1ra-1064/2016 — Art.42 alin.5, art.27, 191 alin.2 lit.b,d CP

Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 20.07.2015 – 08.12.2015; Instanța de apel: 13.01.2016 – 24.02.2016; Instanța de recurs: 22.04.2016 – 15.06.2016. ACONSTATAT: 1. Prin sentința Judecătoriei Ocnița din 08 decembrie 2015, pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Sajin Ruslan Ivan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (5), art. 27, 191 alin.(2) lit. b), d) Cod penal la amendă în mărime de 375 (trei sute șaptezeci și cinci) unități convenționale, ce constiuie 7500 (șapte mii cinci sute) lei cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de gestionarea bunurilor materiale pentru un termen de 2 (doi) ani. A fost explicat condamnatului Sajin Ruslan Ivan că conform art. 64 alin. (31) Cod penal, este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în cel mult 72 de ore din momentul în care hotărîrea devine 1 executorie. În acest caz, se consideră că sancțiunea amenzii este executată integral. Acțiunea civilă înaintată de Î.S. „Calea Ferată din Moldova” împotriva lui Sajin Ruslan Ivan cu privire la încasarea prejudiciului material în sumă de 10000 (zece mii) lei a fost respinsă ca neîntemeiată. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, Sajin Ruslan Ivan, în calitate de complice, la data de 14.05.2015 aproximativ la orele 18.20, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Costanda Anatolie Vladimir, împreună cu Rusnac Anatolie Gheorghe, Golic Valeriu, avînd rolul de complice prin faptul contribuirii la săvîrșirea infracțiunii, prin acordare de mijloace și instrumente, manifestîndu-se prin punerea la dispoziție lui Guțu Iurii Alexei, care este angajat în calitate de mecanic de locomotivă la Depoul circulant de locomotive Ocnița a Î.S. „Calea Ferată din Moldova” și lui Vacari Anatolie Gheorghe, care este angajat la același depou în calitate de ajutor de mecanic de locomotivă, a 2 mijloace de transport de marca „VAZ 2102” cu n/î OC AE 545, care aparține cet. Rusnac Anatolie Gheorghe și „Opel Astra” cu n/î C KO 210, care aparține cet. Costanda Anatolie Vladimir, recipiente cu un volum de 20 litri fiecare și un recipient de 10 litri, precum și 2 furtunuri, pentru scurgerea motorinei din rezervoarele locomotivei, pătrunzînd pe teritoriul Depoului circulant de locomotive Ocnița a Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, prin înțelegere prealabilă cu Guțu Iurii Alexei și Vacari Anatolie Gheorghe, ultimii distrugînd intenționat sigiliul rezervorului secțiunii „Б” din partea stîngă, distrugînd sigiliul secțiunii „A” din partea dreaptă a locomotivei cu nr.3TЭ10M-0151, au introdus două furtunuri, cu o lungime de aproximativ 5-6 metri fiecare, în rezervorul secțiunii „A” din partea dreaptă a locomotivei, în comun, acționînd intenționat în vederea sustragerii unei cantități de 1190 litri de motorină din rezervoarele locomotivei cu nr. 3TЭ10M-0151, pe care o conduceau Guțu Iurii Alexei și Vacari Anatolie Gheorghe, însă din motive independente de voința acestora, acțiunile infracționale nu au putut fi duse pînă la sfîrșit, aceștia fiind reținuți. Acțiunile lui Sajin Ruslan Ivan au fost încadrate în baza art. 42 alin. (5), art. 27, 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, cu indicii calificativi: „contribuirea prin acordare de mijloace și instrumente la tentativă de însușire ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea autorului infracțiunii, comisă de două sau mai multe persoane și cu folosirea situației de serviciu”. 3. Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care în privința lui Sajin Ruslan Ivan să nu fie aplicate 2 prevederile art. 64 alin. (31) Cod penal, cu obligarea inculpatului să achite integral suma amenzii stabilite prin sentință. În motivarea apelului procurorul a indicat că, nu contestă sentința în partea calificării acțiunilor inculpatului și vinovăției acestuia în comiterea infracțiunii imputate, deoarece cauza a fost examinată în procedura simplificată, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, adică pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, ci doar în latura stabilirii pedepsei, considerând că pedeapsa aplicată inculpatului este ilegală, deoarece incorect au fost aplicate prevederile art. 64 alin. (3/1) Cod penal. A menționat, că fapta săvârșită de inculpat a fost încadrată juridic, atât la urmărirea penală cât și la judecarea cauzei în baza art. 42 alin. (5), art. 27, 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, care potrivit art. 16 alin. (3), (4) Cod penal se clasifică ca fiind infracțiune gravă, iar prevederile art. 64 alin. (31) Cod penal se aplică exclusiv în cazul infracțiunilor ușoare sau mai puțin grave, nu și grave, din care face parte și art. 191 alin. (2) Cod penal. Ulterior, la 24.02.2016, a parvenit apel de la procurorul Procuraturii de transport Negurița Ion, solicitînd admiterea apelului cu casarea parțială a hotărîrii atacate, din motivele expuse, adoptarea unei noi hotărîri, prin care Sajin Ruslan Ivan să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 27, 191 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și să-i fie stabilită pedepsa sub formă de amendă, în mărime de 375 unități convenționale. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 februarie 2016 a fost respins ca depus peste termen apelul declarat de procuror, cu menținerea hotărîrii atacate. 5. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, procurorul a declarat apel peste termenul legal de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel, prevăzut de art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală. La fel, instanța de apel a specificat și prevederile art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit cărora apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen, dacă instanța de apel constată, că întîrzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale. Din materialele cauzei, instanța de apel a constatat, că în ședința judiciară din 01.12.2015 a participat procurorul Negurița I. și după dezbaterile judiciare instanța a anunțat întrerupere pe cauză dată pentru 08.12.2015, pentru deliberare și pronunțarea sentinței. 3 La fel, s-a constatat, că potrivit procesului-verbal al ședinței judiciare din 08.12.2015, la data respectivă a fost pronunțată sentința motivată, fiind înmânată inculpatului Sajin Ruslan. Instanța de apel a specificat că apelul a fost declarat de procuror tocmai la 29.12.2015, fapt ce rezulta din ștampila aplicată pe plic (f. d. 127- 129, 131). Instanța de apel a ținut să menționeze în sensul dat, că potrivit practicii judiciare constante, expuse în Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la pronunțarea hotărârilor judecătorești în procesul penal, pentru părțile care nu s-au prezentat la pronunțare, se consideră că au luat cunoștință de conținutul hotărârii motivate la data pronunțării și de la data pronunțării hotărîrii începe a curge termenul de exercitare a căii de atac. Astfel, instanța de apel a constatat, că sentința motivată a fost pronunțată la 08.12.2015, potrivit legii de la data pronunțării hotărîrii începe a curge termenul de exercitare a căii de atac, însă procurorul a depus apel la oficiul poștal la 29.12.2015, iar careva motive întemeiate de întîrziere a depunerii apelului nu au fost invocate și nu s-au stabilit. Argumentul invocat de procuror în ședința instanței de apel, precum că sentința motivată a parvenit la 23.12.2015, nu a fost reținut de către instanța de apel, aceasta menționînd, că deși art. 338 alin. (4) Cod de procedură penală prevede, că copia de pe hotărîrea motivată se înmînează participanților prezenți la ședința de judecată, iar participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărîrea motivată, totodată, legislatorul a prevăzut că termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, iar sentința motivată a fost pronunțată la 08.12.2015, procurorul nefiind îngrădit în careva mod în dreptul de exercitare a căii de atac asupra sentinței în cauză.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, care solicită casarea totală a acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, invocând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. În susținerea solicitării sale indică ilegalitatea hotărîrii adoptate de către instanța de apel din următoarele considerente. În primul rînd, instanța de fond nu a respectat prevederile art. 336 Cod de procedură penală, potrivit cărora la judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel, desfășurarea ședinței le judecată se consemnează în procesul-verbal întocmit de grefier. Președintele ședinței de judecată, în decursul a 5 zile lucrătoare de la data semnării fixată expres în procesul- 4 verbal, înștiințează în scris participanții la proces despre întocmirea și semnarea procesului-verbal și asigură acestora posibilitatea de a lua cunoștință de procesul-verbal ședinței de judecată și de a primi copii de pe acesta. În termen de 3 zile lucrătoare de la data anunțării semnării procesului-verbal, participanții la proces au dreptul să formuleze obiecții asupra lui, indicînd inexactitățile și motivele pentru care îl consideră incomplet. În al doilea rînd, conform materialelor cauzei penale, în ședința judiciară din 01.12.2015, unde a participat și procurorul I. Negurița, după dezbaterile judiciare a fost anunțată întrerupere pe cauză pentru data de 08.12.2015, pentru deliberare și pronunțarea sentinței. La fel, se constată că potrivit procesului-verbal al ședinței judiciare din 08.12.2015, instanța de fond fără a verifica prezența participanților în ședința de judecată și a fixa cine este prezent în ședință s-a retras în camera de deliberare. Din materialele cauzei rezultă că în instanța de fond, în lipsa procurorului, a fost pronunțată sentința motivată, iar sentința redactată a fost expediată în adresa procuraturii de transport abia la 22.12.2015 (și nu în termen de 3 zile cum prevede art. 338 alin. (4) Cod de procedură penală) și recepționată de către cancelaria procuraturii de transport, la data de 23.12.2015. În circumstanțele respective procurorul, nefiind informat despre întocmirea și semnarea procesului-verbal al ședinței din 08.12.2015, fiind lipsit de dreptul să formuleze obiecții asupra lui, în atare situație nu cunoștea faptul că a fost pronunțată sentința integrală, care este vădit ilegală. În al treilea rînd, instanța de apel, invocând din start că apelul procurorului este tardiv, nu s-a expus asupra motivelor invocate în apel, acesta rămînînd fără examinare.

În cauză nu a fost depusă referință.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs va decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Colegiul penal reține că instanța de apel, judecând apelul declarat de procuror, a ajuns la concluzia că acesta urmează a fi respins ca fiind declarat peste termen, concluzie pe care instanța de recurs o susține pe deplin, din următoarele considerente. Astfel, la judecarea cauzei în apel, s-a constatat că în ședința judiciară din 01.12.2015, la judecarea cauzei în prima instanță, a participat procurorul Negurița I. și după dezbaterile judiciare instanța a anunțat 5 întrerupere pe cauză dată pentru 08.12.2015, pentru deliberare și pronunțarea sentinței, la 08.12.2015 fiind pronunțată sentința motivată, care a fost înmânată inculpatului Sajin Ruslan. Instanța de apel a specificat că apelul a fost declarat de procuror tocmai la 29.12.2015, fapt ce rezulta din ștampila aplicată pe plic (f. d. 127- 129, 131), astfel apelul fiind depus tardiv. Contrar motivelor invocate de recurent, Colegiul penal constată că procurorul a participat la ședința de judecată din 01.12.2015 (f. d. 115), astfel fiind anunțat și știind cu certitudine că deliberarea și pronunțarea sentinței a fost amânată pentru data de 08.12.2015 (f. d. 116, verso). Astfel, ipoteza în care deliberarea și pronunțarea sentinței a avut loc în lipsa procurorului, după cum invocă recurentul, în opinia instanței de recurs, nu prezintă relevanță și nu impune începerea curgerii termenului pentru declararea apelului de la data recepționării de către acesta a sentinței motivate prin poștă, deoarece după cum s-a menționat anterior, procurorul cunoștea cu certitudine despre data, când urma să aibă loc deliberarea și pronunțarea sentinței. În contextul celor expuse, Colegiul penal ajunge la concluzia de a respinge argumentele recurentului în partea dată, deoarece soluția instanței de apel este întemeiată și legală. Cu referire la motivele privind expedierea sentinței integrale cu depășirea termenului prevăzut de lege, retragerea judecătorului din prima instanță în camera de deliberare fără verificarea prezenței participanților la ședință și lipsirea procurorului de dreptul de a formula obiecții asupra procesului-verbal al ședinței de judecată, Colegiul penal reține, că situațiile respective, în cauza deferită examinării, nu impun un careva efect juridic de natură să influențeze legalitatea soluției adoptate de către instanța de apel. Totodată, cu privire la argumentul ce vizează nepronunțarea instanței de apel asupra motivelor invocate de apelant, Colegiul penal menționează că declararea apelului în termen constituie, pe lângă calitatea persoanei împuternicită prin lege de a exercita această cale de atac, o condiție de valabilitate a acestuia, a cărei neîntrunire impune respingerea apelului fără examinarea motivelor invocate, deoarece o astfel de examinare nu este necesară. În contextul dat, Colegiul penal consideră că instanța de apel în mod legitim a omis să se pronunțe asupra argumentelor apelantului, în virtutea faptului, că apelul, fiind constatat ca declarat peste termen, nu poate fi obiect al examinării sub aspectul conținutului său. În urma celor expuse, instanța de recurs conchide că argumentele recurentului sunt neîntemeiate, iar alte erori, ce ar constitui temei de implicare în decizia instanței de apel, în sensul casării acesteia, nu au fost 6 depistate. Din aceste considerente, Colegiul penal consideră că recursul declarat este inadmisibil, deoarece este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul – adjunct a procurorului procuraturii de nivelul Curții de Apel Bălți, Dubăsari Valeriu împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 februarie 2016, în cauza penală în privința lui Sajin Ruslan Ivan, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 iulie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Toma Nadejda Timofti Vladimir 7