1ra-1049/2016 — Art. 190 alin. 2 lit. c CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 24 decembrie 2015, Bobeica Denis a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor, pe un termen de 1 an. În conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Bobeica Denis pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor, pe un termen de 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2 ani și privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 3 ani. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Bobeica Denis prin prezenta sentință a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpatul Bobeica Denis la 23 ianuarie 2015, aproximativ la ora 11:00, aflîndu-se în blocul locativ nr. 8/1 1 de pe str. Petru Zadnipru, mun. Chișinău, urmărind scopul dobîndirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere a însușit de la Lavrentiev Dmitrii Vladimir, un telefon mobil de model „Nokia 8800" cu IMEI 35664100285309, cu valoarea de 3500 lei și un cuțit decorativ cu valoarea de 1500 lei prin ce i-a cauzat victimei o pagubă materială în proporții considerabile în sumă totală de 5000 lei. Aceste acțiuni ale inculpatului Bobeica Denis au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform indicilor escrocherie, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura sec. Ciocana mun. Chișinău, Costișanu Vitalie, prin care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bobeica Denis Anatolie să fie recunoscut culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2 ani, iar în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal să-i fie cumulată la pedeapsa dată pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei sect. Ciocana mun. Chișinău din 27.07.2015 și să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani și cu privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 3 ani. În motivarea cererii de apel procurorul a invocat că, la aplicarea pedepsei, prima instanță nu a luat în considerație faptul că Bobeica Denis la 08 iunie 2004 a fost condamnat prin sentința Judecătoriei sect. Ciocana mun. Chișinău pentru comiterea unei infracțiuni grave prevăzute la art. 187 alin. (2) Cod penal cu aplicarea pedepsei condiționate, pedeapsă care nu și-a produs efectul de reeducare și de prevenție, așa cum ulterior la 07.11.2007, inculpatul a fost condamnat de asemenea pentru comiterea unei infracțiuni grave, contra proprietății și persoanei, prevăzută la art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, de această dată fiindu-i aplicate prevederile art. 79 Cod penal, cu aplicarea unei pedepse sub formă de amendă. Totodată, la 04 martie 2015 inculpatul a fost condamnat pentru comiterea unui concurs de infracțiuni privind circulația substanțelor narcotice, infracțiunea prevăzută la art. 217 alin.(3) lit. b) și art. 27, 217/5 alin. (1) Cod penal, fiindu-i iarăși acordată o șansă la corectare prin aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executări pedepsei. Cu toate că anterior inculpatului i-au fost oferite două șanse de reeducare prin aplicarea pedepsei condiționate și pedepsei cu amendă pentru comiterea infracțiunilor grave împotriva proprietății și persoanei și infracțiunilor privind circulația substanțelor narcotice, acesta a continuat activitatea infracțională. Astfel că, la 27 iulie 2015 a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2641 alin. (1) Cod penal, fiindu-i aplicată iarăși pedeapsă condiționată. Deci necătînd la faptul că anterior inculpatului i-a fost aplicate de nenumărate ori pedepse neprivative de libertate avînd ca 2 temei circumstanțele legate de personalitatea inculpatului invocate în sentința contestată, acesta a continuat să comită fapte prejudiciabile de diferită categorie, ceea ce denotă faptul că pedepsele aplicate anterior nu și-au produs efectul de corectare și resocializare a inculpatului, iar acesta continuă să fie un element social periculos, existînd riscul ca în continuare să comită alte infracțiuni.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016, apelul declarat de procurorul în Procuratura sec. Ciocana mun. Chișinău, Costișanu Vitalie, a fost admis, casată sentința în partea stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează. Bobeica Denis a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, în baza acestei legi i s-a stabilit pedeapsa în formă de 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe un termen de 1 an. În conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Bobeica Denis pedeapsa definitivă în formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe un termen de 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2 ani și privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, prima instanță a stabilit corect starea de fapt, ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, prima instanță încadrînd just acțiunile inculpatului Bobeica Denis în baza dispozițiilor art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, ca escrocherie - dobăndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Fiind audiat în ședința instanței de apel, inculpatul Bobeica Denis a susținut integral declarațiile depuse în prima instanță, a relatat că cu partea vătămată sunt prieteni mai mult de 10 ani, s-a împăcat cu aceasta și recunoaște parțial vinovăția în cele incriminate. Instanța de apel a menționat că în ședința primei instanțe inculpatul Bobeica Denis a recunoscut vina parțial și a declarat că într-o zi din luna ianuarie 2015 pe la orele 11.00- 12.00 s-a întîlnit cu Lavrentiev Dmitrii, care a fost în închisoare și nu-1 văzu-se un timp. Acesta i-a propus să-i arate un cuțit pe care 1-a adus din locurile de detenție, cadou tatălui său, a plecat cu el la domiciliul acestuia. Între timp, el și-a instalat cartela sa SIM în telefonul lui Lavrentiev Dmitrii. Tatăl lui Lavrentiev Dmitrii privea televizorul, iar Dmitrii i-a arătat cuțitul decorativ și i-a spus că a achitat cuiva pentru confecționarea acestuia. E1 în acest moment se afla în coridorul apartamentului nefiind descălțat, apela pe cineva la telefon, cînd Lavrentiev Dmitrii a plecat să-și schimbe îmbrăcămintea într- o altă odaie, iar el a rămas cu tatăl lui Dmitrii în coridor, i-a cerut acestuia un foc și deși acesta i-a permis să fumeze în coridorul în care se afla, el totuși a ieșit din apartament. 3 Apoi a coborît și s-a întîlnit cu băiatul, cu care a vorbit la telefon, care lucrează în calitate de taximetrist, căruia i-a spus că trebuie să plece undeva. A avut nevoie de telefonul lui Lavrentiev Dmitrii și acesta i l-a dat, cunoscînd despre acest fapt, nu a presupus că vor fi asemenea consecințe, cu atît mai mult că s-a și întors să restituie acest telefon peste vre-o 15-20 de minute, însă nu cunoștea codul la interfon, a stat acolo vre-o 10 minute și s-a îndreptat spre casă, cînd 1-au reținut colaboratorii de poliție. Cuțitul 1-a uitat în taxiul cu care venise persoana cu care a discutat. De cînd a ieșit din casă și pînă a revenit, a trecut o jumătate de oră. Necătînd la faptul că inculpatul Bobeica Denis a recunoscut parțial vina în cele incriminate, vina acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal a fost dovedită atît prin probele, cercetate de către prima instanță, verificate de instanța de apel : declarațiile părții vătămate Lavrentiev Dmitrii, declarațiile martorului Lavrentiev Vladimir, declarațiile martoruiui Gîrbu Vasile, declarațiile martorului Telega Nicu, cît și prin probele scrise cercetate de instanța de fond și verificate suplimentar de instanța de apel și anume: procesul verbal de ridicare din 23.01.2015, procesul-verbal de examinare al obiectului din 27.01.2015. Astfel, instanța de apel audiind participanții la proces, verificînd prin prisma art. 101 Cod de procedură penală probele administrate la etapa de urmărire penală și cercetare judecătorească în prima instanță și verificate în instanța de apel, a constatat că prima instanță a stabilit o corectă situație de fapt, dînd faptelor reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică corespunzătoare, și anume comiterea de către Bobeica Denis a infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal. Instanța de apel a menționat că prima instanță a aplicat o pedeapsă cu închisoare inculpatului, cu aplicarea art. 90 Cod penal, iar conform părții descriptive a sentinței, prima instanță s-a bazat pe faptul că inculpatul nu prezintă pericol social și nu este necesară o intervenție mai dură din partea statului. La stabilirea pedepsei inculpatului Bobeica Denis, prima instanță a ținut seama de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii comise, de faptul că infracțiunea săvârșită de inculpat se referă la categoria celor grave, de personalitatea inculpatului, de scopul pedepsei penale, anume, prevenirea săvârșirii unei noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane, de circumstanțele atenuante - nu au fost stabilite, de circumstanțele agravante - săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară. Din considerentele enumerate, avînd în vedere personalitatea inculpatului, de faptul influențării pedepsei asupra corectării și reeducării inculpatului, ținînd cont de scopul pedepsei penale, anume, prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea inculpatului, cît și a altor persoane, de faptul că infracțiunea face parte din categoria celor grave, prima instanță a stabilit pedeapsa cu închisoare, potrivit art. 190 alin.(2) lit. c) Cod penal, însă cu suspendarea condiționată a pedepsei, deoarece în ședința de judecată s-a constatat că inculpatui nu prezintă pericol social, corectarea și reeducarea acestuia fiind posibilă fără privarea de libertate. 4 Instanța de apel a considerat că prima instanță incorect și eronat i-a stabilit și individualizat pedeapsa inculpatului Bobeica Denis, aplicându-i o pedeapsă prea blîndă, care nu este în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale ale Codului penal. Din acest considerent, instanța de apel a casat sentința atacată în partea stabilirii pedepsei și a pronunțat o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Instanța de apel a considerat că scopul legii penale în speța dată poate fi atins doar prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea reală, care ar atinge scopul de reeducare a inculpatului, dar și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea acestuia, cît și a altor persoane, motiv pentru care instanța de apel a admis apelul declarat de procurorul Costișanu Vitalie. În cauza penală dată, instanța de apel a reținut că obiect al casării sentinței a constituit revocarea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, care reglementează suspendarea condiționată a executării pedepsei la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvîrșite din imprudență. Deși la o primă vedere, în circumstanțele cauzei sunt întrunite condițiile necesare pentru a fi aplicată instituția suspendării condiționate a executării pedepsei, instanța de apel a considerat că prima instanță urma să efectueze o analiză mult mai complexă și minuțioasă a personalității infractorului urmărind în acest sens comportamentul său în viața socială, înainte și după săvîrșirea infracțiunii și numai în măsura în care s-ar fi dovedit că comiterea faptei se datorează unui concurs accidental de împrejurări din viața sa și că, pentru corectarea lui, nu este necesară executarea efectivă a pedepsei, or doar în aceste cazuri este incidență instituția suspendării condiționate a executării pedepsei. Așadar, instanța de apel a menționat că inculpatul anterior a fost condamnat, fiindu- i stabilită pedeapsă cu închisoarea care a fost suspendată, însă inculpatul nu și-a făcut concluziile necesare și a continuat să comită încă trei infracțiuni cu intenție, în speța dată a comis o infracțiune gravă, fără a aprecia șansele repetate care i-au fost acordate pentru a se corija și manifestînd un comportament antisocial. Circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea incriminată inculpatului și istoricul infracțional al acestuia a determinat instanța de apel să conchidă asupra incorectitudinii aplicării pedepsei non - privative de libertate în privința lui Bobeica Denis. Prin urmare, instanța de apel a considerat întemeiate motivele apelului declarat și a constatat că concluzia instanței inferioare, precum că, corijarea inculpatului este posibilă și prin aplicarea prevederii art. 90 Cod penal - condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, a fost una greșită, neîntemeiată și din aceste considerente a exclus-o. La fel, instanța de apel a considerat că prima instanță greșit și-a motivat soluția de individualizare a executării pedepsei în privința inculpatului și nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, susținînd o poziție eronată în ce privește aplicarea față de inculpat a dispoziției art. 90 Cod penal. Discordanța între cele reținute de prima instanță 5 și conținutul real al circumstanțelor cauzei, precum și ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii premature și greșit motivate în privința aplicării pedepsei cu suspendarea condiționată a executării ei. În speță, reieșind din soluția adoptată de instanța de fond, s-a constatat că la stabilirea și aplicarea pedepsei în privința inculpatului, prima instanță nu a ținut cont de scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de art. 61 și 75 Cod penal, nu a ținut seama de circumstanțele reale ale cauzei, circumstanțe care fiind analizate, per ansamblu, nu permit instanței stabilirea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării ei. Astfel, instanța de apel a apreciat că modalitatea de executare aleasă în privința inculpatului, nu este în acord cu principiul proporționalității, avînd în vedere fapta comisă și urmările produse. Mai mult, instanța de apel a specificat că așa cum rezultă din textul sentinței primei instanțe, aceasta și-a motivat dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate inculpatului menționînd că dînsul se poate îndrepta fară a executa real pedeapsa închisorii, fapt ce a fost considerat de către instanța de apel drept o concluzie eronată, care nu poate fi menținută. Prin urmare, reieșind din cele menționate instanța de apel a statuat asupra faptului că în cauza supusă judecării, la etapa examinării apelului instanța a admis erori de drept prevăzute de art. 389 al. (4), art. 394 al. (2) Cod de procedură penală și a individualizat eronat pedeapsa stabilită în privința inculpatului. Instanța de apel la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei lui Bobeica Denis a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite - inculpatul a comis o infracțiune care face parte din categoria infracțiunilor grave, conform prevederilor art. 16 Cod penal, de motivul acesteia - scopul de cupiditate, de persoana celui vinovat - Bobeica Denis, anterior a fost condamnat de mai multe ori (f.d. 28-35), de istoricul infracțional al acestuia, de faptul că nu este angajat în cîmpul muncii, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, de lipsa circumstanțelor atenuante, de circumstanța agravantă - săvîrșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară, de faptul că anterior i-a fost aplicată repetat pedeapsă non-privativă de libertate, dar inculpatul a continuat să încalce legea penală, comițând intenționat încă trei infracțiuni precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia - nu este căsătorit, nu lucrează. Instanța de apel a considerat că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza penală dată în privința lui Bobeica Denis nu putea fi atins decât prin aplicarea pedepsei penale cu închisoarea, stabilindu-i lui Bobeica Denis, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, în baza acestei legi pedeapsa în formă de - 2 (doi) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe un termen de 1 (un) an, instanța de apel considerînd că această pedeapsă este una echitabilă, care va atinge scopul sancțiunii penale de 6 reeducare a inculpatului și prevenirea comiterii de noi infracțiuni, atît din partea inculpatului, cît și din partea altor persoane. Totodată, în conformitate cu art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul, parțial al pedepselor aplicate, lui Bobeica Denis i-a fost stabilită pedeapsa definitivă în formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe un termen de 1 (unu) an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2 (doi) ani și privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Bobeica Denis, prin care indicînd temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei atacate în partea admiterii apelului procurorului și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, prin care lui Bobeica Denis să-i fie aplicată o pedeapsă non-privativă de libertate, prin prisma art.90 Cod penal. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele : - art.427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, ca temei de casare a deciziei atacate, care prevede că „hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de apel, atunci cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”; - recurentul consideră că instanța de apel soluționînd chestiunea privind aplicarea pedepsei inculpatului, nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.7, 61, 75, 76, 90 Cod penal; - instanța de apel, recunoscîndu-l pe Bobeica Denis vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin. (2) lit. c) Cod penal, nu a dat o apreciere obiectivă tuturor probelor acumulate la dosar, și anume nu a fost dată o apreciere obiectivă declarațiilor inculpatului care a declarat că : recunoaște vina, se căiește de cele săvîrșite, paguba a restituit-o, partea vătămată nu are față de el pretenții nici de ordin material și nici de ordin moral, el s-a împăcat cu partea vătămată, ei sunt de fapt amici; - instanța de apel a indicat în formă steriotipizată faptul că careva circumstanțe atenuante nu-s depistate. Aici sunt menționate aceleași circumstanțe pe care recurentul le-a susținut în instanța de apel : căința sinceră, loc permanent de trai, comportament pozitiv în timpul urmăririi penale și judecării cauzei, prejudiciu material cauzat prin infracțiune este reparat, partea vătămată l-a iertat și s-au împăcat, partea vătămată nu are careva pretenții materiale și morale față de inculpat, inculpatul a acceptat examinarea cauzei penale pe baza probelor de la faza urmăririi penale; - instanța de apel s-a expus în formă abstractă referitor la posibilitatea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului Bobeica Denis; - recurentul consideră că privarea de libertate a inculpatului pe parcursul ispășirii pedepsei în condiții de închisoare, mai ales pe un termen atît de mare, îl lipsește pe 7 Bobeica Denis de șansa de a se recupera și a deveni un cetățean sănătos al statului nostru; - referitor la personalitatea inculpatului recurentul consideră că din materialele cauzei penale, inculpatul merită încrederea în vederea aplicării unei pedepse non- privative de libertate, cu anularea pedepsei în formă de închisoare reală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul Crijanovschi S. a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de către avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Bobeica Denis, menționînd că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece motivele invocate de recurent, nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erori de drept, prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală. La fel, procurorul mai menționează că pedeapsa stabilită este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante prevăzute la art. 76-77 Cod penal, precum și efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal.

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, ținînd cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, or în vederea acestei soluții se expun următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Așadar, Colegiul penal verificînd textul recursului declarat, constată că recurentul a invocat drept temei pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci cînd instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În esență, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei acestuia, menționînd că instanța de apel la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de prevederile legale, de circumstanțele cauzei și a individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-i o pedeapsă prea aspră cu închisoare, din care considerente, solicită aplicarea unei pedepse mai blînde decît cea stabilită prin decizia contestată, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. În continuare, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, și să fie 8 în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului penal, ținîndu-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel, încît inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvîrșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, avînd ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. Așadar, Colegiul penal statuează că instanța de apel corect a stabilit pedeapsa inculpatului Bobeica Denis, conducîndu-se de principiul individualizării pedepsei (art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, art. 75 alin. (1) Cod penal. Totodată, instanța de recurs reține ca neîntemeiat argumentul recurentului precum că pedeapsa stabilită acesuia este prea aspră, din considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, și anume, la caz, trebuie avute în vedere că infracțiunea face parte din categoria infracțiunilor grave, inculpatul nu este la prima sa condamnare și mai mult ca atît, anterior a fost condamnat pentru o infracțiune similară, anterior i-a fost aplicată repetat pedeapsă non-privativă de libertate, dar inculpatul a continuat să încalce legea penală, comițând intenționat încă trei infracțiuni, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia - nu este căsătorit, nu lucrează. Aceste împrejurări evidențiază faptul că, inculpatul nu se află pentru prima dată pe banca de acuzați, fiind anterior în conflict cu legea. Prin urmare, instanța de recurs conchide că acesta nu a tras concluziile necesare din condamnările precedente, fiind absolut necesară izolarea acestuia de societate, cu executarea unei pedepse reale în limitele prevăzute de sancțiunea normei incriminate. Cît privește argumentele enunțate de către recurent, precum că instanța de apel a indicat că nu sunt depistate careva circumstanțe atenuante, cum ar fi căința sinceră, loc permanent de trai, comportament pozitiv în timpul urmăririi penale și judecării cauzei, inculpatul și-a recunoscut vina, Colegiul penal le consideră neîntemeiate și accentuează că inculpatul Bobeica Denis, conform declarațiilor date în ședința instanței de apel din 11 februarie 2016, vina a recunoscut-o parțial (f.d. 113), în cazul dat nu este căința sinceră, conform caracteristicii eliberate de către ofițerul de sector al SP-3 Ciocana, locotenent de poliție, Onila Gheorghe se caracterizează negativ (f.d. 41). De asemenea se menționează faptul că, instanța de apel s-a expus motivat și detaliat asupra faptului excluderii prevederilor art. 90 Cod penal cu aplicarea pedepsei comlementare - privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de administrarea bunurilor pe un termen de 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 2 ani și privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport pe un termen de 3 ani, 9 motivare pe care instanța de recurs și-o însușește și nu se va expune repetat asupra acesteia (f.d. 129-135). În susținerea soluției adoptate, Colegiul penal conchide că, pedeapsa închisorii aplicată de către instanța de apel, cu executare în regim de detenție în penitenciar de tip semiînchis, a fost stabilită corespunzător prevederilor legale prescrise la art. 72 alin. (3) Cod penal, iar mărimea acesteia corespunde gravității faptei comise și valorii sociale la care se atentează prin comiterea infracțiunii. În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă aplicată inculpatului Bobeica Denis, este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și pericolul social al infracțiunii săvîrșite. În acest context, se impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Bobeica Denis, dat fiind faptul că motivele invocate sunt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Bobeica Denis, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016, în cauza penală privindu-l pe Bobeica Denis Anatol, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 08 iulie 2016. Președinte Ursache Petru Judecătorii Timofti Vladimir Alerguș Constantin 10