1ra-1273/16 — art. 201-1 alin. 1 CP

1ra-1273/16 — art. 201-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1273/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Alla Pelevaniuc în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2016, în cauza penală în privința lui:

Beșelea Mihail Dumitru, născut la 03

octombrie 1970, originar și domiciliat în mun.

Chișinău, str. Socoleni 10, ap. 164,

Termenul de examinare a cauzei:

- prima instanță: 06.03.2015 - 26.01.2016;

- instanța de apel: 19.02.2016 - 14.03.2016;

- instanța de recurs: 25.05.2016 - 06.07.2016,

C O N S T A T Ă :

Beșelea Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 201/1 alin. (1) Cod

penal la 1 (un) an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 90 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate pe un termen de probă de 1 (un) an.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial și dispusă încasarea din contul inculpatului în

beneficiul părții vătămate Beșelea Ina prejudiciul moral în sumă de 3000 (trei mii) lei,

în rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

26.10.2014, aproximativ în jurul orei 19.00, în timp ce se afla la domiciliul amplasat pe

str. Socoleni 10, ap. 164, mun. Chișinău, numind-o cu cuvinte necenzurate a inițiat un

conflict cu fosta soție, Beșelea Ina Mihail, a.n.31.03.1968, aplicîndu-i ultimei lovituri

peste diferite regiuni ale corpului.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.2934/D din 24.11.2014, în

rezultatul examinării Inei Beșelea i s-au stabilit echimoze la nivelul feței și brațului

stîng, care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, sau la

lovire de acestea se califică ca vătămare neînsemnată.

1

Alla în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea totală a acesteia cu pronunțarea

unei noi hotărîri de achitare, deoarece nu există faptul infracțiunii și respingerea acțiunii

civile înaintată de către partea vătămată Beșelea Ina ca fiind nefondată, pe motiv că,

sentința este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată, iar la adoptarea ei, instanța de

judecată nu a dat apreciere corectă probelor cercetate în ședința de judecată, vinovăția

clientului său nefiind probată cu probe veridice și concludente.

a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. Instanța de apel a considerat că, prima instanță a analizat obiectiv cumulul

de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității si coroborării și just a adoptat o sentință de condamnare în

privința inculpatului în baza art. 201/1 alin.(l) Cod penal.

Necătînd la faptul că Beșelea Mihail nu și-a recunoscut vina în comiterea

infracțiunii incriminate, probele cercetate în cadrul ședințelor judecătorești probează

vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate și anume:

- declarațiile părții vătămate Beșelea Ina, a martorilor Rabovil Ruslan,

Beșelea Mihaela și a exepertului Buga Marin;

- plîngerea depusă la 07 noiembrie 2014 de către Beșelea Ina (f.d.9);

- raport de constatare medico-legală nr.5500 din 27.10.2014 (f.d.21,

21verso);

- raportul de expertiză medico-legală nr.2934/D din 11.11.2014 (f.d.27,

27verso);

- caracteristică de la locul de muncă a lui Beșela Mihail eliberată la 17

noiembrie 2014 (f.d.47);

- informația parvenită de la Inspectoratul General al Poliției, IP Rîscani

(f.d.51);

- raport de expertiză medico-legală nr.3139/D din 01.12.2014 (f.d. 60, 60

verso);

- informație precum că Beșelea Mihail nu se află sub supravegherea

medicului psihiatru (f.d.66);

- informație precum că Beșelea Mihail nu este înregistrat în listele nominale

ale persoanelor bolnave de alcoolism cronic sau narcomanie și nu dispun de informație

privind sănătatea narcologică a acestuia (f.d.68);

- referatul presentențial de evaluare psihosocială a personalității bănuitului

Beșelea Mihail (f.d. 32 -35);

- raportul de evaluare psihologică a persoanei Beșelea Ina din 12.11.2014,

(f.d. 37- 39).

Argumentele declarate de către avocatul Pelevaniuc Alla precum că, instanța de

fond nu a dat o apreciere corectă probelor cercetate în ședință nu au fost reținute,

deoarece nu au nici-un suport, mai mult, toate probele administrate, au fost acumulate în

strictă conformitate cu legislația în vigoare, probe care sunt în vigoare, or acestea nu au

2

fost contestate în modul și termenul stabilit pentru verificarea legalității.

Totodată, Colegiul penal a combătut argumentul invocat de apărare care este

lipsit de confirmare, precum că Beșelea Ina înscenează diverse scandaluri provocînd

bătaia apoi apelează la poliție învinuindu-1 din senin pe Beșela Mihail, că a fost

maltratat de către acesta, or de către instanța de fond au fost apreciate toate probele

coroborate în ansamblu din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și

veridicității lor.

Argumentul precum că instanța de fond neîntemeiat nu a luat în considerație

declarațiile inculpatului privind lipsa vinovăției sale și a bazat sentința numai pe

declarațiile părții vătămate Beșelea Ina, care sunt contradictorii și nu coroborează cu

alte probe, Colegiul penal le-a respins, deoarece avînd în vedere starea de fapt reținută

pe baza declarațiilor părții vătămate, martorilor, cercetate în instanța de fond și

verificate în ședința instanței de apel, constată că fapta incriminată inculpatului a fost

săvîrșită de acesta.

Referitor la argumentele invocate de apărare precum că instanța de judecată urma

să dea o apreciere critică declarațiilor părții vătămate, Colegiul penal nu le-a reținut,

acestea fiind veridice, pertinente și concludente, coroborînd între ele și fiind susținute și

confirmate prin declarațiile martorilor Rabovil Ruslan și Beșelea Mihaela, declarațiile

fiind consecvente, completîndu-se reciproc, date sub jurămînt, fiind avertizați de

răspundere penală pentru declarații false.

De asemenea, Colegiul penal a considerat că instanța de fond corect a stabilit

mărimea prejudiciului moral încasat în beneficiul părții vătămate Beșelea Ina în mărime

de 3000,0 lei, în concordanță cu norma prevăzută la art.219 Cod de procedură penală și

1423 Cod civil, considerînd că suma prejudiciului moral este echitabilă dreptului pretins

a fi încălcat.

Colegiul penal a conchis că, la aplicarea pedepsei instanța de fond a ținut cont de

prevederile art.75-77 Cod penal adică, de pericolul social al infracțiunii comise de

Beșelea Mihail, de gravitatea acesteia, care se califică ca ușoară, iar scopul aplicării

pedepselor penale este de protejare a societății de infractori și de infracțiunile comise de

ei, de apărare a societății împotriva celor mai grave fapte antisociale și prevenirea lor,

unde prima instanță corect, legal și întemeiat a aplicat în privința inculpatului o

„pedeapsă cu muncă neremunerată în folosul comunității”, pedeapsă pe care a

considerat-o echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei.

declarat recurs ordinar invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de

procedură penală, solicitînd casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași

instanță de apel în alt complet de judecată.

În motivarea recursului avocatul indică aceleași motive ca și în cererea de apel,

invocînd suplimentar faptul că:

3

a. la audierea martorei minore Beșelea Mihaela instanța de judecată nu a

avertizat-o de răspundere penală pentru declarații false și totodată, au fost încălcate

prevederile art. 90 alin. (11) Cod de procedură penală;

b. instanța de apel în partea descriptivă a deciziei sale a indicat că, „prima

instanță corect, legal și întemeiat a aplicat în privința inculpatului o pedeapsă cu

muncă neremunerată în folosul comunității”, cu toate că menține sentința instanței de

fond.

întru respingerea acestuia, deoarece starea de fapt și de drept stabilită de instanța de apel

concordă cu circumstanțele stabilite și cu probele administrate, relatate și examinate în

cuprinsul hotărîrii recurate. Totodată, instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele

invocate de apelant, a apreciat just probele cercetate, specificînd motivele pe care și-a

întemeiat soluția adoptată.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conducîndu-se de prevederile art. 432 alin.

(2) pct. 4) Cod de procedură penală, conchide că acesta este vădit neîntemeiat din

următoarele considerente.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel.

Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și

să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține seama de

starea de fapt deja constatată prin hotărîrea judecătorească definitivă.

În speță, Colegiul penal precizează că, avocatul în recursul său invocă ca temei de

drept pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă nici unul din

prevederile la care se referă autorul nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezentei

erori de drept care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării

deciziei instanței de apel.

Astfel, conform prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

4

Instanța de recurs precizează că avocatul referindu-se la pct. 6 din norma

menționată indică de fapt că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, însă fără a-și

argumenta motivul invocat.

După cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța de apel

și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la menținerea sentinței

instanței de fond, or în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor

legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată.

Mai mult ca atît, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la

examinarea cauzei a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99 - 101 Cod

de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a verificat

minuțios, dîndu-le o apreciere justă prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, care coroborate în ansamblu au confirmat vinovăția inculpatului în

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 201/1 alin. (1) Cod penal.

Referitor la argumentul avocatului precum că, la audierea martorei minore

Beșelea Mihaela instanța de judecată nu a avertizat-o de răspundere penală pentru

declarații false și totodată, au fost încălcate prevederile art. 90 alin. (11) Cod de

procedură penală, instanța de recurs precizează că, conform procedurii penale la

audierea martorului în cadrul ședinței de judecată, acesta este avertizat de răspundere

penală pentru darea de mărturii false conform art. 312 Cod penal, însă subiect al acestei

infracțiuni este persoana responsabilă care a atins vîrsta de 16 ani, iar martora Beșelea

Mihaela în momentul audierii avea vîrsta de 13 ani, astfel, dînsa nu putea fi avertizată

de răspunderea penală și tot aici, Colegiul menționează că minora a fost audiată în

prezența pedagogului Boaghi Vera, care a reprezentat interesele acesteia în instanța de

judecată și a cărei semnătură se află pe declarațiile date de Beșelea Mihaela (f.d. 161,

Vol. I) și prin urmare, situația dată nu cade sub incidența prevederilor art. 90 alin. (11)

Cod de procedură penală.

De asemenea, instanța de recurs atrage atenția asupra argumentului invocat de

avocat în pct. 5.b. și menționează că, eroarea instanței de apel se interpretează ca fiind o

greșeală mecanică, care nu răstoarnă situația în cauză, deoarece din conținutul deciziei

se înțelege că Curtea de Apel susține soluția instanței de fond și menține pedeapsa

aplicată inculpatului sub formă de închisoare cu suspendarea condiționată a executării

acesteia pe un termen de probă.

Astfel, instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs

sunt identice cu cele indicate în cererea de apel și au fost obiect de dispută în cadrul

instanței de apel, iar conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată

desfășurat și minuțios în textul deciziei invocate în pct. 4.1 al prezentei decizii.

5

Colegiul apreciază ca nefondată și critica avocatului sub aspectul pct.12) alin.(1)

art.427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate fi

supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul în care faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

În esență, avocatul invocă că instanța de apel nu a apreciat la justa valoare probele

administrate în cauză, ajungînd neîntemeiat la concluzia despre condamnarea lui

Beșelea Mihail în baza art. 201/1 alin. (1) Cod penal.

Verificînd materialele dosarului în raport cu criticele recurentului, Colegiul penal

conchide că la judecarea apelului instanța a examinat cauza sub toate aspectele, complet

și obiectiv, adoptînd o soluție corectă privind condamnarea inculpatului în baza

articolului incriminat prin rechizitoriu, care este argumentată și corespunzătoare

circumstanțelor de fapt și de drept stabilite în speța dată.

Făcînd o analiză minuțioasă a materialelor cauzei, Colegiul penal constată că

alegațiile recurentului privitor la pretinsa eroare judiciară reținută la calificarea juridică

a acțiunilor inculpatului este vădit nefondată, iar instanța de apel corect și-a motivat

soluția de menținere a sentinței. Or, din toate probele examinate și cercetate de către

instanța de apel s-a constatat indubitabil că inculpatul a aplicat violență în familie

asupra fostei sale soții, Beșelea Ina, incriminate acestuia prin rechizitoriu.

Mai mult, din materialele dosarului rezultă, că instanța de apel, în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală a examinat complet și obiectiv probele

administrate, verificîndu-le sub aspectul pertinenții și concludenții, atît cele ale apărării,

cît și cele ale acuzării, fapt ce face ca concluzia despre vinovăția lui Beșelea Mihail în

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 201/1 alin. (1) Cod penal, să fie una legală și

întemeiată, iar pedeapsa aplicată - în limita sancțiunilor prevăzute de articolul respectiv.

Referitor la criticele expuse de recurent, Colegiul penal amintește că la etapa

judecării recursului, instanța nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o

nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, acestea fiind

atributul exclusiv al instanței de fond și al instanței de apel. Deci, instanța nu va

examina criticile referitoare la greșita reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a

anumitor elemente faptice, ci v-a verifica prin raportare la situația de fapt stabilită de

instanța de apel, corectitudinea încadrării juridice a faptelor săvîrșite de inculpat.

Relevant este de reținut în acest context și faptul că, regula generală desprinsă din

dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că la etapa de judecare a

recursului ordinar instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu

apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în speță.

În opinia Colegiului penal criticele recurentului referitor la încadrarea juridică

greșită a acțiunilor inculpatului nu sunt incidente în cazul supus judecării, din motivul

că instanța de apel a făcut o analiză completă și obiectivă a tuturor probelor administrate

la toate fazele procesului penal, stabilind corect vinovăția inculpatului de comiterea

6

infracțiunii imputate, totodată, se reține că motivul invocat în recurs nu poate servi ca

temei de casarea a unei hotărîri judecătorești, ci aceasta trebuie să fie urmat de o

motivare corespunzătoare, specificîndu-se din care motive faptele inculpatului nu pot fi

calificate în baza acestui articol. În esență, toate acestea conturează convingerea fermă a

instanței de recurs că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii imputate prin

rechizitoriu și urmează să execute pedeapsa stabilită de instanța de fond și menținută de

instanța de apel, iar criticele aduse se apreciază ca fiind vădit neîntemeiate.

Nu în ultimul rînd, Colegiul penal mai reține că criticile formulate de recurent au

format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de apel și i-a fost dată o

motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie, soluție pe

care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, avînd

în vedere și faptul că verificînd hotărîrea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin.

(2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a hotărîrii atacate nu s-au stabilit.

Astfel, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii procesual-

penale, ea fiind legală, argumentată și întemeiată, ceea ce impune soluția

inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Alla Pelevaniuc în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

14 martie 2016, în cauza penală în privința lui Beșelea Mihail, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 20 iulie 2016.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

7