1ra-1180/2016 — art. 27, 206 alin. 1 lit. a CP

1ra-1180/2016 — art. 27, 206 alin. 1 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1180/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile

ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău,

Cătălin Scutelnic, și de avocatul Bulbuc Boris, împotriva sentinței Judecătoriei

Anenii Noi din 23 aprilie 2013 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 14 martie 2016, în privința inculpatelor

Apavaloi (Damaschin) Svetlana Nicolai,

născută la 15 martie 1987 în s. Cărpineni, r-nul Hâncești,

locuitoare a or. Sîngera, str. Traian 4, cetățeancă a R.

Moldova, fără antecedente penale,

Damaschin Aliona Nicolai, născută la 25

februarie 1989 în s. Pervomaisc, reg. Nikolaev, Ukraina,

locuitoare a or. Sîngera, str. Traian 4, cetățeancă a R.

Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 24.01.2012 – 23.04.2013,

instanța de apel: 22.05.2013 – 14.03.2016,

instanța de recurs: 12.05.2016– 12.07.2016.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

Damaschin Svetlana a fost achitată de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute

de art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal, pe motiv că fapta ei nu întrunește elementele

constitutive ale acestei infracțiuni.

1

Inculpata Damaschin Aliona a fost achitată de sub învinuirea comiterii

infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal, pe motiv că fapta ei nu

întrunește elementele constitutive ale acestei infracțiuni și condamnată în baza art.

165 alin. (1) lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, pentru femei.

Conform art. 96 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei aplicate i-a fost

amânată, până la atingerea fiului Damaschin A., a. n. 24.05.2006, a vârstei de 8 ani.

De la Damaschin Aliona s-a încasat în beneficiul lui Bîrnaz E. prejudiciul

moral de 5000 lei, în rest acțiunea civilă fiind respinsă ca neîntemeiată.

că în luna martie 2009, în urma înțelegerii prealabile cu Damaschin V., aflându-se în

or. Sîngera, mun. Chișinău, din interes material, prin intermediul Svetlanei

Damaschin, a făcut cunoștință cu minora Marahovschii A. și, știind despre starea

materială dificilă a acesteia, făcând abuz de poziția ei de vulnerabilitate, condiționată

de starea socială în care ultima se afla, precum și de faptul că nu a atins vârsta

majoratului, prin înșelăciune i-au propus favorizarea deplasării și angajării la lucru

peste hotarele R. Moldova, în or. Odessa în calitate de vânzătoare, promițându-i

obținerea unui venit material lunar convenabil, deși știa cu certitudine, că în or.

Odessa va fi obligată să practice prostituția, însă, pentru a evita un eventual refuz din

partea acesteia au tăinuit acest fapt. La rândul ei, Damaschin V. acționa de comun

acord și prin înțelegere prealabilă în același scop criminal de obținere a profitului

material de pe urma traficului de ființe umane cu persoanele neidentificate de gen

masculin, despre ce Marahovschii A. a fost informată de către ultima. Stabilind cu

certitudine în discuția cu Marahovschii A., că aceasta nu dispune de banii necesari

pentru perfectarea pașaportului pentru plecarea în străinătate precum și pentru

achitarea costului călătoriei până în or. Odessa, Damaschin V., în scopul realizării

intențiilor criminale și-a asumat obligația de a plăti pentru Marahovschii A. toate

cheltuielile nominalizate. În timp cât se pregăteau pentru plecare în Ucraina,

Marahovschii A. a fost adăpostită într-o casă din or. Sîngera, mun. Chișinău. Peste

careva timp Marahovschii A. a aflat că în or. Odessa urma să practice prostituția,

după ce a părăsit această casă și a fugit într-o direcție necunoscută.

Astfel, organul de urmărire penală a învinuit-o pe Damaschin A. în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 27, 206 alin. (1) lit. a) Cod penal, ca tentativă la

săvârșirea recrutării, transportării și adăpostire a unui copil în scop de exploatare

sexuală, comercială, prin abuz de poziție de vulnerabilitate, acțiuni comise de mai

multe persoane.

În luna martie 2009, inculpata Damaschin Aliona, aflându-se în or. Sângera,

mun. Chișinău, din interes material, a făcut cunoștință cu Bîrnaz E., și știind despre

starea materială dificilă a acesteia, făcând abuz de poziția ei de vulnerabilitate,

condiționată de starea socială în care ultima se află, prin înșelăciune, i-a propus

favorizarea deplasării și angajării la lucru peste hotarele R. Moldova, în or. Odessa,

Ucraina, în calitate de vânzătoare, promițându-i obținerea unui venit material lunar

convenabil, deși știa cu certitudine că în or. Odessa va fi obligată să practice

prostituția, însă, pentru a evita un eventual refuz din partea acesteia, au tăinuit acest

fapt. Dorind obținerea profitului material de pe urma traficului de ființe umane,

stabilind cu certitudine că Bîrnaz E. nu dispune de banii necesari pentru perfectarea

pașaportului pentru plecarea în străinătate, precum și pentru achitarea transportului în

2

luna martie 2009, a urcat în taxi și ajungând la frontieră a traversat frontiera de

stat ilegal în apropierea or. Dubăsari, deoarece nu dispunea de pașaport. Ajungând

în or. Odessa, partea vătămată a fost adăpostită într-o casă, unde a doua zi s-a urcat în

taxi, unde se mai afla o persoană pe nume Mariana care i-a explicat că este necesar să

se prostitueze. Bîrnaz E., aflându-se în stradă în or. Odessa, Ucraina, a fugit în

direcție necunoscută, după ce temporar a locuit la o persoană pe nume Natalia. Peste

ceva timp, Bîrnaz E. a telefonat-o pe sora sa, Botnari V. și i-a comunicat despre cele

întâmplate, după ce, la 22 iunie 2009, a fost adusă în R. Moldova, de către

colaboratorii de poliție.

Inculpata Damaschin Svetlana se învinuiește, că în luna martie 2009, în urma

înțelegerii prealabile cu Damaschin A., Damaschin V. și o persoana neidentificată de

gen masculin, aflându-se în or. Sîngera, mun. Chișinău, din interes material, prin

intermediul Svetlanei Damaschin a făcut cunoștință cu minora Bîrnaz E. a. n.

15.12.1991, și știind despre starea materială dificilă a acesteia, făcând abuz de poziția

ei de vulnerabilitate, condiționată de starea socială în care ultima se afla, precum și

de faptul că nu a atins vârsta majoratului, prin înșelăciune, i-au propus favorizarea

deplasării și angajării la lucru peste hotarele RM, în or. Odessa, Ucraina, în calitate

de „vânzătoare”. Totodată, i-au promis obținerea unui venit material lunar

convenabil, deși știau cu certitudine că în or. Odessa va fi obligată să practice

prostituția, însă, pentru a evita un eventual refuz din partea acesteia, au tăinuit acest

fapt. La rândul ei, Damaschin V. acționa de comun acord și prin înțelegere prealabilă

în același scop criminal de obținere a profitului material de pe urma traficului de

ființe umane cu persoanele neidentificate, despre ce Bîrnaz E. fusese informată de

către ultima, stabilind cu certitudine că ultima nu dispune de banii necesari pentru

perfectarea pașaportului pentru plecarea în străinătate, precum și pentru achitarea

costului călătoriei până în or. Odessa, Damaschin V. în scopul realizării intențiilor

criminale și-a asumat obligația de a plăti pentru Bîrnaz E. toate cheltuielile

nominalizate. În timpul cât se pregăteau pentru a pleca în Ucraina, Damaschin V. a

adăpostit-o pe Bîrnaz E. într-o casă din c. Sîngera, mun. Chișinău.

Ulterior, la 23 martie 2009, Damaschin S., acționând de comun acord cu

Damaschin A., Damaschin S. și o persoană neidentificată de gen masculin, urmărind

scopul criminal orientat la obținerea veniturilor materiale ilegale, i-au procurat bilet

la autobuz Elenei Bîrnaz, asigurându-i deplasarea în aceeași zi spre or. Odessa.

Ulterior, Bîrnaz E. a traversat frontiera de stat ilegal în apropierea or. Dubăsari,

deoarece nu dispunea de pașaport. Ajungând în or. Odessa, Bîrnaz E. a fost

întâmpinată de o persoana neidentificată, care acționa de comun acord și prin

înțelegere prealabilă cu Damaschin A., Damaschin S. și Damaschin V., care au

condus-o într-o casă, unde i-au comunicat condițiile de practicare a prostituției și au

amenințat-o că în cazul refuzului de a presta servicii sexuale, în privința ei va fi

aplicată violența fizică. Ulterior, Bîrnaz E. fiind obligată de persoanele în cauză să

acosteze clienți și neavând altă ieșire, în lipsa actelor de identitate și a surselor

materiale, a căzut de acord să acorde contra plată, recepționată de către proxeneți,

servicii de prostituție, fiindu-i provocate traume psihice. A doua zi, Bîrnaz E.

aflându-se în stradă în or. Odessa, Ucraina, a fugit în direcție necunoscută, după ce

temporar a locuit la o persoana pe nume „Natalia”. Peste ceva timp, Bîrnaz E. a

telefonat-o pe sora sa Botnari V. și i-a comunicat despre cele întâmplate, după ce, la

22 iunie 2009, de către colaboratorii de poliție a fost adusă în R. Moldova.

3

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Damaschin S. se învinuiește că a comis

infracțiunea prevăzută de art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal, adică recrutarea,

transportarea și adăpostirea unui copil în scop de exploatare sexuală comercială prin

abuz de poziție de vulnerabilitate, acțiuni comise de mai multe persoane.

Instanța a reținut, că inculpata Damaschin A. nu a recunoscut vina, iar

versiunea inculpatei nu a fost combătută prin probe pertinente, concludente, utile și

veridice, pe parcursul procesului penal nefiind stabilit cu certitudine în acțiunile

inculpatei elementele constitutive (latura obiectivă și latura subiectivă) a

componenței de infracțiuni imputate.

În ședința de judecată lipsesc careva probe care ar demonstra, că inculpatele i-

ar fi propus Anei Marahovschii să plece în or. Odessa pentru a fi angajată în serviciu.

Organul de urmărire penală nu a reușit să prezinte probe, precum că ar fi

existat o înțelegere prealabilă între Damaschin A., Damaschin S. și Damaschin V.

privind traficarea părții vătămate Marahovschii A.

Din aceste considerente, inculpata Damaschin A. urmează a fi achitată în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 206 alin. (1) lit. a) Cod penal.

Nu s-a stabilit nici vina inculpatei Damaschin S., care de asemenea a negat

vina, ea urmând a fi achitată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (1)

lit. a) Cod penal.

Totodată, instanța a constatat că în acțiunile inculpatei Damaschin A. se

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (1) lit. c)

Cod penal, adică recrutarea, transportarea, și adăpostirea unei persoane fără

consimțământul acesteia în scop de exploatare sexuală săvârșită prin abuz de poziție

de vulnerabilitate.

Instanța a conchis să dea o apreciere critică declarației părții vătămate, precum

că a comunicat inculpatelor că a avut în anul 2009 vârsta de 17 ani.

Din aceste considerente, a recalificat acțiunile inculpatei Damaschin A. din

prevederile art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal în prevederile art. 165 alin. (1) lit. c)

Cod penal.

apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpata

Damaschin A. să fie condamnată în baza art. 27, 206 alin. (1) lit. a), 206 alin. (1) lit.

a), 84 Cod penal, la 11 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a deține funcții legate

de transportarea persoanelor pe o perioadă de 5 ani, iar inculpata Damaschin S. să fie

condamnată în baza art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal, la 10 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a deține funcții legate de transportarea persoanelor pe o

perioadă de 5 ani.

Apelantul a invocat, că în cadrul cercetării judecătorești vinovăția inculpatelor

a fost dovedită integral prin probele legal examinate în instanța de judecată.

Astfel, partea vătămată Bîrnaz E. a declarat că Damaschin S. i-a spus că o va

ajuta să-și perfecteze pașaportul, deplasându-se astfel în or. Sîngera. Taxiul a stopat

și a urcat o femeie în vârstă, cu fiica sa Damaschin A. Peste un timp a adormit.

Ulterior a fost trezită de doamna în vârstă la marginea unui traseu, lângă o fâșie

forestieră. Coborând din automobil, a văzut un bărbat care fuma, după ce, împreună

cu acel bărbat și Damaschin A., au mers prin pădure și au ieșit la un alt traseu, unde

au așteptat circa 20-30 minute până când s-a apropiat de ei același taxi, în care au

urcat și au plecat mai departe. Pe drum, doamna în vârstă i-a spus că se află în or.

4

Odessa. Au ajuns la o casă pe pământ. A întrebat-o pe Damaschin A. cu ce trebuie să

se ocupe și ea a răspuns că vor sta într-un loc, până cineva nu o va lua cu

automobilul, îi va plăti, după ce ea va îndeplini toate dorințele persoanei date. Atunci,

a înțeles că va practica prostituția, începând să plângă, iar Damaschin A. i-a aplicat o

lovitură cu palma peste față. Au coborât din automobil și stând lângă traseu, a stopat

un automobil în care se aflau doi colaboratori de poliție și Damaschin A. a mințit

privitor la datele ei de identitate. I-a comunicat inculpatei Damaschin A. că nu

dorește să practice prostituția, din care motiv aceasta a amenințat-o cu răfuiala fizică.

Inculpata Damaschin A. i-a luat telefonul mobil. Peste puțin timp a mai stopat un

automobil, șoferul căruia a întrebat dacă toate lucrează și Damaschin A. s-a prezentat

ca superioară, după ce i-a dat 300 grivne, i-a spus să plece cu el și totul va fi în

regulă. În acest timp Damaschin S. se afla în automobilul cu care a fost adusă la fața

locului. Urcând în automobil, a început să plângă, șoferul a întrebat ce s-a întâmplat

și i-a răspuns că este impusă să se ocupe cu prostituția. Șoferul i-a dat 50 grivne și a

lăsat-o la o oprire, unde a stat până dimineața, făcând cunoștință cu o domnișoară pe

nume Natalia, căreia i-a spus că a pierdut actele și aceasta i-a propus să meargă la ea

acasă. Damaschin A. și Damaschin S. au asigurat-o că vor cumpăra haine în or.

Odessa și le vor vinde în R. Moldova. Inculpatele știau că ea este minoră, deoarece

le-a comunicat aceasta.

Partea vătămată Marahovschii A., a povestit că se afla la gara auto din mun.

Chișinău, când s-a apropiat o domnișoară de origine romă, care s-a prezentat Aliona,

fiind însoțită de încă o domnișoară Elena. Aliona le-a propus să meargă în or.

Odessa, ilegal, să se ocupe cu vânzarea hainelor și încălțămintei. Ulterior, cu Aliona

a mers în or. Sîngera, unde se afla mama Alionei, care s-a prezentat Valentina. În

prima seară Valentina le-a întrebat dacă sunt de acord să meargă la lucru să realizeze

haine, astfel ea, Elena și Victoria au răspuns că sunt de acord. Seara, a auzit cum

Valentina vorbea la telefon și a spus că are două fete și că trebuie de plătit toți banii.

Ea a înțeles că în or. Odessa se vor ocupa cu prostituția, astfel a patra zi după ce

Damaschin S. a adormit, ea a plecat de la ei, propunându-i și Victoriei, dar aceasta a

refuzat. Inculpatele Damaschin A. și Damaschin S. știau că ea este minoră.

Martorul Botnari V. a confirmat declarațiile părții vătămate Bîrnaz E.,

concretizând că în luna martie 2009 sora sa, Bîrnaz E., s-a dus la Chișinău după

medicamente, însă acasă nu s-a mai întors. Peste câteva luni, aceasta a telefonat-o din

or. Odessa și i-a comunicat că a fost impusă să practice prostituția și i-a dat un număr

de telefon. A sesizat organele de poliție, care au organizat deplasarea surorii sale în

R. Moldova. Acasă, sora sa i-a relatat circumstanțele comiterii faptei.

Martorul Sertinean V. a declarat, că activând în calitate de IPC CPR Anenii

Noi, a primit informație despre traficarea minorei Bîrnaz E. în Ucraina, în scop de

exploatare sexuală. S-a deplasat în or. Odessa, unde a găsit-o pe minora Bîrnaz E. și a

organizat deplasarea ei în R. Moldova. De la Bîrnaz E. a aflat că fusese traficată în

scop de exploatare sexuală de către Damaschin V., Damaschin A. și Damaschin S.

Potrivit proceselor– verbale de confruntare, părțile vătămate Bîrnaz E. și

Marahovschii A. și-au confirmat declarațiile.

Conform informației de la Serviciul de Grăniceri a Ucrainei, Damaschin V. și

Damaschin S. au intrat prin același punct de trecere a frontierei de stat pe teritoriul

Ucrainei la 23 martie 2009.

5

Potrivit procesului – verbal de percheziție, telefonul mobil al părții vătămate,

Bîrnaz Elena, a fost găsit și ridicat din casa inculpatelor.

Vinovăția inculpatelor este dovedită chiar prin declarațiile lor, în care recunosc

că minorele Bîrnaz E. și Marahovschii A. au fost duse la dânsele acasă, unde au fost

adăpostite, iar mai târziu Marahovschii A. fugise, iar pe Bîrnaz E., procurându-i bilet,

au însoțit-o până la Odessa, că Bîrnaz E. și Damaschin A. au traversat ilegal frontiera

de stat, că în or. Odessa, Bîrnaz E. a fugit, iar telefonul acesteia a rămas la

Damaschin A.

Aceste declarații, dovedesc că părțile vătămate spun adevărul.

Telefonul mobil al părții vătămate Bîrnaz E. a fost depistat și ridicat din casa

inculpatelor, iar Damaschin A. a recunoscut că telefonul a rămas la dânsa în or.

Odessa, când Bîrnaz E. a plecat într-o direcție necunoscută.

Constatarea instanței de fond, că partea vătămată, Bîrnaz E., în ședința de

judecată ar fi declarat că Damaschin S. nu a întreprins măsuri pentru ca ea să se

prostitueze este un fals, or aceasta a declarat că Damaschin S. nu a lovit-o, dar anume

aceasta a recrutat-o în mun. Chișinău și a dus-o acasă. Tot ea, împreună cu

Damaschin V. și Damaschin A. au dus-o în or. Odessa, unde împreună cu Damaschin

A. au urcat-o în automobil și au dus-o la traseu să practice prostituția, însă aceste

declarații au fost trecute cu vederea de către instanța de fond.

Aprecierea critică de către instanța de judecată a declarațiilor părții vătămate

Bîrnaz E., referitoare la vârsta acesteia, nu schimbă cu nimic faptul că aceasta era

minoră la data recrutării, transportării și impunerii ei să se prostitueze. Anume

datorită faptului că Bîrnaz E. și Marahovschii A. erau minore, acțiunile inculpatelor

au fost încadrate în baza art. 206 și nu 165 Cod penal.

Mai mult, nu se impune a demonstra dacă inculpatele cunoșteau exact vârsta

părților vătămate, deși acest fapt a fost demonstrat în fața instanței de judecată prin

depozițiile părților vătămate, în cadrul cercetării judecătorești fiind confirmat că

inculpatele au comis infracțiunile incriminate.

3.1. A declarat apel și inculpata Damaschin A., solicitând casarea parțială a

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitată.

Apelanta a indicat, că instanța de fond greșit a conchis asupra recalificării

acțiunilor sale în art. 165 alin. (l) Cod penal, deoarece nu a ținut cont de declarațiile

date la urmărirea penală și în ședința de judecată, de confruntările efectuate la

urmărirea penală, unde la fel a susținut că nu a comis infracțiunile în care a fost

învinuită.

Pe parcursul desfășurării procesului penal, acuzarea nu a prezentat probe

temeinice pentru a-i dovedi vinovăția, ci numai în baza declarațiilor părților vătămate

s-a întemeiat învinuirea, iar martorii audiați au fost doar sora uneia din părțile

vătămate și colaboratorul de poliție care a adus-o acasă pe partea vătămată Bîrnaz E.,

deoarece aceasta nu avea acte de identitate, acestea fiind persoane interesate în

această cauză penală.

2016, apelurile declarate, au fost respinse ca nefondate.

Instanța de apel a reținut că concluziile primei instanțe corespund

circumstanțelor stabilite la judecarea cauzei.

6

Probele prezentate de acuzare, confirmă vinovăția inculpatei Damaschin A. în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (1) lit. c) Cod penal, referitor la

episodul traficării Elenei Bîrnaz în or. Odessa, în scop de exploatare sexuală.

Totodată, probele confirmă că inculpatele Damaschin A. și Apavaloi

(Damaschin) S., just au fost achitate pe art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal, iar

Damaschin A. și pe art. 27, 206 alin. (1) lit. a) Cod penal.

Organul de urmărire penală nu a prezentat probe concludente precum că

inculpatele aveau cunoștință despre vârsta minoră a părților vătămate, or însăși

părțile vătămate, nu au concretizat ce vârstă aveau în prezența inculpatelor, iar de

organizarea plecării lor în or. Odessa se ocupa nemijlocit Damaschin V., mama

inculpatei, care ulterior a decedat.

Probele expuse, nu confirmă că Apavaloi (Damaschin) S. ar fi comis și ea

episodul de traficare a părții vătămate Bîrnaz E., ori că aceasta a încercat să o

traficheze pe Marahovschii A. în or. Odessa, în același scop de exploatare sexuală.

Martorul Botnari V., care este sora părții vătămate, Bîrnaz E., și martorul

Sertinean V., au relatat că Bîrnaz E. le-a comunicat că persoane de origine romă au

dus-o în or. Odessa.

Din procesul – verbal de confruntare între Damaschin A. și Bîrnaz E., rezultă

că Apavaloi (Damaschin) S. nu a participat la transportarea ei în or. Odessa. De

acest lucru s-a ocupat Damaschin V. și Damaschin A., care au și impus-o să se

prostitueze.

Instanța de apel consideră justă și soluția instanței de fond privind achitarea

inculpatei Damaschin A. pe episodul tentativei de traficare a minorei

Marahovschii A., or despre vârsta minoră a părții vătămate Marahovschii A.,

inculpata nu a știut.

Mai mult, probele prezentate nu confirmă că între Damaschin A. și Damaschin

V., ar fi avut loc înțelegerea privind traficarea părții vătămate Marahovschii A. în or.

Odessa, în scop de exploatare sexuală comercială.

Scutelnic, a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată.

Recurentul a invocat, că instanța de apel și cea de fond, au dat o apreciere

greșită probelor, în derogare de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală,

punând accentul doar pe depozițiile și versiunea inculpatelor care nu coroborează cu

celelalte probe administrate pe caz.

Instanța de apel incorect a concluzionat asupra legalității sentinței de achitare,

greșit menținând-o.

În cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor de

către procuror și a ajuns la concluzia menținerii achitării inculpatelor de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal, urma să dezvăluie această

concluzie expunându-se asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și puse la

baza deciziei de achitare, fapt care pe caz nu a avut loc, fiind efectuată o apreciere

eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei.

Instanța de apel, nu a ținut cont și nu apreciat totalitatea probelor ce dovedesc

vinovăția inculpatelor, respingând în mod greșit probele administrate de acuzare, fără

a fi constatate încălcarea normelor procesuale invocate, a apreciat în mod superficial

aceste probe.

7

Vinovăția inculpatelor este dovedită prin declarațiile părților vătămate,

martorilor Botnari V. și Sertinean V.; procesul - verbal privind consemnarea

plângerii din 01.07.2009, depusă de minora Bîrnaz E. prin care solicită tragerea la

răspundere a persoanelor care în anul 2009, prin înșelăciune au transportat-o fără acte

de identitate în Ucraina, în scop de exploatare sexuală, unde a fost amenințată cu

răfuiala fizică, fiind maltratată pentru a fi impusă să practice prostituția; procesul -

verbal privind consemnarea plângerii din 20.07.2009, depusă de minora

Marahovschii A., prin care solicită a fi trase la răspundere persoanele care în luna

martie 2009 au încercat să o transfere în Ucraina, pentru practicarea prostituției;

procesul - verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, în cadrul căruia partea

vătămată Bîrnaz E. a recunoscut persoana care a lovit-o cu bastonul peste picior și a

spus să plece cu Aliona și Mariana în Ucraina; procesul - verbal de recunoaștere a

persoanei după fotografie, în cadrul căruia partea vătămată Bîrnaz E. a recunoscut-o

pe Apavaloi (Damaschin) S. ca persoană care i-a promis că-i va perfecta actele de

plecare peste hotare; procesul - verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie, în

cadrul căruia partea vătămată Bîrnaz E. a recunoscut-o pe Damaschin A., ca persoana

care fiind în Ucraina a amenințat-o să se ocupe cu prostituția; procesul - verbal de

confruntare între partea vătămată Bîrnaz E. și Damaschin A., în cadrul căruia, minora

a indicat, că a făcut cunoștință cu Damaschin A. în or. Sîngera mun. Chișinău în casa

Valentinei Damaschin, acest fapt l-a confirmat și Damaschin A. Bîrnaz E. a indicat,

că a sosit în or. Sîngera cu Damaschin V. și Damaschin S. unde a stat două zile.

Damaschin A. a confirmat cele indicate de Bîrnaz E. Damaschin A. a indicat, că

Damaschin S. a propus să plece în or. Odessa după haine. S-au urcat într-un taxi și au

ajuns la frontieră unde împreună cu Damaschin A. au traversat frontiera ocolind

grănicerii. Damaschin A. indicând că au ajuns la frontieră cu un autobus, unde au

coborât trecând peste un pod. Bîrnaz E. recunoaște că a comunicat inculpatelor că are

vârsta de 18 ani. Damaschin A. a indicat, că partea vătămată Bîrnaz E. i-a comunicat,

că are vârsta de 19 - 20 ani. În automobil se afla un bărbat, Mariana, Damaschin V.,

Damaschin A. și Damaschin S., iar în or. Odessa s-au oprit la o casă pe pământ.

Damaschin A. indicase, că s-au oprit în gară, iar Bîrnaz E., că a fost trezită de

Damaschin V. unde li s-au dat fustă și cizme și împreună cu Damaschin A. s-au urcat

într-un taxi unde se mai afla Mariana, Zinaida și soțul acesteia. Damaschin A. a

declarat, că nu cunoaște persoanele numite de Bîrnaz E. În timpul audierii a acesteia

în calitate de parte vătămată a declarat, că a fugit de la familia Damaschin în prima

seară, dar cu adevărat a fugit în a doua seară, când a fost luată de persoana de pe

traseu și abandonată, Bîrnaz E. s-a întors înapoi la Damaschin A.. Pe traseu s-au mai

oprit alte automobile, dar nu le convenea prețul și pe la ora 05.00 au venit înapoi

acasă. A doua zi, seara Bîrnaz E. a fugit, întâlnindu-se cu o persoană Natalia, stând la

aceasta timp de 3 luni; procesul - verbal de confruntare dintre partea vătămată

Bîrnaz E. și Apavaloi (Damaschin) S., în cadrul căruia s-a stabilit că părțile au făcut

cunoștință în mun. Chișinău și au stat în or. Sîngera două zile. Bîrnaz E. a indicat, că

Apavaloi (Damaschin) S. cunoștea că are vârsta de 18 ani. Au plecat spre or. Odessa

într-un taxi luat din piața centrală din mun. Chișinău. În automobil se aflau

Damaschin A, Damaschin V., Damaschin S. și o persoană pe nume Mariana. La

frontieră au coborât și au traversat o pădure apoi s-au urcat din nou în taxi. Ajungând

în or. Odessa, Damaschin V. i-a spus Elenei Bîrnaz că urmează să plece la traseu, iar

Damaschin A. i-a comunicat, că se va ocupa cu prostituția. Damaschin S. se afla în

8

casă ; procesul – verbal de confruntare dintre partea vătămată Marahovschii A. și

Damaschin A., în cadrul căruia s-a constatat că părțile au făcut cunoștință la gara din

mun. Chișinău de pe lângă piața centrală. Aliona i-a propus să plece în or. Odessa

pentru a vinde haine, promițându-i că va trece frontiera fără acte. Damaschin A. a

indicat, că i-a propus Anei Marahovschii de a merge în or. Sîngera pentru a avea grijă

de mama sa Damaschin V. Marahovschii A., a confirmat, că a mers în or. Sîngera cu

Bîrnaz E. unde a stat câteva zile, iar Aliona a rămas în Chișinău. Marahovschii A. a

indicat că a stat patru zile în or. Sîngera. Bîrnaz E. și Marahovschii A. au confirmat,

că vor să plece în or. Odessa după marfă; informația cu privire la traversarea

frontierei de stat de către Apavaloi (Damaschin) S., prin care se constată că în luna

martie aceasta este înregistrată de 2 ori la intrarea în țară și nici o dată nu este

înregistrată ieșirea ei din țară, ceea ce denotă metodele prin care ultima traversa

frontiera; informația cu privire la traversarea frontierei de stat de către Apavaloi

(Damaschin) S., prin care se constată că aceasta este de mai multe ori înregistrată la

intrarea în țară și nu la ieșirea din R. Moldova; informația cu privire la traversarea

frontierei de stat de către Bîrnaz E., prin care se constată că este înregistrată intrarea

ei în țară la 22.06.2009, nefiind înregistrată ieșirea din țară, ceea ce dovedește modul

în care a traversat frontiera de stat, cât și confirmă declarațiile părții vătămate;

raportul de expertiză psihiatrică psihologică nr. 309 a-209 din 20.07.2009, conform

căruia Bîrnaz E. nu manifestă dereglări psihice și avea capacitatea de a recepționa

evenimentele ce au avut loc în martie 2009; rezultatele comisiei rogatorii îndeplinită

de către autoritățile Ucrainei (f.d. 216 - 255 vol. I);

În urma analizei declarațiilor inculpatelor, se constată o poziție ambiguă a

acestora, or, conform acelorași declarații acestea practic recunosc transportarea

ilegală peste hotarele țării a părții vătămate Bîrnaz E., inculpata Damaschin A.

confirmând că părțile vătămate au fost adăpostite în domiciliul lor, că au însoțit

partea vătămată până în or. Odessa, Ucraina.

În cadrul examinării cauzei s-a dovedit că minora Bîrnaz E. a fost recrutată de

către Damaschin S., care a organizat transportarea minorei în afara țării întru a se

asigura asupra atingerii scopului pus, că minora Bîrnaz E. a fost adăpostită inclusiv și

de către Apavaloi (Damaschin) S., care a și convins-o prin înșelăciune pe Bîrnaz E.

să accepte plecarea peste hotarele țării, comunicându-i un alt scop decât cel real, și ca

urmare a acestor acțiuni obținând acordul victimei minore.

Astfel, inculpatele au acționat în comun acord, având din timp repartizate

rolurile în atingerea scopului infracțional, ceea ce combate versiunea inculpatelor și

concluzia instanței de fond.

În aprecierea rolului fiecărei inculpate, instanțele de judecată au omis

declarațiile părților vătămate și anume, că Bîrnaz Elena a indicat, că de ea s-a

apropiat o persoană care s-a prezentat Svetlana și i-a spus că o va ajuta, că Svetlana a

convins-o că acordul mamei pentru perfectarea pașaportului nu-i trebuie, că Svetlana

i-a propus să meargă la ea acasă să discute cu mama ei ca să-i permită să-și

perfecteze pașaport, că s-au deplasat cu Svetlana în direcția or. Anenii Noi, că a mers

cu Aliona prin pădure, că în or. Odessa, Aliona a machiat-o și transportat-o la locul

unde urma să practice prostituția, că Aliona i-a spus că va practica prostituția și i-a

aplicat o lovitură cu palma peste față.

Mai mult, afirmațiile inculpatei Damaschin A. cu referire la faptul că Bîrnaz E.

a trecut-o ilegal peste hotarele R. Moldova sunt total neîntemeiate. Aceasta din urmă

9

neavând pașaport, fiind minoră, neavând nici un ban, necunoscând nici măcar unde

se află, nu era în situația de a dirija pe cineva, din potrivă ea era victima.

La fel, telefonul mobil al părții vătămate Bîrnaz E. a fost depistat și ridicat din

casa inculpatelor. Damaschin A. a recunoscut că telefonul a rămas la dânsa în or.

Odessa, când Bîrnaz E. a plecat într-o direcție necunoscută, însă o domnișoară greu

se desparte de telefonul său mobil, astfel, dacă Bîrnaz E. pleca de bună voie, cu

siguranță ar fi luat telefonul.

Prin urmare, declarațiile părții vătămate Bîrnaz E., precum că telefonul i-a fost

luat de inculpate, s-a adeverit.

Concluzia instanțelor de judecată cu privire la faptul că partea vătămată,

Marahovschii A. este în relații ostile cu inculpatele, deoarece ar fi sustras de la

acestea careva bunuri, nu se probează printr-o hotărâre de recunoaștere vinovată a

acesteia de comiterea unei astfel de fapte.

Atât instanța de fond cât și cea de apel, au încălcat prezumția nevinovăției în

privința părții vătămate Marahovschii A. Fiind audiată în ședința de judecată ca parte

vătămată, Marahovschii A. a declarat că ea nu a furat nimic, ci a fugit din casa

inculpatelor când a auzit o discuție prin telefon și a înțeles că va fi vândută pentru

practicarea prostituției, însă instanțele de judecată nu au crezut-o pe aceasta nici în

privința faptului că le-a comunicat inculpatelor că este minoră, deși aceasta s-a aflat

în casa inculpatelor mai multe zile și au discutat despre problemele pe care le are și o

întrebare logică în așa situații este de unde ești și câți ani ai.

Instanțele de judecată în mod eronat au analizat și interpretat declarațiile părții

vătămate Bîrnaz E., precum că Apavaloi (Damaschin) S. nu a întreprins măsuri

pentru ca ea să se prostitueze, or, partea vătămată Bîrnaz E. a declarat că Apavaloi

(Damaschin) S. nu a lovit-o, dar anume aceasta a recrutat-o în mun. Chișinău și a

dus-o în casă. Tot aceasta, împreună cu Damaschin V. și Damaschin A. au dus-o în

or. Odessa, iar acolo Apavaloi (Damaschin) S. și Damaschin A. au urcat-o în

automobil și ambele au dus-o la traseu să practice prostituția.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția iar

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

5.1. A declarat recurs ordinar și avocatul Bulbuc Boris, în care solicită casarea

hotărârilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

inculpata Damaschin A. să fie achitată, pe motiv că fapta acesteia nu întrunește

elementele infracțiunii.

Recurentul a invocat că în sensul art. 165 Cod penal „recrutarea” și

„transportarea” au valoare juridică doar dacă sunt efectuate întru atingerea unuia

dintre scopurile expres indicate în dispoziția aceluiași articol, întrucât scopul nu a

existat, nici acțiunile menționate nu au caracter ilicit. Acțiunea de „adăpostire”

înseamnă, potrivit pct. 3.4 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 37

din 22.11.2004, „plasarea victimei într-un loc ferit, pentru a nu fi descoperită de către

reprezentanții organelor de stat sau de terțe persoane, care ar putea denunța

traficantul”.

Dar, la materialele dosarului nu există nici o probă din care să rezulte că părțile

vătămate ar fi fost închise în casă, ori că li s-ar fi limitat posibilitatea de ieșire,

deplasare, comunicare cu alte persoane, nefiind adusă atingere libertății acestora,

inclusiv dreptului la libera circulație.

10

Nici unul dintre criteriile care stabilesc existența poziției de vulnerabilitate nu

au fost stabilite cu certitudine în cauza penală.

Potrivit prevederilor art. 389 alin. (2) și art. 8 Cod de procedură penală,

sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, toate dubiile în probarea

învinuirii, care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului, însă la

caz dubiile existente au fost interpretate în vederea demonstrării vinovăției inculpatei

Damaschin A.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi

admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale

pe care se întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs este

în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, dar fără a agrava situația

inculpatului.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au

comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea

cauzei se efectuează în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform art. 101

alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este

obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor

administrate. În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 385

alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de

judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este

învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat. În corespundere cu

art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Potrivit art.

394 alin. (1) pct. 1) și 2), alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă

a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată

ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de

vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază

concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe.

Partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă indicarea motivelor

pentru care instanța a respins probele aduse în sprijinul acuzării.

11

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținutul cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală.

Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea

anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor

inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului

sentinței, instanța de fond (pct. 1., 2. din decizie):

a) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept incriminate

inculpatelor în rechizitoriu, în volumul indicat în acest act de învinuire, și nu a indicat

motivele pentru care a respins probele acuzării, în special procesul - verbal privind

consemnarea plângerii verbale din 01.07.2009, depusă de minora Bîrnaz E., prin care

solicită de a lua măsuri față de persoanele care în luna martie 2009, prin înșelăciune

au transportat-o fără acte de identitate în Ucraina, în scop de exploatare sexuală, unde

a fost amenințată cu răfuiala fizică, fiind maltratată și impusă de a practica serviciile

prostituției, pricinuindu-i o daună morală considerabilă, procesul – verbal de

consemnare a plângerii minorei Marahovschii A. din 20.07.2009, prin care solicită să

fie luate măsuri față de persoanele care în luna martie 2009 au încercat să o transfere

în Ucraina pentru practicarea serviciilor sexuale, procesul – verbal de recunoaștere a

persoanei după fotografie din 02.07.2009, prin care Bîrnaz E. a indicat, că persoana

din fotografia nr. 4, fiind în Ucraina a lovit-o cu bastonul peste picior și i-a spus să

plece cu Aliona și Mariana, procesul – verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie din 02.07.2009, prin care Bîrnaz E. a indicat, că persoana din fotografia nr.

2 este Svetlana, care i-a promis că va perfecta actele de plecare peste hotarele R.

Moldova și fiind în Ucraina nici nu a discutat cu ea, procesul – verbal de

recunoaștere a persoanei după fotografie din 02 iulie 2009, prin care Bîrnaz E. a

indicat, că persoana din fotografia nr. 3, fiind Aliona, care în Ucraina a amenințat-o

că se va ocupa cu prostituția, procesul – verbal de confruntare între Damaschin S. și

Bîrnaz E.; raportul nr. 309 a – 2009 din 20.07.2009, a expertizei psihiatrice –

psihologice în privința Elenei Bîrnaz, potrivit căruia careva dereglări psihice

temporare nu manifestă, avea capacitate de a recepționa evenimentele care au avut

loc în martie 2009, materialele organelor de drept ale Ucrainei ca urmare a executării

cererii de comisie rogatorie.

Totodată, concluzia instanței că „apreciază critic declarațiile părții vătămate,

precum că a comunicat inculpatelor că a avut în anul 2009 vârsta de 17 ani”, este

lipsită de o motivare finisată, logică și legală, neindicând motivele pentru care a

respins probele acuzării în acest sens, adică nu corespunde exigențelor prescrise în

art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală.

b) condamnând inculpata Damaschin A. în baza art. 165 alin. (1) lit. c) Cod

penal, nu a constatat fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, în raport cu

elementele infracțiunii conținute în dispoziția acestei norme penale, indicându-se

locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și

consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de

judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe, nu s-a referit în nici un

fel asupra circumstanțelor indicate în rechizitoriu, precum ar fi că „…la 23.03.2009,

Damaschin A…. i-a procurat bilet de autobuz Elenei Bîrnaz, asigurându-i

12

deplasarea în or. Odessa...”, „...i-au comunicat condițiile de practicare a

prostituției și au amenințat-o că în cazul refuzului de a presta servicii sexuale, în

privința ei va fi aplicată violența fizică…”, „…Bîrnaz E., a fost obligată… să

acosteze clienții și neavând altă ieșire, în lipsa actelor de identitate și a surselor

materiale, a căzut de acord să acorde contra plată, recepționată de proxeneți,

servicii de prostituție… ” astfel, constatând într-un mod neclar și divergent doar că

„… în luna martie 2009 a urcat în taxi, ajungând la frontieră, a traversat frontiera

de stat ilegal în apropierea or. Dubăsari…”, „ …ajungând în or. Odessa, partea

vătămată a fost adăpostită într-o casă unde a doua zi s-a urcat în taxi, unde se mai

afla o persoană Mariana care i-a explicat, că este necesar să se prostitueze…”.

c) a indicat în descriptivului sentinței că „....va achita inculpata Damaschin A.

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 206 alin. (1) lit. a) Cod penal..., nu s-

a stabilit nici vina inculpatei Damaschin S., care de asemenea a negat vina..., va

achita pe Damaschin S. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 206 alin. (1)

lit. a) Cod penal”, apoi contrazicându-se că „...va recalifica acțiunile inculpatei

Damaschin A. din prevederile art. 206 alin. (1) lit. a) Cod penal în prevederile art.

165 alin. (1) lit. c) Cod penal...”, neindicând niciun temei în fapt și în drept privind

soluția de achitare a inculpatelor și, totuși, condamnarea ulterioară a inculpatei

Damaschin A.

În același timp, în dispozitivul sentinței a dispus, contrazicându-se, că

inculpata Damaschin A. se achită în săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 27, 206

alin. (1) lit. a) Cod penal, pentru că fapta inculpatei nu întrunește elementele

constitutive ale acestei infracțiuni” și apoi că „a recunoaște vinovată pe Damaschin

A. de săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 165 alin. (1) lit. c) Cod penal...” că

inculpata Damaschin S. se achită în săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 206 alin.

(1) lit. a) Cod penal, pentru că fapta inculpatei nu întrunește elementele constitutive

ale acestei infracțiuni”, dar fără a argumenta în descriptiv care acțiuni anume ale

inculpatelor nu întrunesc elementele infracțiunii.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.

În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1), (5), (6), 417 alin. (1) pct. 8), 419

Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, verifică declarațiile și probele materiale examinate de

prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-

verbal, se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, nefiind în drept să-și

întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost

verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în

procesul-verbal. Rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit

regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să

se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile

de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește

13

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de

drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări

ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de

fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei. Rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor

în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător (Hotărârea Plenului CSJ a RM din

12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, a descriptivului și

dispozitivului deciziei contestate (pct. 4. din decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de

instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și

nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată.

În special, nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din

punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept

incriminate inculpatelor în rechizitoriu, în volumul indicat în acest act de învinuire,

nefiind clar care probe prezentate de acuzare au fost respinse și care au fost admise

de instanță;

b) nu s-a pronunțat asupra motivelor și probelor invocate de apărare, cât și de

procuror în consecutivitatea expusă în apelul declarat de el, inclusiv asupra celor

reproduse la pct. 3. și 3.1. din decizie, și repetate de acuzator în recursul ordinar la

pct. 5. din decizie, formulând răspunsuri neargumentate, divergente și concluzii

evazive în acest sens, cum ar fi că ...inculpatele Apavaloi (Damaschin) S. și

Damaschin A. just au fost achitate pe art. 206 alin. (1) lit. a), iar Damaschin A. și

pe art. 27, 206 alin. (1) lit. a Cod penal pe când, potrivit dispozitivului sentinței,

inculpata Damaschin A. a fost achitată doar pe art. 27, 206 alin. (1) lit. a) Cod penal

și fiind ulterior neîntemeiat recunoscută vinovată de săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art. 165 alin. (1) lit. c) Cod penal.

Constatarea că este justă soluția instanței de fond privind achitarea inculpatei

Damaschin A. pe episodul tentativei de traficare a minorei Marahovschii A., or

despre vârsta minoră a părții vătămate Marahovschii A., inculpata nu a știut, este

cu desăvârșire una neclară și confuză. Or, circumstanța invocată, în sine, nu

constituie vre-un temei de fapt și drept capabil să genereze achitarea persoanei

inculpate.

A constatat absolut neîntemeiat că de organizarea plecării lor în or. Odessa se

ocupa nemijlocit Damaschin V., mama inculpatei, care ulterior a decedat…,

rezultă că s-a ocupat Damaschin V., care a și impus-o să se prostitueze… Or,

acestei persoane nu i-au fost formulate învinuiri în cadrul dosarului de pe rol.

A dispus asupra unor învinuiri neregăsite în genere în rechizitoriu, deci și

neimputate, cum ar fi că: „probele expuse, nu confirmă că Apavaloi (Damaschin) S.

a încercat să o traficheze pe Marahovschii A. în or. Odessa, în același scop de

exploatare sexuală” (pct.1., 2., 4. din decizie);

c) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în respectivul proces-verbal, cum ar fi declarațiile

14

martorilor Botnari V. și Sertinean V., probele scrise de la f.d. 1, 3, 6, 25, 124-125,

130-131-a, 135-136, 138, 151-156, 335.

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că ambele instanțe nu au judecat

cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive

legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelurile de pe rol, că motivarea soluției contrazice

dispozitivul sentinței, și că recursurile ordinare sunt întemeiate.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Dat fiind, că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs,

se impune soluția admiterii recursului declarat, casării totale a deciziei contestate și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Chișinău, Cătălin Scutelnic, și de avocatul Bulbuc Boris, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2016, în privința

inculpatelor Apavaloi (Damaschin) Svetlana Nicolai și Damaschin Aliona Nicolai, și

dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 09 august

2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Iurie Diaconu

Elena Covalenco

Liliana Catan

Ion Guzun

15