1ra-1224/16 — art. 201-1 alin. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 201-1 alin. 3 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-1224/16 — art. 201-1 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-1224/2016 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 22 iunie 2016 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul Ludmila Bîrcă în numele inculpatului, prin care se solicită casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2016, în cauza penală în privința lui Danu Grigorii Vladimir, născut la 12 iunie 1982, originar din sat. Vărzărești, r-nul Nisporeni, domiciliat în sat. Șendreni, r-nul Nisporeni, Termenul de examinare a cauzei: prima instanță: 14.07.2015 - 10.12.2015; instanța de apel: 18.01.2016 - 23.02.2016; instanța de recurs: 17.05.2016 - 22.06.2016; C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Nisporeni din 10 decembrie 2015, Danu Grigorii a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal la 9 (nouă) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă a succesorului legal a părții vătămate Macovei Gheorghe a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului să se expună instanța în ordine civilă.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a reținut că, Danu Grigorii, la 07 iunie 2015, aproximativ la ora 21.30, avînd în temeiul art. 1331 lit. a) Cod penal calitatea de membru de familie, aflîndu-se în regiunea „Braia" din satul Șendreni, raionul Nisporeni, pe fondul unui conflict apărut între dînsul și concubina sa, Macovei Maria, avînd scopul vătămării corporale, intenționat i-a aplicat acesteia multiple lovituri cu pumnul peste corp, cauzîndu-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 91D, din 16 iunie 2015, traumă cranio- 1 cerebrală închisă, sub formă de hematom subdural în regiunea parieto-occipitală stînga cu trecere pe baza craniului, edem cerebral și arahnoidal pronunțat, leziuni care se califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață și care au cauzat decesul victimei Macovei Maria la 08 iunie 2015, aproximativ la ora 03.00.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Victor Nastas în numele inculpatului, solicitînd casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei și pronunțarea unei hotărîri prin care să fie aplicată inculpatului o pedeapsă de 5 ani privațiune de libertate, iar conform art. 90 Cod penal să fie suspendată condiționat executarea pedepsei pe un termen de probă. În motivarea apelului avocatul a indicat că, în ședința de judecată inculpatul și-a recunoscut vina, instanța de judecată careva circumstanțe agravante în cadrul săvîrsirii infracțiunii nu a reținut, fiind stabilite circumstanțe atenuante ca căința sinceră, recunoașterea vinovăției, lipsa antecedentelor penale.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2016, a fost respins ca nefundat apelul declarat cu menținerea sentinței instanței de fond. 4.1 Instanța de apel analizînd obiectiv ansamblul de circumstanțe a cauzei, în raport cu probele prezentate a considerat că, în cadrul cercetării judecătorești s-a stabilit cert că Danu Grigorii prin acțiunile sale intenționate a săvîrșit infracțiunea prevăzută art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal. La stabilirea pedepsei instanța de fond conducîndu-se de prevederile art. 61 alin. (1), 75 alin. (1) Cod penal, luînd în considerație criteriile generale de individualizare a pedepsei și anume, caracterul prejudiciabil al infracțiunii care face parte din categoria celor deosebit de grave, persoana inculpatului, care se caracterizează satisfăcător, tragerea pentru prima dată la răspundere penală, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării lui, comportamentul acestuia de pînă la comiterea infracțiunii și în timpul comiterii, corect a aplicat față de Danu Grigorii pedeapsa sub formă de închisoare, fiind una proporțională faptelor comise, cît și circumstanțelor reale și personale, sentința fiind legală și întemeiată.
Împotriva deciziei în numele inculpatului a declarat recurs ordinar avocatul Ludmila Bîrcă, solicitînd casarea parțială a deciziei în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatului să-i fie aplicată pedeapsă în baza art. 2011 alin. (3) lit. c) Cod penal de 5 ani închisoare și conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate să fie suspendată condiționat pe un termen de probă. În motivare recursului a indicat că, instanțele de fond la aplicarea pedepsei nu au ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 76, 90 Cod penal și nu a dat aprecierea cuvenită declarațiilor inculpatului care își recunoaște vina parțial, iar 2 circumstanțele cauzei permit stabilirea unei pedepse condiționate.
Referință pe marginea recursului a depus procurorul care s-a pronunțat pentru respingerea acestuia, deoarece pedeapsa numită inculpatului este una echitabilă pentru săvîrșirea infracțiunii deosebit de gravă.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că acesta este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Din textul recursului se constată că acesta are ca temei pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală care stipulează că, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În acest sens, Colegiul reține, că recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și critică decizia instanței de apel numai cu referire la pedeapsa stabilită solicitînd aplicarea art.90 Cod penal. Analizînd temeiul invocat, în raport cu circumstanțele și materialele cauzei, Colegiul consideră că, în prezenta speță acesta nu și-a găsit confirmarea, iar instanța de apel la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului și-a motivat just soluția adoptată, ținînd cont de prevederile art. art. 61,75, 76, 77 Cod penal. Instanța de recurs constată că instanța de fond corect a stabilit în privința inculpatului pedeapsa penală, care este echitabilă, legală și bine individualizată, aplicată în limitele fixate în partea specială a Codului penal și în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale ale aceluiași Cod, ținîndu-se cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În aceiași ordine de idei se menționează că, instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis o infracțiune, avînd deplina libertate de acțiune în vederea 3 realizării operațiunii respective, ținînd seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei și cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul și prin urmare, instanța de apel corect a ajuns la concluzia că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în privința lui Danu Grigorii poate fi atins doar prin stabilirea pedepsei sub formă de închisoare. În ce privește argumentele apărătorului cu privire la posibilitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, Colegiul penal le consideră neîntemeiate, deoarece analizînd decizia atacată, se constată că atît instanța de fond cît și cea de apel și-a motivat soluția sa în ce privește stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă în privința inculpatului, concluzionînd că nu este rezonabilă aplicarea pedepsei condiționate. Subsidiar, Colegiul penal relevă că, textul art. 90 alin. (1) Cod penal, prin sintagma „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme. Acest fapt rezultă și din prevederile legale, care stipulează că: „ Dacă... instanța de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei... indicînd numaidecît în hotărîre motivele...”. Astfel, din examinarea condițiilor în care poate fi acordată suspendarea executării pedepsei, rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facilitate pe care instanța de judecată este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde. Raționamentul instanței de a suspenda executarea pedepsei depinde, de rînd cu celelalte circumstanțe ale cauzei, de personalitatea vinovatului, de comportamentul acestuia anterior și după săvîrșirea infracțiunii, în timpul urmăririi penale sau al judecății. Reieșind din cele expuse supra, din materialele cauzei, instanța de recurs conchide că, concluzia instanța de apel referitor la stabilirea pedepsei privative de libertate în privința inculpatului este legală și întemeiată, deoarece aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal va face imposibilă atingerea scopului pedepsei penale de corectare și reeducare a lui Danu Grigorii. Prin urmare, Colegiul concluzionează că instanța de apel a pronunțat o decizie legală, întemeiată și motivată prin stabilirea în privința inculpatului a unei pedepse privative de libertate, pedeapsă care răspunde scopului de corectare și reeducare a inculpatului prevăzut de art. 61 Cod penal și care va duce la formarea unei atitudini 4 pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale, argumentul invocat de recurent privind aplicarea pedepsei non privative de libertate devenind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ludmila Bîrcă în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2016, în cauza penală în privința lui Danu Grigorii, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 13 iulie 2016. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.