a ieșit afară a văzut cum în fața ușii de

la intrare în casa cet. Cojuhari Natalia, este tatăl ei care este strangulat de Cojocaru

Dumitru. De la intrarea în casă a părții vătămate unde locuiește Cojocari Doina nu se

vede ce se petrece la intrarea în casă la cet. Cojuhari Natalia, este imposibil de a vedea

deoarece este un perete și doar după ce treci colțul casei numai atunci poți să vezi ce se

petrece. În cazul dat organul de urmărire penală nu a efectuat toate acțiunile de urmărire

penală pentru stabilirea acestor circumstanțe, cum ar fi necesar efectuarea unei cercetări

la fața locului sau verificarea declarațiilor la fața locului pentru a stabili cu exactitate care

este unghiul de privire și dacă martorul a avut posibilitate să vadă cele menționate în

declarație sau au fost date în scop de apărare a tatălui ei Cojuhari Valeriu, iar potrivit

raportul de expertiză medico-legală nr. 1579/D din 11 iulie 2014, careva leziuni în

regiunea gîtului și pieptului nu au fost depistate;

- prin declarațiile martorilor s-a stabilit că Cojuhari Natalia după aplicarea

loviturilor cu canistra nu s-a mai implicat și nu a efectuat nici o lovitură, astfel fiind

neîntemeiat argumentul procurorului și a instanței de apel prin care a considerat-o pe

aceasta drept instigator și provocator pentru că nu a oprit acțiunile celorlați participanți

la conflict;

- conflictul iscat nici nu a atras atenția publicului și s-a petrecut în ograda

inculpaților, cu toate că de către instanța de apel nu a fost argumentat dacă ograda

menționată este un loc public sau nu și din care cauză consideră astfel;

- instanța de apel prin faptul că a condamnat persoanele privind săvîrșirea

infracțiunii de vătămare intenționată medie a integrității corporale prin anumite acțiuni

cum ar fi de lovire cu canistra, de strangulare etc. și totodată prin aceste acțiuni condamnă

13

în săvîrșirea infracțiuni de huliganism, a condamnat persoana de două ori pentru una și

aceeași faptă.

solicitat respingerea acestora, deoarece motivele invocate nu au suport legal, iar instanța

de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea

înaintată și încadrarea juridică a acțiunilor condamnaților în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală, prin prisma cumulului de probe administrat

la dosar, la determinarea pedepsei instanța a ținut cont de toate circumstanțele ce s-au

stabilit pe cauză, în corespundere cu prevederile art. 61,75 Cod penal.

baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi admise

din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau

parțială a hotărîrii atacate, cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel, în cazul

în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform prevederilor art.art. 414, 415 Cod de procedură penală, judecînd apelul,

instanța de apel este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe

noi prezentate instanței de apel, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel,

să argumenteze decizia adoptată invocînd temeiurile de fapt și de drept care au dus la

admiterea sau respingerea apelului.

Colegiul penal constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost

întru totul respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

Instanța de apel a admis erori procesuale, care nu pot fi corectate în ordinea

procedurii de recurs ordinar.

În primul rînd, Colegiul evidențiază faptul, că instanța de apel casînd sentința

instanței de fond și pronunțînd o hotărîre nouă potrivit căreia îi recunoaște vinovați pe

Cojuhari Natalia Victor în baza art. 287 alin.(3) și 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, iar pe

Cojocaru Dumitru Dumitru, Cojocaru Dumitru Vasile și Cojocaru Maria Valerian în baza

art. 287 alin. (2) lit. b) și art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, în urma cercetării

judecătorești, constată că: „La 17.06.2014, aproximativ la orele 19:00 min., Cojuhari

Natalia, aflîndu-se în curtea comună a gospodăriilor ultimei, a lui Cojuhari Valeriu și

Cojocaru Dumitru amplasate pe str. Botanica Veche 17, mun. Chișinău, fără motiv a

inițiat un conflict cu Cojuhari Valeriu, unde acționînd din intenții huliganice, încălcînd

grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, cu o

14

obrăznicie deosebită l-a numit cu cuvinte necenzurate pe ultimul, iar cu o canistră i-a

aplicat o lovitură în față.

În scurt timp, în conflict s-au implicat Cojocaru Dumitru Vasile, Cojocaru Maria

Valerian și Cojocaru Dumitru Dumitru, care împreună cu Cojuhari Natalia continuau

să-l numească cu cuvinte necenzurate, iar Cojocaru Dumitru Vasile, Cojocaru Dumitru

Dumitru și Cojuhari Natalia continuau să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele peste

diferite părți ale corpului lui Cojuhari Valeriu, totodată Cojocaru Dumitru Vasile

sugrumîndu-1, iar Cojocaru Maria Valerian împingîndu-i pe agresori în scop de a-i

provoca la aplicarea loviturilor, acțiuni care însă au fost curmate de către Cojuhari

Aliona.

În rezultatul maltratării lui Cojuhari Valeriu în circumstanțele indicate mai sus,

acestuia i-au fost provocate conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1579/D

din 11 iulie 2014 fractura osului zigomatic cu deplasare moderată pe dreapta, luxația

falangei medii degetului IV pe stînga, fractura marginală intraarticulară a falangei

distale degetului IV mîna stîngă; echimoză și excoriație pe față, care puteau fi cauzate

prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, condiționează dereglarea

sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun se califică ca vătămare

medie.”, dar fără a constata fapta unde să fie expuse acțiunile concrete săvîrșite de către

fiecare inculpat cu încadrarea juridică a acțiunilor acestora în baza căruia au fost

recunoscuți vinovați și condamnați, ci doar se limitează la transcrierea faptei, ca fiind

constatată, descrisă în sentință care este și ea una greșită și contrară prevederilor art.394

alin.(3) pct.1) Cod de procedură penală.

Or, instanța de fond achitîndu-i pe inculpați de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.287 Cod penal și reîncadrînd faptele lui Cojocaru Dumitru Dumitru, Cojocaru

Dumitru Vasile și Cojocaru Maria Valerian în baza art.78 Cod contravențional, iar a lui

Cojuhari Natalia în baza art.152 alin. (1) Cod penal, nu constată fapta pentru fiecare

inculpat în baza articolelor menționate, eroare asupra căreia instanța de apel nu s-a expus.

Situația descrisă mai sus, nu poate fi corectată în recurs, fiind constată o încălcarea

flagrantă de către instanțele de fond a prevederilor art. 394 și 395 Cod de procedură

penală, deoarece conform art. 419 Cod de procedură penală - rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în

primă instanță, care se aplică în mod corespunzător, prin urmare constatîndu-se că

motivarea soluției adoptată de instanța de apel, contrazice dispozitivului hotărîrii,

deoarece acesta este expus neclar, temei ce se încadrează în prevederile art. 427 alin.(1)

pct. 6) Cod de procedură penală.

În al doilea rînd, din conținutul deciziei recurate rezultă că instanța de apel nu a

verificat minuțios probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură

penală și nu au fost supuse analizei în coroborare. În acest context, Colegiul reține că

instanța de apel la calificarea infracțiunilor inculpaților în baza art.152 alin. (2) lit. e) Cod

penal în marea majoritate s-a axat pe concluzia raportului de expertiză medico-legală nr.

15

1579/D din 11 iulie 2014 prin care la Cojuhari Valeriu s-a constatat fractura osului

zigomatic cu deplasare moderată pe dreapta, luxația falangii medii degetului IV pe

stînga, fractura marginală intraarticulară a falangii distale degetului IV mîinii stingi,

echimoză și excoriație pe față, care puteau fi cauzate prin acțiunea traumatică a unui

obiect contondent dur, posibil în condițiile și circumstanțele indicate, care condiționează

o dereglare a sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun, se califică

ca vătămare medie. Circumstanțe, că pătimitul ar fi căzut sau automutilat lipsesc. De

către instanța de apel nu s-a luat în considerație că potrivit raportului menționat nu se

specifică în urma căror acțiuni ale inculpaților au fost provocate aceste leziuni, mai mult

ca atît partea vătămată pe tot parcursul examinării cauzei descrie acțiunile fiecărui

inculpat.

Totodată, instanța de recurs menționează că în cadrul urmăririi penale partea

vătămată a declarat că: „…Cojuhari Natalia l-a lovit cu canistra în regiunea dreaptă a

feței, astfel încît el a amețit, dar nu a leșinat. El se ținea în picioare și în vederea evitării

a loviturilor de mai departe el s-a apucat de canistra care era în mîinile lui Cojuhari

Natalia. În acest moment el a observat cum asupra lui s-au năpustit și Cojocaru Dumitru

Dumitru, Cojocaru Dumitru Vasile și persoana pe nume Musea. Cojocaru Dumitru

Dumitru a început să-l stranguleze de gît cu ambele mîini, iar Cojuhari Dumitru Vasile

și cu Musea îl băteau cu pumnii în regiunea capului și a feței…...am simțit dureri în mina

stîngă cînd a ajuns acasă și se schimba…”, iar în cadrul instanței de fond acesta a declarat

că: „… Cojuhari Natalia a luat canistra și l-a lovit în regiunea feței, el a încercat să se

apare și s-a lovit la deget cu canistra,....am simțit dureri la mînă de odată…, Cojuhari

Natalia m-a lovit la mînă…”. Astfel, divergențele descrise nu au fost înlăturate de către

Curtea de Apel, mai mult ca atît, acest fapt a fost invocat și de către apelant în cererea de

apel la care instanța de apel nu s-a expus, și prin urmare nu este clar în care moment a

fost fracturat degetul părții vătămate - în momentul cînd el s-a apucat de canistră și tot

atunci asupra lui s-au năpustit și Cojocaru Dumitru Dumitru, Cojocaru Dumitru Vasile

și persoana pe nume Musea sau, potrivit declarațiilor date în instanța de fond, nemijlocit

în urma loviturii cu canistra de către Cojuhari Natalia, cînd acesta se apăra.

Clarificarea acestei situații, impune o calificare corectă a acțiunilor fiecărui

inculpat, or instanța de apel fără o cercetare minuțioasă a tuturor probelor nu a delimitat

acțiunile inculpaților în parte și participarea acestora la comiterea infracțiunilor imputate,

nu a argumentat legalitatea concursului de infracțiuni și în general dacă este aplicabil la

fiecare inculpat acest concurs.

De asemenea, Colegiul reține în mod special învinuirea adusă inculpatei Cojocaru

Maria în baza art. 42, 152 alin. (2) lit. e) Cod penal - participația la vătămarea

intenționată medie a integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru

viață, săvîrșită de mai multe persoane, în raport cu încadrarea acțiunilor celorlalți

inculpați.

16

În contextul celor expuse supra, Colegiul penal, reținînd prevederile art. art. 100

alin. (4), 101 alin. (1) - (4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor

este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul

corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe,

verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar

prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele

procesului penal.

Sunt supuse verificării atît datele de fapt, cît și mijloacele de probă din care au fost

obținute. Probele se verifică atît prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul

de procedură penală, cît și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor.

Generalizînd cele expuse supra, Colegiul penal menționează, că procedînd în

asemenea mod, instanța de apel și în acest sens a ignorat prevederile art. 414, 417 Cod

de procedură penală, examinînd pur formal apelul declarat și fără a concretiza care

circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză a adoptat o soluție neargumentată la

modul cuvenit, găsindu-și astfel confirmare erorile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii sau acesta este expus

neclar” ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei recurate, cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs.

În acest context, Colegiul atenționează, că motivarea soluției pronunțate de instanța

de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea

justiției, acordînd părților din proces posibilitatea să-și formeze convingerea cu privire

la legalitatea și temeinicia soluției adoptate, iar instanțelor de recurs elementele necesare

pentru exercitarea controlului judecătoresc. Motivarea hotărîrilor de către instanțele

naționale constituie o obligație impusă acestora și prin prevederile art.6 din CEDO.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, să verifice și să aprecieze profund

probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să

le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei

probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei date, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să analizeze la modul

cuvenit prezența sau lipsa vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate,

ținînd cont de motivele expuse în pct. 6 al prezentei decizii și de motivele invocate în

apeluri și recursurile declarate, ca urmare să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată,

care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

17

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în

numele inculpatului Cojocaru Dumitru Vasile, avocatul Tatiana Lepădatu în numele

inculpatului Cojocaru Dumitru Dumitru, de inculpata Cojuhari Natalia și avocatul

acesteia Alexandr Zmeu și de către inculpațiii Cojocaru Dumitru Dumitru, Cojocaru

Dumitru Vasile, Cojocaru Maria și avocatul acestora Ion Crețu, casează total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2016, în cauza penală în privința

lui Cojocaru Dumitru Vasile, Cojocaru Dumitru Dumitru, Cojuhari Natalia și Cojocaru

Maria și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În cazul în care Cojocaru Dumitru Vasile, Cojocaru Dumitru Dumitru, Cojuhari

Natalia și Cojocaru Maria sunt reținuți, aceștea urmează a fi eliberați din penitenciar,

dacă nu execută pedepse sau măsuri preventive în baza altor hotărîri judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 26 august 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

18

19

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-06-06
0,96
1ra-452/2017 — art.354 Cod contravențional
Dosarul nr. 1ra-452/2017 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 06 iunie 2017 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: preşedinte Ursache Petru judecători Toma Nadejda Nicolaev Ghenadie Alerguş Constantin Moraru Petru judec
CSJ 2016-12-07
0,95
1ra-1831/2016 — art.152 alin.2, 27-186 alin.2 CP
Dosarul nr.1ra-1831/2016 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 07 decembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte: Vladimir Timofti Judecători: Nadejda Toma şi Ion Guzun examinând admisibilitatea în princ
CSJ 2016-11-22
0,94
1ra-1728/16 — art. 328 alin. 1 Cod penal
Dosarul nr. 1ra-1728/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 22 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Elena Covalenco Iurie Diaconu Ion Guzun a
CSJ 2016-07-27
0,94
1ra-1148/2016 — art. 27, 186 al. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-1148/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 29 iunie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte –Nicolae Gordilă, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, a examinat admi
CSJ 2015-05-19
0,94
1ra-416/2015 — art.287 al.2 și al.3 CPP
Dosarul nr. 1ra-416/2015 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 07 aprilie 2015 mun. Chișinău Colegiul lărgit în următoarea componență: președinte Ursache Petru judecători Toma Nadejda Nicolaev Ghenadie Timofti Vladimir Alerguș Constantin
Sursă