1ra-1730/2017 — art. 42 al. 5, 327 al. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica, municipiul Chișinău din 26 aprilie 2016, Savin Iulian - Constantin a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 327 alin. (1) Cod penal și cu aplicarea art. 83 Cod penal, a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 700 (șapte sute) unități convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de administrarea și gestionarea bunurilor materiale de pe un termen de 3 (trei) ani. 1.1. Prin aceiași sentință a fost condamnată și Rudnițcaia Axenia, însă în privința ei hotărârile nu se contestă.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat că, cet. Rudnițcaia Axenia, de comun acord și înțelegere prealabilă cu Savin Iulian-Constantin Nicolae, exercitând atribuțiile de serviciu în baza contractului individual de muncă și Fișei de post din 15.02.2013, folosind intenționat situația de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, la 15.07.2014 aproximativ ora 13.00, cunoscând prevederile Regulamentului despre modalitatea repartizării biletelor de odihnă la taberele de odihnă „Poienița Veselă" și „Alunelul”, aprobat prin Decizia Consiliului Municipal Chișinău nr. 4/33 din 13.05.2014, i-a transmis contra sumei de 9000 lei, cet. Dragoman Irina, 20 de bilete de odihnă pentru copii la tabăra de odihnă „Poienița Veselă", pentru turul IV perioada de odihnă 16.07.2014 -27.07.2014 valoarea integrală a unui bilet fiind de 1640, iar pentru elevii instituțiilor subordonate 328 lei, biletele fiind fără indicarea datelor beneficiarilor, însă, pe care era aplicată ștampila Direcției Educație, Tineret și Sport sect. Botanica, mun. Chișinău, cauzând, astfel, daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice care întrunesc condițiile legale privind beneficierea de bilete de odihnă. Inculpatul Savin Iulian-Constantin a contribuit la săvârșirea infracțiunii de abuz de serviciu prin acordare de mijloace și promisiuni de a o favoriza pe Rudnițcaia 1 Axenia, care deținând funcția de contabilă a Direcției Educație, Tineret și Sport, sect. Botanica, mun. Chișinău, activând în calitate de contabil în Secția evidența produselor alimentare și lucrului cu părinții în contabilitatea centralizată a DETS sect. Botanica, mun. Chișinău, fiind persoană publică, era responsabilă, în baza ordinului DETS sect. Botanica nr. 117 din 29.05.2014, pentru completarea, ștampilarea și eliberarea biletelor pentru cetățeni conform listei întocmite și semnate de către directorul taberei „Poienița Veselă" și aprobate de către Șeful DETS sect. Botanica și cunoștea prevederile Regulamentului despre modalitatea repartizării biletelor de odihnă la taberele de odihnă „Poienița Veselă" și „Alunelul", aprobat prin Decizia Consiliului Municipal Chișinău nr. 4/33 din 13.05.2014, în următoarele circumstanțe: Savin Iulian-Constantin, pe parcursul anului 2014, în interes material, prin înțelegere prealabilă cu Rudnițcaia Axenia, i-a promis ultimei în favorizarea și ajutarea realizării biletelor de odihnă la tabăra „Poienița Veselă", astfel a plasat pe site-ul www.999.md, din numele utilizatorului „iulian93", un anunț privind vânzarea foilor la tabăra „Poienița Veselă" începând cu data de 16.07.2014, indicând telefonul de contact +373-68118535, ulterior, transmițându-i lui Dragoman Irina telefonul său cu nr. 068118595, explicându-i că trebuie să meargă la DETS sect. Botanica, mun. Chișinău, pentru a primi de la Rudnițcaia A., 20 bilete de odihnă pentru copii la tabăra de odihnă „Poienița Veselă”, pentru turul IV perioada de odihnă 16.07.2014 - 27.07.2014 fără indicarea datelor beneficiarilor, însă, pe care era aplicată ștampila Direcției Educație, Tineret și Sport sect. Botanica, mun. Chișinău, contra 450 lei fiecare, pe care ulterior urma să le realizeze contra sumei de 750 lei. Cauzând, astfel, daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice care întrunesc condițiile legale privind beneficierea de bilete de odihnă.” (f. d. 204-205).

Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, procurorul și inculpatul Savin Iulian-Constantin au atacat-o cu apeluri, prin care: - procurorul a solicitat, casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a-l declara vinovat pe Savin Iulian-Constantin de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (5), 327 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i în baza acestei Legi și art. 83 Cod penal, pedeapsa în formă de închisoare pe termen de lan 6 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și exercita activități legate de administrarea și gestionarea banilor și bunurilor materiale pe un termen de 5 ani. În susținerea apelului, procurorul a invocat că prima instanță n-a acordat deplină eficiență legii la soluționarea chestiunii privind pedeapsa penală aplicată, motivând că este prea blândă ori pedeapsa cu amenda nu va realiza scopul Legii penale, deoarece întreaga reglementare juridico - penală are menirea să apere în mod prioritar persoana și întreaga ordine de drept. De asemenea, având la bază circumstanțele menționate în speță, există riscul ca inculpații să nu conștientizeze gravitatea și pericolul faptelor săvârșite, ca în rezultat să comită noi infracțiuni, ceea ce vine în contradicție cu alin. (2) art. 2 Cod penal. - inculpatul Savin Iulian-Constantin a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința sa, deoarece fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii. În susținerea apelului, inculpatul a invocat că nu a săvârșit infracțiunea imputată și că vinovăția lui nu este dovedită, iar probele puse la baza condamnării n-au fost administrate, cercetate și apreciate corect. Atât la efectuarea urmăririi penale, cît și în 2 cadrul cercetării judecătorești, acuzarea nu a prezentat careva probe concludente și pertinente, care ar fi dovedit existența înțelegerii prealabile între Savin Iulian- Constantin și Rudnițcaia Axenia. Nu este clar nici despre ce fel de înțelegere prealabilă între ei se vorbește. Nu s-a stabilit ce mijloace a acordat și ce promisiuni a făcut Savin Iulian-Constantin pentru ca cet. Rudnițcaia Axenia să folosească situația de serviciu în interes material. De asemenea nu s-a stabilit care este totuși suma concretă a daunei cauzate în urma acțiunilor lui Savin Iulian-Constantin. În asemenea circumstanțe considerăm că acuzarea greșit a calificat acțiunile lui Savin Iulian- Constantin și anume. Fiind audiat, Savin Iulian-Constantin, a declarat ca la începutul verii anului 2014 o rudă de a sa l-a rugat să-i ajute la procurarea a trei bilete de odihnă într-o tabără pentru copii. În copilărie el s-a odihnit de multe ori la tabăra de copii „Poienița Veselă” , de aceia i-a propus această variantă. Pentru a afla condițiile de procurare a biletelor s-a dus la pretura sec. Botanica, unde o persoană pe numele Oxana i-a comunicat că prețul unui bilet este de 450 lei și că poate procura bilete cîte dorește. Atunci lui i-a venit ideea să procure 20 bilete la prețul de 450 lei și să le vîndă la un preț mai mare cu profit. Pentru aceasta el a verificat pe rețelele de socializare, dacă sunt anunțuri referitor la cumpărarea biletelor de odihnă pentru copii. A găsit așa anunțuri, a sunat și s-a convins că sunt persoane care vor procura așa bilete. Însă la acel moment el trebuia să plece peste hotare, de aceia i-a transmis cunoscutei sale, Dragoman Irina, 9000 lei și i-a lămurit de unde să procure aceste bilete și cum să le vândă. Savin Iulian-Constantin a concretizat că nu a avut cu Rudnițcaia Axenia nici o înțelegere prealabilă, dar a înțeles din spusele ei că prețul real al biletului de odihnă este de 450 lei, iar el poate procura mai multe bilete la acest preț deoarece ele nu se bucura de popularitate. Din diferența de preț nu trebuia să achite nimănui nimic, aceasta trebuia să fie venitul lui. Declarațiile lui Savin Iulian-Constantin au fost confirmate și de martorul Dragoman Irina. În așa mod s-a constatat că Savin Iulian-Constantin a încercat să desfășoare ilegal activitatea de întreprinzător, adică a săvîrșit contravenția prevăzută de art. 263 CCA.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2017, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpatul Savin Iulian- Constantin și procuror, cu menținerea sentinței. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, au fost obținute legal, sânt admisibile conform prevederilor articolului 95 Cod de procedură penală și sunt apreciate conform prevederilor articolului 101 Cod de procedură penală. Vinovăția inculpatului este dovedită prin probele administrate în cauză, relevate, analizate și apreciate, în cuprinsul sentinței: declarațiile martorilor Belevac S., Dragoman I., Casian M. , Patic I. , precum și: - procesul - verbal de cercetare la fața locului din 15 iulie 2014, prin care la fața locului au fost depistate și ridicate nouă bilete de odihnă eliberate de către Direcția Educație Tineret și Sport sect. Botanica tabăra „Poinița Veselă” o foaie A4 cât și mijloace bănești în sumă de 8250 lei. (f.d.27); - procesul - verbal de examinare a obiectelor din 27.04.2015 prin care au fost examinate: 9 bilete de odihnă pentru tabăra „Poinița Veselă” cu nr. 024489, 024494, 024496, 024497, 024498, 024499, 024475, 024476, 024477, în partea de jos a fiecăruia este aplicată ștampila „Direcția Educație Tineret și Sport sect. Botanica” rubricele ca „nume, prenume, patronimicul, orașul, școala, clasa, locul de trai, telefonul și locul de lucru al părinților, nu este completat, prețul este indicat ca fiind 3 328 lei, schimbul IV, de la 16.07.2014, pe partea de față a foilor de odihnă este indicat numele taberei „Poinița Veselă”, o foaie A4 pe care este imprimat un tabel din 6 coloane (numele, prenumele, turul, prețul, total) și 53 rânduri, unde au fost efectuate înscrisuri de mână și anume ce ține de numere de telefoane și cifre și, un plic în care se află bani în sumă de 8250 lei și ordonanța din 27 aprilie 2015, prin care acestea au fost recunoscute în calitate de corp delict și anexate la cauza penală, (f.d.28-29); - procesul - verbal de confruntare din 18.03.2015, efectuată între martorul Dragoman Irina și inculpata Rudnițcaia Axenia, în cadrul căruia Dragoman a confirmat faptul că anume Rudnițcaia A. este persoana pe care, în vara anului 2014, la indicația lui Savin, a telefonat-o și au convenit că prima urmează să se deplaseze la DETS Botanica, unde Rudnițcaia A. activează. La direcție a întrat în biroul lui Rudnițchaia A., care i-a transmis foile de odihnă, contra sumei de 9 000 lei, fără ca Rudnițchaia A. să-i elibereze bonul de plată. Tot Dragoman a mai declarat că Savin i- a comunicat, că anterior a mai procurat bilete de la Rudnițcaia A.; - Regulamentul aprobat de către D.E.T.S. Botanica la 28.05.2014 despre modalitatea repartizării biletelor de odihnă la taberele de odihnă, (f. d. 61-63). Referitor la motivele invocate în apelul inculpatului Savin Iulian-Constantin , ce vizează activitatea privind administrarea și aprecierea probelor puse la baza condamnării inculpatului Savin, instanța de apel a respins ca nefondate din următoarele considerente: Atît urmărirea penală, cît și prim instanță s-a desfășurat în strictă conformitate cu procedura prevăzută de lege și, respectiv, nu se constată încălcări care atrag nulitatea actelor procedurale efectuate. Sentința cuprinde elementele definitorii condamnării, prevăzute de articolul 394 alin.(l) și (2) Cod de procedură penală; Astfel, în contextul evaluării activității cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză, nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind condamnarea inculpatului Savin, dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul, că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate este dovedită prin probatoriul administrat în cadrul procesului penal, astfel fapta acestuia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii imputate. De asemenea, criticile invocate în apelul inculpatului Savin Iulian-Constantin cu privire la aprecierea probelor administrate în cauză efectuată de instanța de judecată, reprezintă opinia subiectivă a părții apărării. Motivele, precum că Savin Iulian-Constantin nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii imputate, nu sunt fondate, devreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, administrate și apreciate de prima instanță - relevate în cuprinsul sentinței, verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu certitudine săvârșirea infracțiunii respective de către inculpat. Versiunea inculpatului nu are acoperire probatorie, ce combate complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză, astfel fiind apreciată ca o tentativă de a evita răspunderea penală pentru fapta săvârșită. Cu privire la motivele invocate de procuror, ce vizează pedeapsa aplicată, sub aspectul blândeții, se apreciază ca fiind nefondat. În această ordine de idei, instanța de apel a considerat corectă chestiunea privind pedeapsa aplicată, aceasta fiind în limitele legii, ori prima instanță a acordat deplină 4 eficiență prevederilor din articolele 7, 61, 64, 75 și 83 Cod penal, în sentință, fiind cuprinse datele privind persoana, gravitatea infracțiunilor săvârșite și circumstanțele care influențează asupra pedepsei. Astfel, prima instanță motivat a stabilit categoria și măsura de pedeapsă și, în așa mod, corect a concluzionat că atingerea scopului pedepsei se v-a obține prin aplicarea pedepsei cu amendă, cu privarea de dreptul de a exercita activități legate de administrarea și gestionarea bunurilor materiale, în limitele sancțiunii prevăzute de articolul imputat. Totodată, corect s-a aplicat prevederile art. 83 Cod penal, astfel, la stabilirea pedepsei ținându-se cont de contribuția fiecăruia la săvârșirea infracțiunii imputate.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Furnică Victor în numele inculpatului Savin Iulian Constantin, făcînd trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, la data de 03.04.2017 și 29.09.2017 declară recursuri ordinare, prin care solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărîri de achitare în privința lui Savin Iulian-Constantin. Recurentul invocă dezacordul cu decizia de condamnare în privința lui Savin Iulian-Constantin. De asemenea, recurentul invocă că, atît în rechizitoriu cît și în hotărârile instanțelor de fond, în mod general și abstract s-a referit la temeinica acuzație înaintată inculpatului, fără a determina, care au fost mijloace/promisiunile prin care ele sau manifestat, în ce circumstanțe au fost acordate, locul, timpul și mijloacele de probă care le confirmă. Totodată, inculpatul nu era la curent că, acțiunile contabilei Rudnițcaia Axenia care activa la DETS sect. Botanica, sunt ilegale, ori Savin Iulian-Constantin a fost dus în eroare de către angajatul DETS sect. Botanica, mai mult inculpatul nu putea pune la îndoială informație transmisă de un funcționar public. Foile de odihnă la tabără care Savin Iulian-Constantin le-a procurat cu 450 lei, care în final a achitat costul biletelor, el de jure și de facto are statut de cumpărător, care a considerat că dacă biletele intră în posesia acestuia, prin faptul achitării prețului, are drept incontestabil de dispoziție și nu este clară soarta banilor achitați pentru foile de odihnă. În situația creată, Savin Iulia-Constantin urma să fie recunoscut ca parte vătămată, deoarece Rudnițcaia Axenia a dus în eroare că, biletele de odihnă costă 450 lei și este în drept să procure mai multe. Mai mult, OUP nu a stabilit dacă suma de 9 000 lei a fost reflectată în contabilitatea DETS sect. Botanica sau au fost însușiți de Rudnițcaia Axenia, fiind o circumstanță importantă pentru calificarea infracțiunii. De asemenea, Savin Iulian-Constantin, nu este subiect al infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, ori acesta nu este persoană publică, astfel nu întrunește semnele infracțiunii prevăzute. 5.1. Procurorul, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate de avocatul Furnică Victor în numele inculpatului Savin Iulian Constantin, solicitînd respingerea acestora, deoarece decizia instanței de apel este corectă și corespunde legii.

Verificînd argumentele invocate de procuror, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat urmează a fi admis din următoarele considerente: Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. 5 De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penale au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. Colegiul penal lărgit menționează că, în cauza dată, instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții prevăzute de lege, și anume instanța de apel era obligată să constate circumstanțele și împrejurările infracțiunii comise în modul prevăzut de art. 394 alin. (1), pct. 1), 2) Cod de procedură penală, să analizeze cauza sub toate aspectele ei, fără a se limita la motivele invocate de partea care a depus apelul. În prezenta cauză, Colegiul lărgit constată că, și-au găsit confirmarea temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, cazurile cînd decizia motivată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în legătură cu ce urmează a fi casată decizia instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs. Colegiul penal lărgit remarcă că, instanța de apel în decizia sa nu s-a expus asupra aspectului componenței infracțiunii imputate lui Savin Iulian Constantin, fapt invocat de inculpat atît în instanța de fond, cît și în instanța de apel. Instanța de recurs menționează că, atunci când un act este privit ca infracțiune, judecătorul poate să precizeze elementele constitutive ale infracțiunii, dar nu să le modifice, în detrimentul acuzatului, iar modul în care el va defini aceste elemente constitutive trebuie să fie previzibil pentru orice persoană consultată de un specialist. Ori, din conținutul deciziei rezultă, că instanța de apel doar a enumerat probele prezentate de partea acuzării, care au stat la baza sentinței de condamnare a inculpatului în instanța de fond, fără a fi supuse analizei și fără a face vre-o concluzie, ca ulterior să mențină sentința de condamnare, neexaminând sub toate aspectele hotărârea primei instanțe prin prisma temeiurilor invocate în cererea de apel. Astfel, Colegiul penal statuează că, art. 327 alin. (1) Cod penal, prevede răspunderea penală pentru, folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. 6 Acțiunile inculpatului au fost calificate de către instanțele de judecată ca infracțiune prevăzută de art.art.42 alin. (5) , 327 alin. (1) Cod penal – complice la săvârșirea infracțiunii de abuz de serviciu, adică a contribuit prin acordarea de mijloace și promisiuni de a favoriza la folosirea intenționată de către o persoană publica a situației de serviciu, în interes material prin ce a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege a persoanelor fizice. Astfel, art. 327 alin. (1) din Codul penal, prevede o infracțiune materială și include interesul public în urmările prejudiciabile ale acesteia, însă norma de trimitere (art.126 alin.(2) din același cod), în temeiul căreia se evaluează in concreto prejudiciul cauzat în fiecare caz, nu stabilește expressis verbis „interesul public” ca valoare socială care poate fi determinată. Potrivit art. 126 alin.(2) din Codul penal, caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.” În acest sens, se reține că prin generalitatea formulării urmărilor prejudiciabile menționate, instanțele de fond au aplicat art.42 alin. (5), 327 alin.(1) din Codul penal nu în calitate de infracțiune materială, ci ca una formală, adică doar în baza constatării acțiunilor incriminate, făcând abstracție de evaluarea urmărilor prejudiciabile. Or, din perspectiva principiului ultima ratio în materie de legiferare penală, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate și gravitate, care să justifice sancțiunea penală. Astfel, instanța de apel menținând sentința instanței de fond și condamnând-ul pe Savin Iulian Constantin, de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), 327 alin. (1), Cod penal, și-a motivat decizia defectuos, fără o argumentare legală. În acest sens, Colegiul penal reamintește că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Totodată, instanța de recurs menționează că, în rechizitoriul nu este clar în ce constă prejudiciul considerabil cauzat persoanei fizice sau juridice de către inculpați, ori acuzarea nu a invocat valoarea prejudiciului, care de fapt urmează a fi evaluat în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) Cod penal. Prin urmare, instanța de apel a examinat pur formal apelul inculpatului, nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, nu s-a clarificat care circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit fără a da o apreciere probelor, potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, acceptând niște concluzii de ordin general. Astfel, se conchide că, instanța de apel nu s-a pronunțat argumentat asupra motivelor invocate în apel motivându-și soluția eronat, prin ce s-a comis eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 7 Această eroare nu poate fi corectată de instanța de recurs deoarece soluționarea chestiunii respective ține de desfășurarea legală a procedurii de judecată în instanța de apel, care conform art. 414 Cod de procedură penală, trebuie să judece apelurile din punct de vedere al stării de fapt și de drept, deci al legalității și temeinicii sentinței atacate. În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit, constatând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel, urmează să țină cont de motivele indicate în prezenta decizie, care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414, 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, să aprecieze toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor și în dependență de situația constatată să adopte o hotărîre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E: Admite recursurile ordinare, declarate de avocatul Furnică Victor în numele inculpatului Savin Iulian Constantin, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2017, în cauza penală, în privința lui Savin Iulian Constantin XXX și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac. Pronunțat integral la 23 ianuarie 2018. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Elena Covalenco Liliana Catan Iurie Diaconu 8