1ra-861/2016 — art.152 al.2 lit.e CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 28 octombrie 2015, Ganciu Iurie a fost condamnat în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Prin aceiași sentință a fost condamnat și Ganciu Cătălin, care în prezent nu a contestat hotărîrile judecătorești cu recurs ordinar.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că inculpatul Ganciu Iurie, la data de 21 martie 2014, aproximativ la ora 20.30, fiind împreună cu fiul său minor Ganciu Cătălin, ambii aflîndu-se pe strada din preajma clădirii „Centrului de Sănătate Dolna’’ situată în satul Dolna din raionul Strășeni, în mod intenționat în urma unui conflict 1-au numit cu cuvinte necenzurate pe partea vătămată Ganciu Petru, iar mai apoi i-a aplicat acestuia, două lovituri cu pumnii în cap de la care ultimul a căzut jos la 1 pămînt, după care a sărit de cîteva ori cu ambii genunchi peste regiunea toracelui părții vătămate Ganciu Petru. Continuîndu-și acțiunile sale infracționale inculpatul Ganciu Iurie, în timp ce partea vătămată, din cauza loviturilor aplicate a căzut la pămînt, inculpatul împreună și de comun acord cu fiul său Ganciu Cătălin, i-au mai aplicat împreună părții vătămate Ganciu Petru, multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite рărți ale corpului, cauzîndu-i astfel în urma loviturilor aplicate intenționat, leziuni corporale sub formă de fractura coastei 8 (opt) pe dreapta, fractura epifizei distale a claviculei pe stînga, care duce la dereglarea sănătății mai mult de 21 zile, care conform raportului de expertiză medico-legală nr.57 din 18.04.2014 se califică ca vătămări corporale medii. În drept, acțiunile inculpatului Ganciu Iurie au fost încadrate în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătăți, săvîrșită de două persoane.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia au declarat apeluri: - avocatul Panuș Liliana în numele inculpatului Ganciu Iurie, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care acțiunile inculpatului Ganciu Iurie să fie recalificate în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse mai blînde. În motivarea apelului a indicat că contestă sentința în partea calificării acțiunilor inculpatului Ganciu Iurie, menționînd că Ganciu Iurie l-a bătut de unul singur pe partea vătămată Ganciu Petru, fapt confirmat și de către feciorul Ganciu Cătălin. Partea vătămată careva pretenții față de inculpați nu are, s-au împăcat, inculpatul a achitat tratamentul părții vătămate. Inculpatul Ganciu Iurie este căsătorit și are la întreținerea sa un copil minor și pe mama sa, care este țintuită la pat, pentru prima dată se află pe banca acuzării, se caracterizează pozitiv la locul de trai. - avocatul Stratan Igor în numele inculpatului Ganciu Iurie, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care acțiunile inculpatului Ganciu Iurie să fie recalificate în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse non privative de libertate. În motivarea apelului a indicat că nu au fost prezentate probe în sensul demonstrării existenței intenției că Ganciu Iurie a acționat împreună cu fiul său Ganciu Cătălin. Lipsa înțelegerii prealabile dintre făptuitori nu poate influența calificarea celor săvîrșite în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal. Nu există cazul în care un făptuitor acționează independent și în momente diferite, lovind partea vătămată, iar simpla prezență fizică a unei persoane alături de făptuitor, în momentul săvîrșirii de către acesta a unei infracțiuni nu constituie coautorat. Instanța de judecată la stabilirea pedepsei sub formă de închisoare inculpatului Ganciu Iurie nu a individualizat corect pedeapsa aplicată, deoarece inculpatul poate fi 2 corectat și reeducat și prin suspendarea condiționată a pedepsei. Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanța de fond nu și-a motivat soluția de condamnare și nici în partea pedepsei stabilite inculpatului în condițiile legii, aplicînd neîntemeiat față de inculpat pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani în raport cu situația de fapt existentă la data condamnării lui și a scopului pedepsei penale - restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea lui, cît și a altor persoane, deoarece a adoptat hotărîrea care nu cuprinde motivele de drept pe care se întemeiază soluția și anume faptul că inculpatul poate fi corectat și reeducat și prin aplicarea unei pedepse mai blînde.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2016, au fost respinse apelurile declarate de către avocații Panuș Liliana și Stratan Igor în numele inculpatului Ganciu Iurie, ca nefondate și menținută sentința. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și just a ajuns la concluzia, că inculpatul Ganciu Iurie a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatului Ganciu Iurie în săvîrșirea faptei prejudiciabile reținute și-a găsit deplină confirmare în ședința de judecată prin probele administrate și expuse în sentință. În acest context, instanța de apel a considerat că nu există temei pentru a da о nouă apreciere probelor, fiind solidară cu concluzia primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare în privința lui Ganciu Iurie. Cu privire la motivele apelanților privind recalificarea acțiunilor inculpatului Ganciu Iurie din art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal în art. 152 alin. (l) Cod penal, pe motiv că Ganciu Iurie 1-a bătut de unul singur pe consăteanul său, Ganciu Petru, iar Ganciu Cătălin doar a asistat fără а-i aplica careva lovituri părții vătămate, se apreciază ca fiind nefondate, neavînd acoperire probatorie și se combat prin probele administrate, în special prin declarațiile părții vătămate Ganciu Petru și a martorilor Ganciu Rodica, Ganciu Viorel, Ganciu Iulian, Moscalu Maxim, care sunt constante, în coroborare cu probele materiale acumulate, motiv pentru care instanța de apel le va da credibilitate. Astfel, partea vătămată a declarat că Ganciu Iurie și Ganciu Cătălin 1-au lovit cu pumnii și picioarele peste tot corpul, după care la un moment dat în urma loviturilor aplicate de către aceștea a căzut jos la pămînt. Ulterior a fost tîrît în spatele clădirii Centrului de sănătate, unde au continuat să-1 lovească peste corp cu pumnii și picioarele. Martorul Ganciu Rodica a declarat că a plecat spre clădirea „Centrului de Sănătate Dolna’’ situată în satul Dolna din raionul Strășeni și, 1-a observat pe soțul ei jos la pămînt plin de sînge, iar lîngă el era Ganciu Iurie cu feciorii săi, Ganciu Cătălin 3 și Ganciu Iurie, care văzînd-o au continuat să-1 lovească pe soțul ei cu pumnii și picioarele peste corp, spunîndu-i ei să nu se apropie de ei. Cele indicate de partea vătămată și martorul Ganciu Rodica sunt confirmate de către martorii Ganciu Viorel și Ganciu Iulian potrivit cărora, s-au dus și ei lîngă Centrul de sănătate din satul Dolna, care se află nu departe de primărie, unde au observat cum tată-l lor, Ganciu Petru, era jos la pămînt plin de sînge și nu răsufla, iar nu departe de acesta era Ganciu Iurie cu feciorii săi, care erau murdari de sînge pe încălțăminte și pe haine. La fel, declarațiile părții vătămate și a martorilor indicați sunt în coroborare și cu declarațiile martorului Moscalu Maxim potrivit cărora, în urma cercetării la fața locului s-a constatat că partea vătămată este Ganciu Petru din satul Dolna, raionul Strășeni, care în urma unui conflict a fost agresat și bătut de inculpatul Ganciu Iurie, și feciorii săi Ganciu Iurie și Ganciu Cătălin, pe încălțămintea și hainele cărora erau urme de culoare brună asemănătoare cu sîngele și, în legătura cu acest fapt acele haine au fost ridicate de la persoanele suspecte la acel moment în calitate de corpuri delicte. Faptul că Ganciu Petru a fost agresat și bătut de Ganciu Iurie și Ganciu Cătălin rezultă și din coroborarea probelor scrise, administrate la cauza penală, cercetate în ședința instanței de fond și suplimentar în cea de apel. Prin urmare, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul părții apărării precum că Ganciu Iurie de unul singur i-а aplicat lovituri lui Ganciu Petru, iar Ganciu Cătălin doar a fost prezent în momentul conflictului fără a participa la aplicarea loviturilor de către tatăl său, Ganciu Iurie lui Ganciu Petru. Instanța de apel a constatat faptul că Ganciu Iurie, la data de 21 martie 2014, aproximativ la ora 20.30, fiind împreună cu fiul său minor Ganciu Cătălin, ambii aflîndu-se pe strada din preajma clădirii „Centrului de Sănătate Dolna’’ situată în satul Dolna din raionul Strășeni, în mod intenționat în urma unui conflict 1-au numit cu cuvinte necenzurate pe partea vătămată Ganciu Petru, iar mai apoi, împreună și de comun acord cu fiul său Ganciu Cătălin, i-au mai aplicat împreună părții vătămate Ganciu Petru, multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzîndu-i astfel în urma loviturilor aplicate intenționat, leziuni corporale medii. Astfel, instanța de apel a conchis că nu există temei pentru recalificarea acțiunilor inculpatului Ganciu Iurie în baza art. 152 alin. (l) Cod penal. Verificînd legalitatea pedepsei, instanța de apel a concluzionat că, instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului s-a condus de prevederile art. 61 Cod penal, la fel și de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 7 și 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunei comise, de persoana inculpatului care anterior nu a fost condamnat, se caracterizează pozitiv la locul de trai, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, cît și de faptul că inculpatul a achitat tratamentul părții vătămate. Prin urmare, instanța de apel a conchis că instanța de fond întemeiat și just a 4 concluzionat că corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar prin izolarea de societate, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare, în limitele legale prevăzute de norma penală, care este proporțională și echitabilă celor comise de inculpat, și care va asigura scopurile pedepsei.

Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recursuri ordinare: 5.1. - partea vătămată Ganciu Petru, invocînd temeiurile pentru recurs prevăzute în art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, prin care solicită rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie suspendată condiționat executarea pedepsei inculpatului Ganciu Iurie. În recursul declarat recurentul a indicat următoarele motive: - instanțele de fond și de apel au admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și au aplicat pedeapsă individualizată contrar prevederilor legale, deoarece nu au apreciat corect circumstanțele cazului și personalitatea inculpatului; 5.2. - avocatul Panuș Liliana în numele inculpatului Ganciu Iurie, prin care fără a indica vreun temei prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărîrilor judecătorești, recalificarea acțiunilor inculpatului din art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal în art. 152 alin. (l) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse mai blînde, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, invocînd că: - acțiunile inculpatului urmează a fi recalificate, deoarece Ganciu Iurie l-a bătut de unul singur pe partea vătămată Ganciu Petru, fapt confirmat și de către feciorul Ganciu Cătălin; - partea vătămată careva pretenții față de inculpat nu are, s-au împăcat, inculpatul a achitat tratamentul părții vătămate; - inculpatul Ganciu Iurie este căsătorit și are la întreținerea sa un copil minor și pe mama sa, care este țintuită la pat, pentru prima dată se află pe banca acuzării, se caracterizează pozitiv la locul de trai, a conștientizat fapta comisă, în astfel de circumstanțe consideră posibil de aplicat față de inculpat prevederile art. 90 Cod penal;

La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință procurorul Crijanovschi Serghei, care a pledat pentru inadmisibilitatea acestora, deoarece temeiurile invocate nu se încadrează în cele prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală. La fel, procurorul menționează că, la stabilirea pedepsei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 76, 77 Cod penal, precum și de efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal. 6.1. Pe marginea recursului declarat de către partea vătămată Ganciu Petru, a prezentat referință avocatul Panuș Liliana în numele inculpatului Ganciu Iurie, care a solicitat admiterea acestuia, totodată invocînd că partea vătămată Ganciu Petru a solicitat aplicarea unei pedepse mai blînde în privința inculpatului Ganciu Iurie.

Judecînd recursurile ordinare declarate, în baza actelor din dosar, ținînd seama de opiniile expuse în referințe, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia, că recursul parții vătămate Ganciu Petru urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursul declarat de către 5 avocatul Panuș Liliana în numele inculpatului Ganciu Iurie urmează a fi admis din următoarele considerente. 7.1. Cu referie la recursul ordinar declarat de către partea vătămată Ganciu Petru. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel, pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în temeiurile prevăzute de lege. În pct. 18 din Hotărârea Plenului CSJ a RM nr. 9 din 30.X.2009 „Cu privire la judecarea recursului ordinar în cauza penală”, este atenționat că instanța de recurs controlează, dacă s-a aplicat corect dreptul față de faptele constatate de către instanța de apel și dacă faptele au fost constatate respectându-se normele de drept material sau procesual. Potrivit art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora persoanele indicate în art. 401 Cod de procedură penală, nu au folosit calea apelului ori, au retras apelul, dacă legea prevede această cale de atac. Din materialele cauzei rezultă, că sentința Judecătoriei Strășeni din 28 octombrie 2015, nu a fost contestată cu apel de către partea vătămată Ganciu Petru. Raportînd situația reținută în cauză la prevederile art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală rezultă, că partea vătămată Ganciu Petru nu este în drept să declare recurs ordinar în cauza penală în privința lui Ganciu Iurie, din motiv că nu a utilizat calea ordinară de atac – apelul, iar în privința acestuia instanța de apel nu a schimbat soluția adoptată de prima instanță. Totodată, Colegiul lărgit mai menționează, că prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2016 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către avocații Panuș Liliana și Stratan Igor în numele inculpatului Ganciu Iurie și menținută sentința. Prin urmare, deoarece în speță nu a fost utilizată calea ordinară de atac – apelul, recursul declarat de partea vătămată Ganciu Petru urmează a fi respins ca inadmisibil. 7.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Panuș Liliana în numele inculpatului Ganciu Iurie. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să rejudece cauza și să pronunțe o nouă hotărîre. 6 Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului rezultă, că recurentul indică temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale - temei care și-a găsit confirmarea în speța dată. Colegiul penal lărgit constată că instanțele de fond, la judecarea cauzei în privința lui Ganciu Iurie, corect au stabilit circumstanțele de fapt ale cauzei dînd o calificare corectă acțiunilor acestuia în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal. Totodată, Colegiul penal lărgit constată că pedeapsa penală aplicată de către instanțele de fond inculpatului Ganciu Iurie, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal sub formă de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, nu este motivată în raport cu circumstanțele cauzei și cu personalitatea inculpatului, nefiind în măsură să întrunească exigențele individualizării pedepsei penale. Prin urmare, Colegiul penal lărgit reține că la stabilirea pedepsei, instanțele de fond nu au acordat deplină eficiență dispozițiilor art. 7, 61, 75 Cod penal, că pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnaților, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, atît din partea condamnaților, cît și a altor persoane, că executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că, conform prevederilor art. 61, 75 alin. (1) Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică persoanelor care au săvîrșit infracțiuni, cauzînd anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, avînd drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia. Persoanei recunoscute vinovată de săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă, echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. În același rînd, după caz, instanța este în drept să aplice și prevederile Părții generale a Codului penal în special, a prevederilor art. 90 Cod penal. În cazul săvîrșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit opera de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea, avînd deplina libertate de acțiune în vederea realizării acestei operațiuni. Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de judecată, într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvîrșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: 7 - împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; - starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; - natura și gravitatea rezultatului produs or a altor consecințe ale infracțiunii; - motivul săvîrșirii infracțiunii și scopul urmărit; -natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului; - conduita după săvîrșirea faptei și în cursul procesului penal; - nivelul de educație, vîrsta, starea de sănătate, situația familială și socială etc. Criteriile generale de individualizare a pedepsei pot fi definite ca fiind acele reguli, principii, prevăzute în Codul penal, de care instanța de judecată trebuie să țină cont la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia. Colegiul penal lărgit menționează raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal are la origine persoana și comportamentul acesteia pînă la săvîrșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei, față de cele comise, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei. În același context, reieșind din prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoarea de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție, ținînd seama de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, instanța de judecată poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, iar aceasta conform alin. (4) al normei menționate, poate avea loc și în cazul săvîrșirii unei infracțiuni grave, astfel că în speță nu este nici un impediment pentru aplicarea acestei norme de drept. Prin urmare, reținînd faptul că în cauză sînt prezente doar circumstanțe atenuante - recuperarea prejudiciului cauzat părții vătămate, lipsa antecedentelor penale, inculpatul se caracterizează pozitiv la locul de trai, poziția părții vătămate față de aplicarea pedepsei, că cauza penală s-a examinat la urmărirea penală și instanța de fond aproximativ un an și 7 luni - termen nerezonabil de mare pentru speța dată, totodată reieșind din motivul conflictului abuzul sexual asupra fiicii minore a inculpatului, Colegiul penal lărgit, consideră necesar să intervină în modul de executare a pedepsei inculpatului, ținînd seama și de prevederile stipulate în art. 75-76 Cod penal, de gravitatea faptei săvîrșite, care face parte din categoria celor grave, și avînd în vedere principiul prevăzut în art. 4 Cod penal - umanismul legii penale, cît și prevederile art. 61 alin. (2) Cod penal, conchide că corijarea și reeducarea inculpatului poate avea loc fără izolarea lui de societate, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune, în temeiul art. 90 Cod penal. Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că recursul avocatului Panuș Liliana în numele inculpatului Ganciu Iurie urmează a fi admis, cu casarea sentinței Judecătoriei Strășeni din 28 octombrie 2015 și deciziei Colegiului penal al 8 Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2016 în partea stabilirii pedepsei, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, deoarece s-a confirmat temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, fiindcă ambele instanțe ierarhic inferioare au admis erori de drept la motivarea soluției, care au afectat soluția instanțelor la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, sub aspectul modului de executare.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către partea vătămată Ganciu Petru. Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Panuș Liliana în numele inculpatului Ganciu Iurie, casează în partea stabilirii pedepsei sentința Judecătoriei Strășeni din 28 octombrie 2015 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2016 în cauza penală privindu-l pe Ganciu Iurie Mihail, rejudecă cauza în această parte, pronunțînd următoarea hotărîre: Ganciu Iurie Mihail se consideră condamnat în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, la 5 (cinci) ani închisoare. Conform prevederilor art. 90 Cod penal, se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate cu stabilirea termenului de probațiune – 3 (trei) ani și cu obligarea inculpatului să nu-și schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului competent. Ganciu Iurie Mihail urmează a fi eliberat imediat din penitenciar, dacă nu are de executat măsura preventivă – arestul sau pedeapsa – închisoare în baza altor hotărîri judecătorești. În rest se mențin prevederile hotărîrilor judecătorești atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 08 iulie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Toma Nadejda Alerguș Constantin Moraru Petru 9