1ra-930/2016 — art. 264 alin. 5 CP

1ra-930/2016 — art. 264 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-930/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

22 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

judecători - Timofti Vladimir și Alerguș Constantin,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Cobzac Gheorghe în numele inculpatului Guzgan Vladimir, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie

2015, în cauza penală privindu-l pe

Guzgan Vladimir Haralambie, născut la 23 martie

1957, originar din or. Drochia, domiciliat în mun.

Chișinău, str. Burebista, 66/4.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului în cauză, în baza actelor din dosar,

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Guzgan Vladimir

Haralambie a fost declarat vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(5) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani,

cu executare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace

de transport pe un termen de 5 ani.

Acțiunile civile în procesul penal ale succesorilor părților vătămate Poalelungi

Viorica, Popa Vera, Damaschina Magdalena au fost admise în principiu, însă asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite urmând să hotărască instanța civilă la cererea

părților civile.

Acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate Levința Rodica către

Guzgan Vladimir cu privire la repararea prejudiciului moral s-a admis parțial și s-a

încasat de la Guzgan Vladimir în beneficiul cet. Levința Rodica suma de 50000 lei cu

1

titlu de prejudiciu moral.

condamnat pentru faptul că dânsul fiind deținător al permisului de conducere al

mijlocului de transport de categoria „B, C, D, E”, la data de 15 octombrie 2014,

aproximativ la ora 11.00, aflîndu-se la volanul microbusului de model „Mercedes

Sprinter 313 CDI”, n/î C NB 810, care se deplasa pe ruta de transport de pasageri nr.171

și, deplasîndu-se pe str. Calea Ieșilor din direcția str. Șoseaua Balcani în direcția str.

Ghidighici, mun. Chișinău, manifestînd neatenție față de trafic și încredere exagerată

în sine, a încălcat cerințele art. 3 al Regulamentului Circulației Rutiere al RM, care

prevede că „participanții la trafic sînt obligați să respecte regulile de circulație,

semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de

circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu

cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să

nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sînt provocate

de circumstanțe iminente; prevederile pct.42 alin. 3) al RCR în conformitate cu care,

„pe drumurile cu circulația dublu sens care au cel puțin două benzi într-o direcție este

interzisă intrarea pe partea carosabilului destinată circulației în sens opus”; iar drept

consecință a încălcărilor enumerate mai sus, a ieșit pe sensul opus de deplasare, unde

s-a tamponat frontal cu autocamionul de model „Mercedes” cu n/î C QJ 292, condus

de Popa Adrian Ilie, a. n. 1986, care se deplasa regulamentar pe str. Calea Ieșilor din

sensul opus. În consecința încălcării regulilor de circulație de către Guzgan Vladimir

Haralambie și accidentului rutier produs, conducătorului camionului „Mercedes” n/î C

QJ 292, Popa Adrian, conform raportului de expertiză medico-legală nr.158/2016 D

din 30.12.2014, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de „traumă cranio

cerebrală deschisă, hemoragii în țesuturile moi pericraniene, fractura cominutivă a

oaselor boltei și bazei craniului, hemoragii subarahnoidiene, traumă inchisă a toracelui,

traumă inchisă a abdomenului, fractură cominutivă a oaselor membrului superior drept,

plăgi și excoriații pe cap și membru superior. Toate leziunile au fost produse prin

acțiunea traumatică cu corpuri contondente, se califică ca vătămare corporală gravă,

care are legătură cauzală directă și a provocat decesul persoanei.

Totodată, în rezultatul încălcării regulilor de circulație de către Guzgan Vladimir

Haralambie și accidentului rutier produs, pasagerului din microbusul de model

„Mercedes Sprinter 313CDI” cu n/î C NB 810, Damaschin Constantin Vasile, a.n.

1949, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 159/2017 D din 23.12.2014,

i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de „traumă cranio-cerebrală deschisă,

traumă închisă a cutiei toracice, traumă închisă a abdomenului, echimoze pe torace,

abdomen, excoriații pe cotul drept și membrele inferioare. Toate leziunile corporale

descrise mai sus au fost produse prin acțiunea traumatică cu corpuri contondente, se

califică în ansamblu ca vătămare corporală gravă care are legătură cauzală directă și a

provocat decesul persoanei. În rezultatul încălcării regulilor de circulație de către

Guzgan Vladimir Haralambie și accidentul rutier produs, pasagerului din microbusul

2

de model „Mercedes Sprinter 313CDI” cu n/î C NB 810, Lupei Iacob Gheorghe, a.n.

1957, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 179/2116 D din 28.01.2015,

i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de „traumă cranio-cerebrală deschisă,

traumă toraco-abdominală închisă cu fracturi ale coastelor, ruptura ficatului, echimoză

pe mîna stîngă. Toate leziunile corporale descrise mai sus au fost produse prin acțiunea

traumatică cu corpuri contondente, se califică în ansamblu ca vătămare corporală

gravă, care are legătură cauzală directă și a provocat decesul persoanei la data de

26.10.2014. La fel, în rezultatul încălcării regulilor de circulație de către Guzgan

Vladimir Haralambie și accidentul rutier produs, pasagerei din microbusul de model

,,Mercedes Sprinter 313 CDI” cu n/î C NB 810, Damaschina Magdalena Alexei, a.n.

1948, conform raportului de expertiză medico-legală nr.2716 D din 30.10.2014, i-au

fost cauzate leziuni corporale sub formă de „contuzia țesuturilor moi ale capului,

contuzia țesuturilor moi ale cutiei toracice care nu se supun aprecierii medico-legale”,

iar pasagerei din microbusul de model „Mercedes Sprinter 313CDI” cu n/î C NB 810,

Calarașan Eugenia Nicolae, a.n. 1958, conform raportului de expertiză medico-legală

nr.2717 D din 30.10.2014, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de „contuzia

țesuturilor moi ale toracelui pe stînga, care nu se supun aprecierii medico-legale”.

Astfel, acțiunile inculpatului Guzgan Vladimir au fost calificate în baza art.264

alin. (5) Cod penal, după semnele - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau

de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de

transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul a trei persoane.

inculpatului Guzgan Vladimir, prin care a solicitat aplicarea unei pedepse mai blânde

sub formă de amendă ori închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe un anumit

termen de probă. Apelantul a considerat că pedeapsa aplicată inculpatului ca fiind una

prea aspră, nu corespunde pe deplin scopului pedepsei penale, nu s-a ținut cont de

motivul comiterii faptei, forma de vinovăție, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei, care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

inculpatului.

apelul declarat de avocatul Cobzac Gheorghe în numele inculpatului Guzgan Vladimir,

a fost respins, ca fiind nefondat și menținută sentința fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, prima instanță

la pronunțarea sentinței, corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns

la concluzia că inculpatul a săvârșit anume infracțiunea imputată. Aceste împrejurări

au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect

apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a constatat cu certitudine că Guzgan Vladimir a comis infracțiunea

3

prevăzută de art. 264 alin. (5) Cod penal, după semnele calificative - încălcarea

regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență

decesul a trei persoane.

Referitor la argumentele apelantului în vederea aplicării unei pedepse mai blânde,

instanța de apel a statuat următoarele:

Instanța de apel a considerat că prima instanță a ținut cont, la stabilirea categoriei

și măsurii de pedeapsă inculpatului Guzgan Vladimir, de toate circumstanțele reale și

personale privind individualizarea pedepsei, și anume: de caracterul prejudiciabil al

infracțiunii - că este gravă, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

lui, de persoana inculpatului, de comportamentul acestuia de până la comiterea

infracțiunii și după aceea.

Reieșind din aceste împrejurări, instanța de apel a reținut și alte împrejurări care

influențează asupra numirii pedepsei precum și gravității acesteia, or, pe lîngă

circumstanțele atenuante stabilite în cauză, se reține și faptul că urmările prejudiciabile

ale faptei comise de către Guzgan Vladimir Haralambie prevalează circumstanțele

atenuante constatate la caz, or, în urma accidentului rutier au decedat trei persoane, au

fost deteriorate puternic mijloacele de transport implicate în accidentul rutier, dar și

avînd în vedere că au avut de suferit și alte persoane, care însă nu au fost recunoscute

părți vătămate pe cauza penală vizată.

Astfel, prima instanță corect a ajuns la convingerea că este oportun și corect a

dispune executarea pedepsei date în penitenciar or, prin cele din urmă, se constată

corectitudinea și legalitatea aplicării față de inculpat a unei pedepse privative de

libertate, avînd în vedere că accidentul rutier petrecut din imprudența și sineîncrederea

sporită a inculpatului a dus la decesul a trei persoane, iar faptul că inculpatul a

recunoscut vina și s-a căit sincer de cele comise, precum și alte circumstanțe atenuante,

nu pot constitui temei de a considera posibilă corectarea și reeducarea inculpatului

Guzgan Vladimir Haralambie în urma numirii unei pedepse neprivative de libertate,

astfel că în viziunea instanței de apel, față de inculpat nu este rațională aplicarea unei

pedepse neprivative de libertate.

De asemenea, instanța de apel a menționat că prima instanță a ținut cont și de

prevederile art. 61 alin. (2) Cod penal, potrivit căruia pedeapsa are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvărșirii

de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane.

Astfel, instanța de apel a conchis că pedeapsa numită lui Guzgan Vladimir este

legală și întemeiată, proporțională faptelor comise, cât și circumstanțelor reale și

personale, corect constatate de către prima instanță, sentința fiind legală și întemeiată.

Gheorghe în numele inculpatului Guzgan Vladimir, prin care a indicat temeiul prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a acesteia,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri și stabilirea pedepsei cu aplicarea

4

art. 90 Cod penal.

Recurentul în cererea sa invocă următoarele motive :

- consideră că persistă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (l) pct. 6) Cod

penal, care prevede că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este

expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței”;

- instanța de apel nu a ținut cont de circumstanța apărută nemijlocit în instanța de

apel și anume faptul, că inculpatul a achitat integral acțiunea civilă admisă de prima

instanță în sumă de 50 000 lei, iar confirmarea recuperării pagubei și cererea părții

vătămate prin care solicită ca inculpatul Guzgan Vladimir să nu fie privat de libertate,

a fost prezentată nemijlocit în instanța de apel. Asupra acestei circumstanțe instanța nu

s-a expus, la fel acest motiv de apel a fost invocat și în apelul depus;

- instanța de apel a depășit limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, totodată

atribuindu-și rolul de acuzator când afirmă că la stabilirea pedepsei inculpatului este

necesar de reținut și faptul, că au avut de suferit și alte persoane, care însă nu au fost

recunoscute părți vătămate pe cauza penală vizată. Recurentul consideră că acest temei

neîntemeiat a fost folosit de instanța de apel pentru a refuza aplicarea pedepsei cu

suspendare conform art. 90 Cod penal;

- instanța de apel nu a dat apreciere faptului, că cauza penală a fost examinată în

ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, ce presupune de la sine

aplicarea unei pedepse mai blânde;

- instanța de apel la fel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și

anume nu a dat apreciere faptului, că la dosar se află o înregistrare video în care se vede

clar, că accidentul rutier inițial a fost provocat de un autoturism neidentificat de organul

de urmărire penală, care i-a tăiat calea microbuzului condus de inculpat. Inculpatul

Guzgan Vladimir nu a comis fapta din ignorare a regulilor circulației rutiere, ci în mod

instinctiv a intenționat doar să evite tamponarea autoturismului ce i-a tăiat calea, virând

astfel spre stânga, ieșind puțin pe contrasens, unde a și avut loc nefericita întâmplare;

- instanța de apel nu s-a expus nici în partea apelului ce privește faptul, că inculpatul

Guzgan Vladimir este grav bolnav în prezent, după accident are deficiențe de vorbire

și locomotorii, iar potrivit certificatului prezentat la dosar - este invalid cu grad de

dezabilitate accentuat;

- instanța de apel nu a luat în considerație circumstanțele atenuante pe caz, și

anume că : inculpatul a recunoscut vina pe deplin de la etapa inițială a urmăririi penale

și sincer se căiește de cele săvîrșite; a contribuit activ la descoperirea infracțiunii,

indicând obiectiv toate circumstanțele comiterii faptei, contribuind la fixarea

procesuală a probelor; dorește să recupereze paguba pricinuită părților vătămate pe tot

parcursul vieții sale; succesorul părții vătămate R. Levința nu insistă asupra privării de

libertate a inculpatului; se caracterizează pozitiv și la domiciliu și la serviciu; inculpatul

nu are antecedente penale, pentru prima oară a comis o infracțiune, care este comisă

5

din imprudență;

- motivarea neaplicării art. 90 Cod penal expusă în decizia instanței de apel este

una generală, nefiind luate în considerație toate circumstanțele obiective și probate în

cadrul urmăririi penale, judecării cauzei în prima instanță, și care au fost invocate în

cererea de apel. Astfel, instanța de apel a concluzionat asupra neaplicării art.90 Cod

penal, neluînd în considerație și nedând apreciere tuturor circumstanțelor cauzei cât și

persoanei celui vinovat.

penală, procurorul Crijanovschi Sergiu a depus referință privind opinia sa asupra

recursului declarat, solicitînd declararea inadmisibilității acestuia, din motiv că

motivele invocate de recurent, nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii

de drept, prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală. La fel, procurorul mai

menționează că pedeapsa stabilită de instanța de apel este în dependență de

circumstanțele atenuante și agravante prevăzute la art. 76-77 Cod penal, precum și

efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal.

materialele cauzei, ținînd cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul

penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedura penală , hotărîrile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată ca este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, recursul împotriva deciziilor

pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării

deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante, erorile de

drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept

formal și material.

Colegiul penal constată că temeiurile invocate de recurent, prevăzute în pct. 6)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-au găsit confirmarea la examinarea

recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat,

aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

6

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța de apel

se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal reține că recurentul critică decizia instanței de apel sub aspectul

prevederilor art. 427 alin. 1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede expres că

hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței.

Afirmațiile recurentului că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și că instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sunt declarative, motiv din care nu pot fi reținute.

Or, analizînd decizia contestată cu recurs ordinar, Colegiul penal constată că

instanța de apel s-a expus detaliat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

întemeindu-și soluția, așa cum este indicat în pct. 4.1. al prezentei decizii, motivare pe

care instanța de recurs și-o însușește și repetarea căreia nu o consideră necesară.

Mai mult ca atît, recurentul invocînd faptul, că instanța de apel a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu a indicat în ce constă această eroare.

Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului Guzgan Vladimir, instanța de recurs

constată că instanța de apel corect a statuat că pedeapsa aplicată inculpatului pentru

infracțiunea comisă este echitabilă, potrivit criteriilor de individualizare a pedepsei –

cerințe de care instanța de judecată este obligată să se conducă în procesul stabilirii

pedepsei și la aplicarea ei persoanei vinovate de săvîrșirea infracțiunii.

Astfel, instanța de apel la stabilirea pedepsei inculpatului a ținut cont de

prevederile art.7, 61, 75, 77, 79, 85 Cod penal, de gravitatea faptei, motivul comiterii

acesteia, personalitatea inculpatului, prezența circumstanțelor ce atenuează sau

agravează pedeapsa penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, condițiile de trai cât și de faptul că executarea pedepsei nu

trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei

condamnate.

Argumentul recurentului, precum că „instanța de apel a depășit limitele învinuirii

formulate în rechizitoriu, totodată atribuindu-și rolul de acuzator când afirmă că la

stabilirea pedepsei inculpatului este necesar de reținut și faptul, că au avut de suferit

7

și alte persoane, care însă nu au fost recunoscute părți vătămate pe cauza penală

vizată, considerînd că acest temei neîntemeiat a fost folosit de instanța de apel pentru

a refuza aplicarea pedepsei cu suspendare conform art.90 Cod penal”, Colegiul penal

îl consideră declarativ, întrucît în rechizitoriu (f. d. 175-176, vol. I) este descrisă

cauzarea leziunilor corporale și lui Damaschina Magdalena, a. n. 1948; Calarașan

Eugenia, a. n. 1958, iar faptul că ele nu au fost recunoscute părți vătămate, este un

neajuns al organului de urmărire penală, care nu duce la recalificarea acțiunilor

inculpatului și acest neajuns nu poate fi luat în considerare pentru aplicarea

prevederilor art. 90 Cod penal, deoarece în speța dată mai sunt consecințe extrem de

grave, soldate cu decesul a 3 persoane.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice

o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se

declară vinovată.

La caz, se menționează faptul, că examinarea cauzei în privința inculpatului

Guzgan Vladimir a avut loc în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală,

inculpatul până la începerea cercetării judecătorești, prin cerere scrisă și-a recunoscut

vinovăția integral și a solicitat examinarea cauzei în procedura simplificată, a achitat

dauna morală – 50000 lei succesorului părții vătămate Levința Rodica.

Astfel, instanța de recurs atestă că la stabilirea pedepsei inculpatului Guzgan

Vladimir, pentru infracțiunea comisă, instanța de apel nu a comis erori de drept,

pedeapsa stabilită inculpatului a fost individualizată corect, iar concluziile instanței de

apel privind stabilirea categoriei și mărimii pedepsei inculpatului corespund

exigențelor legale și circumstanțelor cauzei, iar argumentele reflectate în prezentul

recurs, în acest sens, nu pot fi acceptate.

La individualizarea pedepsei instanța de apel corect și legal a ajuns la concluzia

că aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului Guzgan Vladimir

este inoportună, reținînd în acest sens circumstanțele prezente la cauză: comiterea unei

infracțiuni grave, în urma accidentului rutier au decedat 3 persoane, au fost deteriorate

puternic mijloacele de transport implicate în accidentul rutier, dar și avînd în vedere că

au avut de suferit și alte persoane, care însă nu au fost recunoscute părți vătămate pe

cauza penală vizată. Astfel, instanța de apel a constatat corect că corijarea inculpatului

și atingerea scopului legii penale, prevăzut în art. 61 Cod penal, se va realiza prin

aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare, cu executare în penitenciar de tip

deschis.

Totodată, Colegiul penal reamintește că suspendarea condiționată a executării

pedepsei constituie un drept al instanței de judecată, iar condiția esențială pentru

aplicarea acestei instituții este, fără îndoială, aptitudinea subiectivă a persoanei

făptuitorului de a se corija, de a se elibera de mentalitatea și de deprinderile antisociale

care l-au antrenat pe calea infracțiunii, prin eforturi făcute sub amenințarea pedepsei la

care a fost condamnat și de a cărei executare poate scăpa numai printr-o conduită

corectă și deci, prin autoreeducare.

8

Reieșind din cele enunțate, Colegiul penal conchide că, instanța de apel a adoptat

o hotărîre legală și întemeiată, astfel se impune soluția inadmisibilității recursului

ordinar declarat de către avocatul Cobzac Gheorghe în numele inculpatului Guzgan

Vladimir, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cobzac Gheorghe

în numele inculpatului Guzgan Vladimir, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 29 septembrie 2015, în cauza penală privindu-l pe Guzgan

Vladimir Haralambie, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 iulie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecătorii Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

9