1ra-347/2016 — art. 27,248 alin. 5 si 248 alin. 5 CP

1ra-347/2016 — art. 27,248 alin. 5 si 248 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul 1ra-347/16

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

28 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Nadejda Toma, Petru Moraru

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul Ciurea

Dorin în numele inculpaților Sîrbu Valeriu și persoana juridică S.A. „Floreni”,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 23 septembrie 2015 în cauza penală în privința lui

Sîrbu Valeriu Ion,

născut la 16 august 1976, originar și domiciliat în mun.

Chișinău str. Burebista, nr. 38, ap. 31;

și

persoana juridică S.A.„Floreni”,

înregistrată la Camera Înregistrării de Stat la 21 iulie 1995,

cu numărul de identificare de stat și codul fiscal (IDNO)

1002601002055, cu sediul în s. Floreni, r-nul Anenii-Noi.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

1.de la 12 mai 2014 - pînă la 15 decembrie 2014 (prima

instanță);

(instanța de apel);

de recurs ordinar).

C O N S T A T Ă :

Valeriu a fost achitat de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 42,248 alin. (5) lit. d) Cod penal, iar SA „Floreni” au fost achitat de sub

învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 248 alin. (5) lit. d) Cod

penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunilor imputate.

fost învinuiți de săvîrșirea infracțiunii în următoarele circumstanțe:

S.A „Floreni”, avînd principalul gen de activitate în domeniul creșterii

păsărilor, prelucrarea și conservarea cărnii, fiind persoană juridică, care

1

desfășoară activitatea de întreprinzător, înregistrată ca plătitor de TVA, urmărind

scopul eschivării de la achitarea anumitor taxe în bugetul public național, precum

și introducerea pe teritoriul R. Moldova a unor produse a căror import este limitat

prin necesitatea deținerii unei autorizații, în perioada 05 august 2011 - 07 martie

2013, a efectuat importul de la SC „Cargill Agricultura”, România, a următoarelor

mărfuri:

La 05.08.2011, 12.08.2011, 18.08.2011, 07.09.2011, 12.09.2011, 29.09.2011,

10.10.2011, 13.10.2011, 24.10.2011, 28.10.2011, 07.11.2011, 21.11.2011, 28.11.2011,

05.12.2011 și la 19.12.2011 SA „Floreni” introducînd date denaturate în declarațiile

vamale nr. 1510i2438, 1510i2521, 1510i2522, 1510i2588, 1510i2587, 1510i2778,

1510i2779, 1510i2833, 1510i2830, 1510i2831, 1510i2832, 1510i3078, 151013075,

1510i3076, 1510i3077, 1510i3195, 1510i3194, 1510i3251, 1510i3249, 1510i3397,

1510i3398, 1510i3512, 1510i3515, 1510i3614, 1510i3615, 1510i3857, 1510i3853,

1510i3944, 1510i3943, 1510i4075, 1510i4076, 1510i4279, 1510i4281, 1510i4278,

precum că, efectuează importul șrotului de soia nemodificat genetic, prin

obținerea frauduloasă a avizului Agenției Sanitar-Veterinare, în lipsa unei

autorizații din partea Comisiei Naționale pentru Securitate Biologică, ce urma să

fie eliberată în condițiile art.23 din Legea nr. 755 din 21.12.2001 privind securitatea

biologică cu achitarea taxei pentru eliberarea autorizației respective în sumă de

40 000 lei, prevăzută de anexa la prezenta lege, a introdus pe teritoriul R. Moldova

813 180 kg. de șrot de soia ce conține organisme modificate genetic, în valoare de

4 483 642,54 lei.

In continuare, conform ordinului nr. 330-ca din 19.12.2011, în funcția de

director general al SA „Floreni” c/f 1002601002055, a fost desemnat Sîrbu Valeriu,

care fiind conducătorul acestei întreprinderi, fiind semnatar în numele

întreprinderii și respectiv responsabil de acțiunile acesteia, urmărind scopul de

eschivare de la achitarea anumitor taxe în bugetul public național, precum și

introducerea pe teritoriul R. Moldova a produselor a căror import este limitat prin

necesitatea deținerii unei autorizații, în perioada 20.12.2011 - 07 martie 2013, a

contractat SC „Cargill Agricultura” SRL din România și a organizat importul în

R. Moldova, de la societatea menționată, a următoarelor mărfuri:

La 23.01.2012, 06.02.2012, 12.03.2012, 07.05.2012, 22.06.2012, 26.06.2012,

10.07.2012, 09.07.2012, 20.07.2012, 24.07.2012, 28.08.12012, 29.08.12012, 03.09.2012,

06.09.2012, 10.09.2012, 07.09.2012, 12.09.2012, 17.09.2012, 19.09.2012, 20.09.2012,

21.09.2012, 26.09.2012, 28.09.2012, 29.09.2012, 03.10.2012, 05.10.2012, 11.10.2012,

2

05.11.2012, 22.11.2012, 26.11.2012, 29.11.2012, 01.12.2012, 07.12.2012, 10.12.2012,

17.12.2012, 20.12.2012, 24.12.2012, 26.12.2012, 29.12.2012, 28.01.2013, 25.01.2013,

24.01.2013, 18.01.2013, 27.02.2013, 05.01.2013, 14.01.2013, 15.01.2013, 04.02.2013,

22.02.2013, 11.02.2013, 07.02.2013, 18.02.2013 și la 07.03.2013 SA „Floreni”,

introducînd date denaturate în declarațiile vamale nr. 1510il21, 1510i255, 1510i258,

1510i259, 1510i550, 1510i551, 1510ii150, 1510il610, 1510il658, 1510il812, 1510il799,

151011903, 1510il916, 1510i2195, 151012210, 1510i2272, 1510i2271, 1510i2274,

1510i2317, 1510i2331, 1510i2318, 1510i2319, 1510i2355, 1510i2356, 1510i2382,

1510i2424, 1510i2425, 1510i2461, 1510i2536, 1510i2576,1510i2590, 1510i2652,

1510i2653, 1510i2672, 1510i2727, 1510i2726, 1510i2974, 1510i3153, 1510i3158,

1510i3192, 1510i3193, 1510i3217, 1510i3285, 1510i3270, 1510i3305, 1510i3385,

1510i3403, 1510i3463, 1510i3467, 151013466, 1510i3509,1510i3510, 1510i163,

1510il56, 1510il57, 1510il44, 1510il27, 1510il29, 1510il30, 1510U31, 1510i458,

1510i29, 1510i30, 1510i62, 1510i70, 1510i230, 1510i403, 1510i289, 1510i252, 1510i353,

1510i553, precum că, efectuează importul șrotului de soia nemodificat genetic,

prin obținerea frauduloasă a avizului Agenției Sanitar-Veterinare, în lipsa unei

autorizații din partea Comisiei Naționale pentru Securitate Biologică, ce urma să

fie eliberată în condițiile art. 23 din Legea nr. 755 din 21.12.2001 privind

securitatea biologică cu achitarea taxei pentru eliberarea autorizației respective în

sumă de 40 000 lei, prevăzută de anexa la prezenta lege, a introdus pe teritoriul

R. Moldova 1 677 140 kg. de șrot de soia ce conține organisme modificate genetic,

în valoare de 14 925 529,41 lei .

In perioada de timp menționată, SA „Floreni” a importat în R. Moldova,

prin introducerea unor date denaturate în declarațiile vamale, după cum este

menționat mai sus, șrot de soia modificat genetic în sumă totală de 19 409 171 lei

95 bani.

Pentru introducerea pe piață a organismelor modificate genetic și/sau a

produselor rezultate din astfel de organisme, după cum este șrotul de soia

importat sus menționat SA „Floreni” urma să dispună de autorizație eliberată de

Comisia Națională pentru Securitate Biologică (art. 23, 24 Legea nr. 755 din

21.12.2001), urmînd să fie achitată cîte o taxă în sumă de 40000 lei pentru fiecare

astfel de autorizație, adică avînd în vedere faptul că Agenția Sanitar-Veterinară

elibera avizul pentru fiecare lot de marfa importat, în total fiind eliberate SA

„Floreni” pe perioada 05.08.2011 - 07.03.2013, 40 de avize și suma totală ce ar

fi urmat să fie achitată în bugetul de stat în calitate de taxă pentru autorizarea

3

de către Comisia Națională pentru Securitate Biologică a importului de produse

modificate genetic ar fi fost de 1 600 000 lei.

Totodată, în perioada 23.01.2012 – 07.03.2013, cînd în funcția de director

general al societății activa Sîrbu Valeriu, SA „Floreni” a importat în R. Moldova,

prin introducerea unor date denaturate în declarațiile vamale, după cum este

menționat mai sus, șrot de soia modificat genetic în sumă totală de 14 925 529

(patrusprezece milioane nouă sute douăzeci și cinci mii cinci sute douăzeci și

nouă) lei 41 bani, urma să procure 26 de avize și respectiv suma totală ce ar fi

urmat să fie achitată în bugetul de stat în calitate de taxă pentru autorizarea de

către Comisia Națională pentru Securitate Biologică a importului de produse

modificate genetic ar fi fost de 1 040 000 lei.

a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care să fie condamnați:

- Sîrbu Valeriu în baza art. 42, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal la 4 ani

închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal și suspendarea executării

pedepsei pe un termen de 2 ani;

- SA „Floreni” în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, la amendă în

mărime de 7 000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a importa șrot de

soia pe un termen de 1 an.

În argumentarea apelului declarat procurorul a invocate următoarele:

- probele prezentate de acuzare pe deplin dovedesc vinovăția inculpaților în

săvîrșirea infracțiunii incriminate, însă instanța de fond le-a dat o apreciere greșită

și unilaterală;

- concluzia precum că acuzarea urma să preleveze probe ale șrotului importat

pentru a fi supus expertizării genetice, este neîntemeiat avînd în vedere faptul că

ultimul import de astfel de produs a fost efectuat la 07.03.2013, iar cauza a fost

pornită în luna mai 2013;

- instanța nu a ținut cont de faptul că șrotul de soia este importat dintr-o țară

a Uniunii Europene, cu rigori stricte în domeniul produselor modificate genetic,

iar R. Moldova aliniindu-se de ceva timp acestora, și avînd în vedere faptul că

într-o țară a UE acest produs este clasificat ca modificat genetic și anume așa

trebuie indicat în acte, nu se poate de imputat acuzării faptul neprelevării probelor

pentru a arăta conținutul modificărilor genetice mai mare de 1%.

- instanța de judecată nu s-a pronunțat asupra faptului că actul de însoțire a

4

mărfii destinate SA „Floreni” (unde este indicat că șrotul de soia este modificat

genetic), indicat în declarațiile de export, întocmite la PTF din România, în mod

„neclar” dispare pînă la PTF ale R. Moldova, restul actelor fiind prezente, iar actul

menționat ca „dispărut” este înlocuit cu un aviz sanitar-veterinar ce atestă că „se

permite importul de șrot de soia nemodificat genetic”. Adică chiar și în cazul

acestui act nu se atestă conținutul șrotului de soia, ci faptul permisiv de a efectua

importul.

septembrie 2015, apelul declarat a fost admis, casată sentința și pronunțată o nouă

hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

- Sîrbu Valeriu a fost condamnat în baza art. 42,248 alin. (5) lit. d) Cod

penal, la 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

răspundere în domeniul public pe un termen de 2 ani.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei

stabilite a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani.

- Întreprinderea „Floreni” S.A., a fost condamnată în baza art. 248 alin. (5)

lit. d) Cod penal, la amendă în sumă de 8000 unități convenționale, echivalentul

la 160 000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de import a

produsului de șrot de soia modificat genetic pe un termen de 1 an.

comiterii de către Sîrbu Valeriu a infracțiunii de organizarea contrabandei, iar

de către SA „Floreni” a infracțiunii de contrabandă, adică trecerea peste

frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, cu folosirea frauduloasă a

documentelor sau mijloacelor de identificare vamală, prin declararea

neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a

frontierei, în proporții deosebit de mari, invocate în rechizitoriu menționînd că

în urma analizei probelor prezentate de părți cu certitudine s-a constatat

folosirea frauduloasă a documentelor, dat fiind, că era denaturat conținutul

actelor folosite efectiv la trecerea frontierei vamale.

La fel Colegiul a statuat, că reieșind din materialele cauzei s-a constatat

declararea neautentică în documentele vamale, dat fiind, că aceste documente

care în realitate erau autentice, conțineau informații ce nu corespund realității.

În continuare instanța de apel a conchis că în speță cu certitudine s-a

constatat că Sîrbu Valeriu, exercitînd funcția de director a S.A. „Floreni”

5

urmărind scopul de eschivare de la achitarea anumitor taxe în bugetul public

național, precum și introducerea pe teritoriul R. Moldova a unor produse a

căror import este limitat prin necesitatea deținerii unei autorizații a organizat

săvîrșirea infracțiunii de contrabandă.

Instanța ierarhic inferioară a apreciat critic versiunea inculpaților, aceasta

fiind înaintată cu scopul de a evita răspunderea penală, iar motivele invocate

de apărare fiind combătute prin probele prezentate de procuror.

Soluționînd chestiunea cu privire la stabilirea pedepsei lui Sîrbu V.,

instanța de apel luînd în considerație prevederile art. 7, 61, 62, 75, 90 Cod penal

precum și țînînd cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de persoana

inculpatului, a ajuns la concluzia că nu este rațional ca pedeapsa stabilită să fie

real executată. La fel, Colegiul a conchis că, în privința SA„ Floreni”, este

rațional să fie aplicată pedeapsa cu amendă cu privarea de dreptul de a exercita

activitate de import a produsului de șrot de soia modificat genetic, în limitele

prevăzute de sancțiunea normei penale în baza căreia a fost condamnat.

contestat-o avocatul Ciurea Dorin în numele inculpaților care, invocînd

temeiurile de drept prevăzute la pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, solicită casarea deciziei contestate cu menținerea sentinței instanței de

fond.

În argumentarea soluției solicitate recurentul a invocat următoarele:

- instanța a constatat că motivele invocate de inculpați sunt combătute prin

probele prezentate de procuror, relevate și analizate în pct. 13.5. În realitate însă

decizia contestată nu conține un asemenea punct. Prin urmare în speță a fost

admisă o eroare gravă de fapt și hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii;

- în speță a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, or decizia atacată

nu conține nici o referire plauzibilă la admiterea sau respingerea

contraargumentelor apărării expuse nemijlocit în instanța de apel împotriva

apelului acuzatorului de stat;

- instanța de apel nu a respectat prevederile art. 415 alin. (21) Cod de

procedură penală și a pronunțat o hotărîre de condamnare după o sentință de

achitare bazîndu-se pe declarațiile a 5 martori dintre care doar 2 au fost audiați

în cadrul cercetării judecătorești în ședința instanței de apel și anume Platon O.

6

și Chirca C..

- Colegiul penal nu s-a pronunțat asupra Certificatului GMO eliberat de

exportatorul din România SA „Cargill”, din care rezultă că marfa importată nu

este modificată genetic, fapt care denotă că instanța unilateral și selectiv a

examinat probele prezentate de părți;

- fără careva apreciere au rămas declarațiile martorului Chirca C., care a

declarat că el a dus tratativele cu firma din România cu privire la procurarea

șrotului de soia, unde nu s-a discutat despre procurarea șrotului de soia

modificat genetic;

- natura faptei descrise și a circumstanțelor din cauză denotă că în acțiunile

inculpaților nu există elementele infracțiunii de contrabandă;

- din conținutul tuturor contractelor semnate de Sîrbu V. în calitate de

director se desprinde cert că șrotul de soia achiziționat nu era modificat genetic,

acest fapt este confirmat și prin INVOICE-le și preformele INVOICE eliberate

de același vînzător, precum și prin certificatul sanitar eliberat de exportatorul

din Argentina;

- hotărîrea instanței de apel este contrară prevederilor art. 384 alin. (3) Cod

de procedură penală, care statuează că sentința instanței de judecată trebuie să

fie legală, întemeiată și motivată.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului

ordinar declarat de avocați în numele inculpaților, solicitînd respingerea

recursului ca inadmisibil pe motiv că recurentul nu a argumentat ilegalitatea

hotărîrii cu indicarea problemelor de drept și temeiurilor prevăzute la art. 427

CPP, dar solicită reaprecierea probelor, iar un asemenea temei nu se regăsește

în prevederile normei sus menționate.

motivele invocate, Colegiul penal conchide că recursul urmează a fi admis, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța de recurs, admite recursul, casează, parțial sau total, hotărîrea

atacată, cu menținerea hotărîrii primei instanțe, cînd apelul a fost greșit admis.

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

7

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în temeiurile prevăzute de prezentul articol.

Recurentul invocă temei de casare a deciziei instanței de apel art. 427

alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală și anume – instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

Colegiul penal constată că aceste temeiuri și-au găsit confirmare în

prezenta speță, reieșind din următoarele.

Conform art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală, sentința de

condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării

judecătorești, vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii a fost confirmată

prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată.

Potrivit art. 52 Cod penal, se consideră componență a infracțiunii

totalitatea semnelor obiective și subiective, stabilite de legea penală, ce califică o

faptă prejudiciabilă drept infracțiune concretă.

Totodată, potrivit legislației penale, persoana este supusă răspunderii

penale dacă, în acțiunile acesteia sunt constatate toate patru elemente

obligatorii: obiectul infracțiunii, latura obiectivă, subiectul și latura subiectivă.

Potrivit art. 113 Cod penal, calificarea oficială a infracțiunii se efectuează la

toate etapele procedurii penale de către persoanele care efectuează urmărirea

penală și de către judecători, iar noțiunea de calificare a infracțiunii cuprinde

determinarea și constatarea juridică a corespondenței exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de

norma penală.

Raportînd normele de drept sus menționate la prezenta speță instanța de

recurs reține următoarele: potrivit rechizitoriului lui Sîrbu V. i-a fost incriminat,

„ (...) activînd în funcția de director general al SA „Floreni” (...) urmărind scopul

de eschivare de la achitarea anumitor taxe în bugetul public național, precum și

introducerea pe teritoriul R. Moldova a unor produse a căror import este limitat prin

necesitatea deținerii unei autorizații (...) a organizat importul în R. Moldova

următoarelor mărfuri (...)” acțiunile acestuia fiind încadrate în baza art. 42,248

alin. (5) lit. d) Cod penal, iar SA „Floreni” respectiv ”(...) urmărind scopul de

eschivare de la achitarea anumitor taxe în bugetul public național, precum și

8

introducerea pe teritoriul R. Moldova a unor produse a căror import este limitat prin

necesitatea deținerii unei autorizații (...) a efectuat importul în R. Moldova

următoarelor mărfuri (...)” aceste acțiuni fiind calificate în baza art. 248 alin. (5)

lit. d) Cod penal.

După cum s-a enunțat mai sus, prin sentința primei instanțe Sîrbu V. și

SA „Floreni” au fost achitați de sub învinuirea în săvîrșirea infracțiunilor

incriminate, pe motiv că faptele nu întrunesc elementele constitutive ale acestor

infracțiuni.

Sentința a fost atacată cu apel de către procuror solicitîndu-se condamnarea

inculpaților conform învinuirii înaintate. Judecînd cauza în ordinea procedurii

de apel, instanța a admis apelul procurorului, pronunțînd o hotărîre de

condamnare unde a dat o nouă interpretare probelor și a constatat că SA

„Floreni” a săvîrșit infracțiunea de contrabandă în proporții mari, iar Sîrbu V. a

organizat săvîrșirea acestei infracțiuni.

Analizînd decizia recurată, Colegiul lărgit constată, că instanța de apel

judecînd cauza nu a ținut cont de prevederile art. 52, 113 Cod penal, art. 8 alin.

(3), 389 alin. (1) Cod de procedură penală și greșit a admis apelul procurorului,

or concluzia instanței ierarhic inferioare privind vinovăția inculpaților în

săvîrșirea infracțiunilor incriminate este pripită și absolut neargumentată.

În acest context instanța de recurs reține ca fiind justă concluzia instanței

de fond referitor la faptul că acțiunile inculpaților nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunilor incriminate.

Potrivit doctrinei penale obiectul material al contrabandei îl constituie

mărfurile, valorile culturale, armele, munițiile, substanțele narcotice,

psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive și explozive,

deșeurile nocive și produsele cu destinație dublă. Latura obiectivă a

contrabandei se manifestă prin încălcarea regulilor vamale la trecerea peste

frontiera vamală a mărfurilor, obiectelor sau a altor valori, fără a avea achitate

taxele vamale în valoarea respectivă.

Latura subiectivă a contrabandei se realizează numai prin intenție

directă, adică vinovatul își dădea seama despre caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, a prevăzut consecințele acestuia și le-a dorit, iar scopul urmărit

de făptuitor constă în obținerea venitului ilicit prin eschivarea de la taxele

vamale.

9

Așadar, contrabanda — reprezintă o infracțiune complexă, prin care se

incriminează o modalitate specifică de sustragere de la plata taxelor, și anume

prin introducerea sau deținerea bunurilor care au intrat în țară cu încălcarea

regimului juridic al frontierei.

Articoul 117 Cod vamal stabilește că în cazul trecerii mărfurilor peste

frontiera vamală și în alte cazuri prevăzute de legislație, se percep, ca drepturi

de import și, respectiv, drepturi de export, următoarele: a) taxa vamală;

b) taxa pe valoarea adăugată; c) accizele; d) taxa pentru proceduri vamale.

În textul acestei norme expres sunt specificate taxele care pot fi percepute

de organul vamal la trecerea frontierei, iar neachitarea taxei în bugetul public

național pentru eliberarea autorizației de către Comisia Națională pentru

Securitatea Biologică (care le-a fost incriminată prin rechizitoriu) nu se

regăsește printre categoria plăților prevăzute la art. 117 Cod vamal.

Astfel, faptele incriminate prin rechizitoriu nu se regăsesc ca fapte

prejudiciabile prevăzute în dispoziția art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, pasibile

de pedeapsă penală, or în speță nu s-au constatat eschivări de la taxele vamale.

De rînd cu cele menționate, Colegiul reține că din comunicarea

Serviciului Vamal nr. 28/05-10445 din 06.09.2013 (f.d.34, vol. I) rezultă că la

încasarea taxelor vamale nu se face careva diferență între șrotul de soia

modificat și nemodificat genetic, deoarece existența sau lipsa în produs a

organismelor modificate genetic nu influențează încadrarea acestui produs în

Nomenclatorul Mărfurilor al R. Moldova.

Referitor la obligația deținerii și prezentării organului vamal a

autorizației eliberate de către Comisia Națională pentru Securitatea Biologică la

trecerea peste frontiera vamală a R. Moldova a produselor modificate genetic

Colegiul reține următoarele:

Din conținutul art. 23 alin. (2) din Legea privind securitatea biologică nr.

755 din 21.12.2001, rezultă că în cazul importului de mărfuri modificate genetic,

agentul economic urmează să dispună de autorizație eliberată de Comisia

Națională pentru Securitatea Biologică.

Odată cu intrarea în vigoare (la 22.01.2012) a Legii nr. 160 din 22.07.2011

privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător,

prevederile actelor legislative și ale celor normative cu privire la eliberarea

10

actelor permisive, precum și taxele pentru eliberarea acestora, care nu au fost

incluse în Nomenclatorul noii Legi, au devenit caduce.

Astfel, art. 39 alin. (5) din Legea privind actele legislative nr. 780 din

27.12.2001, expres prevede că abrogarea poate fi însoțită de adoptarea unei noi

reglementări în materie, dar poate fi și independentă de o nouă reglementare,

atunci cînd se înlătură un act sau o normă necorespunzătoare, iar articolul 47

alin. (1) lit. e) din aceeași Lege prevede că acțiunea actului legislativ încetează

dacă acesta a devenit caduc.

Altfel spus, odată cu intrarea în vigoare la data de 22.01.2012 a Legii

nr. 160 din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de

întreprinzător, trecerea peste frontiera vamală a R. Moldova a produselor

modificate genetic nu necesita prezentarea organelor vamale a unei autorității

eliberate de către Comisia Națională pentru Securitatea Biologică în

conformitate cu prevederile art. 23 alin. (2) din Legea nr. 755 din 21.12.2001.

Analizînd textul rechizitoriului sub acest aspect, Colegiul lărgit constată

că organul de urmărire penală i-a incriminat lui Sîrbu Valeriu, că acesta

începînd cu 23.01.2012 a organizat importul unor produse a căror import era

limitat prin necesitatea deținerii unei autorizații, însă după cum s-a menționat

mai sus începînd cu data de 22.01.2012 prezentarea unei astfel de autorizații

organului vamal la trecerea frontierei a produselor modificate genetic nu era

necesară.

Prin urmare instanța de recurs conchide, că în speță, cu certitudine s-a

stabilit că la achitarea taxelor vamale nu are nici o importanță dacă șrotul de

soia conține sau nu organisme modificate genetic, iar la importul acestora

agentul importator începînd cu 22.01.2012 în conformitate cu Legea nr. 160 din

22.07.2011 nu mai avea obligația de a prezenta organului vamal careva

Autorizație eliberată de Agenția Națională pentru Securitatea Biologică.

Așadar, organul de urmărire penală nu a demonstrat intenția și scopul urmărit

de inculpați la introducerea (după cum susține acuzarea) a datelor denaturate

în declarațiile vamale indicate în rechizitoriu.

Tot aici, instanța de recurs reține, că instanța de fond just a reținut că

organul de urmărire penală incriminîndu-i lui Sîrbu Valeriu organizarea

săvîrșirii infracțiunii de contrabandă, contrar prevederilor art. 281 alin. (2) și

286 alin. (2) Cod de procedură penală nu a indicat în rechizitoriu care au fost

11

acțiunile nemijlocite întreprinse de acesta în vederea organizării contrabandei,

or în cadrul cercetării judecătorești nu a fost posibil de determinat rolul

persoanelor inculpate și coparticiparea celorlalte persoane, precum și

determinarea acțiunilor fiecăruia la săvîrșirea contrabandei.

Ulterior, instanța de apel condamnîndu-l pe Sîrbu V. pentru săvîrșirea

infracțiunilor incriminate prin rechizitoriu nu și-a argumentat concluzia în

această parte, astfel că nu este clar din care considerent instanța a ajuns la

concluzia că Sîrbu V. a avut rolul de organizator la săvîrșirea acestei infracțiuni.

În continuare, Colegiul lărgit consideră justă și întemeiată concluzia

instanței de fond referitor la faptul că acuzarea nu a prezentat nici o probă

concludentă și pertinentă, care ar confirma că conținutul de organisme

modificate genetic în produsul (șrotul de soia) importat de către inculpați în

perioada 05.08.2011-07.03.2013 este de cel puțin 1% sau mai mult, or, reieșind

din prevederile art. 24 lit. c) al Legii nr. 755 din 21.12.2001 se consideră

modificat genetic produsul care conține organisme modificate genetic, sau

produse rezultate din astfel de organisme în cazul în care conținutul acestor

organisme este de cel puțin 1%, în acest sens nefiind prezentat nici un raport de

expertiză.

În consecință, instanța de recurs conchide asupra faptului că, instanța de

fond în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a

examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar, verificîndu-le sub

aspectul pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, fapt ce face ca

concluzia despre achitarea lui Sîrbu V. și SA „Floreni”. de sub învinuirea de

comitere a infracțiunii prevăzute de art. 42,248 alin. (5) lit. d) și 248 alin. (5) lit.

d) Cod penal, pe motiv că fapta acestora nu întrunește elementele constitutive

ale infracțiunilor să fie justă și întemeiată.

În acest context, Colegiul lărgit concluzionează, că decizia instanței de

apel prin care s-a conchis că Sîrbu V. și SA „Floreni” au săvîrșit infracțiunile

prevăzute de art. 42,248 alin. (5) lit. d) și respectiv 248 alin. (5) lit. d) Cod penal,

urmează a fi casată, ca fiind pripită și neîntemeiată, cu menținerea sentinței

instanței de fond, care este legală, motiv pentru care se apreciază că apelul a

fost greșit admis.

Astfel, recursul declarat de avocatul Ciurea D. în numele inculpaților este

întemeiat și urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și cu

12

menținerea sentinței primei instanțe.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Ciurea Dorin în numele

inculpaților Sîrbu Valeriu și persoana juridică S.A. „Floreni”, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie 2015,

în cauza penală în privința lui Sîrbu Valeriu Ion și persoana juridică S.A.

„Floreni”, cu menținerea sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 15 decembrie

2014, prin care Sîrbu Valeriu în baza art. 42,248 alin. (5) lit. d) Cod penal și S.A.

„Floreni” în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, au fost achitați, pe motiv că

fapta inculpaților nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 08 iulie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Nadejda Toma

Petru Moraru

13

28 iunie 2016 Dosarul 1ra-347/16

O P I N I E S E P A R A T Ă

în conformitate cu prevederile art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de

procedură penală (în cauza Sîrbu Valeriu și SA „Floreni”)

1.Prin decizia Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 28

iunie 2016 a fost adoptată următoarea soluție în cadrul judecării recursului

ordinar în cauza indicată:

„Admite recursul ordinar declarat de avocatul Ciurea Dorin în numele

inculpaților Sîrbu Valeriu și persoana juridică S.A. „Floreni”, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 septembrie 2015,

în cauza penală în privința lui Sîrbu Valeriu Ion și persoana juridică S.A.

„Floreni”, cu menținerea sentinței Judecătoriei Anenii Noi din 15 decembrie

2014, prin care Sîrbu Valeriu în baza art. 42,248 alin. (5) lit. d) Cod penal și S.A.

„Floreni” în baza art. 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, au fost achitați, pe motiv că

fapta inculpaților nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor”.

recursul ordinar declarat, cu casarea totală a hotărîrii atacate și dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.

435 alin. 2) pct. c) Cod de procedură penală.

2.1 Consider, că în speța dată de către instanța de apel a fost comisă

eroarea de drept prevăzută la art. 427 al.(1) pct. 6) Cod de procedură penală,

deoarece instanța de apel nu a respectat prevederile art. 415 alin. (21) Cod de

procedură penală la pronunțarea unei hotărîri de condamnare după o sentință

de achitare, lăsînd fără soluționarea corespunzătoare apelul procurorului, fapt

constatat de către instanța de recurs, care a dispus casarea deciziei atacate.

2.2. Totodată instanța de recurs a dispus menținerea sentinței de achitare

a lui Sîrbu Valeriu și SA „Floreni” privind învinuirea în baza art. 248 alin. (5) lit.

d) Cod penal, pe motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunilor, dar în motivarea acestei soluții a fost pus și

faptul, că odată cu intrarea în vigoare la data de 22.01.2012 a Legii nr. 160

din 22.07.2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de

14

întreprinzător, trecerea peste frontiera vamală a R. Moldova a produselor

modificate genetic nu necesita prezentarea organelor vamale a unei

autorității eliberate de către Comisia Națională pentru Securitatea Biologică în

conformitate cu prevederile art. 23 alin. (2) din Legea nr. 755 din 21.12.2001.

Analizînd textul rechizitoriului sub acest aspect, Colegiul lărgit constată că

organul de urmărire penală i-a incriminat lui Sîrbu Valeriu, că acesta începînd

cu 23.01.2012 a organizat importul unor produse a căror import era limitat

prin necesitatea deținerii unei autorizații, însă după cum s-a menționat mai sus

începînd cu data de 22.01.2012 prezentarea unei astfel de autorizații organului

vamal la trecerea frontierei a produselor modificate genetic nu era necesară.

Vreau să menționez, că persoana juridică SA ”Floreni” a fost pusă sub

învinuire pentru faptul, că „avînd principalul gen de activitate în domeniul

creșterii păsărilor, prelucrarea și conservarea cărnii, fiind persoană

juridică, care desfășoară activitatea de întreprinzător, înregistrată ca plătitor

de TVA, urmărind scopul eschivării de la achitarea anumitor taxe în bugetul

public național, precum și introducerea pe teritoriul R. Moldova a unor produse a

căror import este limitat prin necesitatea deținerii unei autorizații, în perioada

05 august 2011 - 07 martie 2013, a efectuat importul de la SC „Cargill

Agricultura”, România, a următoarelor mărfuri:

La 05.08.2011, 12.08.2011, 18.08.2011, 07.09.2011, 12.09.2011, 29.09.2011,

10.10.2011, 13.10.2011, 24.10.2011, 28.10.2011, 07.11.2011, 21.11.2011,

28.11.2011, 05.12.2011 și la 19.12.2011 SA „Floreni” introducînd date denaturate

în declarațiile vamale nr. 1510i2438, 1510i2521, 1510i2522, 1510i2588,

1510i2587, 1510i2778, 1510i2779, 1510i2833, 1510i2830, 1510i2831,

1510i2832, 1510i3078, 151013075, 1510i3076, 1510i3077, 1510i3195,

1510i3194, 1510i3251, 1510i3249, 1510i3397, 1510i3398, 1510i3512,

1510i3515, 1510i3614, 1510i3615, 1510i3857, 1510i3853, 1510i3944,

1510i3943, 1510i4075, 1510i4076, 1510i4279, 1510i4281, 1510i4278, precum

că, efectuează importul șrotului de soia nemodificat genetic, prin obținerea

frauduloasă a avizului Agenției Sanitar-Veterinare, în lipsa unei autorizații din

partea Comisiei Naționale pentru Securitate Biologică, ce urma să fie eliberată în

condițiile art.23 din Legea nr. 755 din 21.12.2001 privind securitatea biologică cu

achitarea taxei pentru eliberarea autorizației respective în sumă de 40 000 lei,

prevăzută de anexa la prezenta lege, a introdus pe teritoriul R. Moldova 813 180

15

kg. de șrot de soia ce conține organisme modificate genetic, în valoare de 4 483

642,54 lei”.

Instanța de recurs vizavi de învinuirile aduse a conchis, că în speță, cu

certitudine s-a stabilit că la achitarea taxelor vamale nu are nici o importanță

dacă șrotul de soia conține sau nu organisme modificate genetic, iar la importul

acestora agentul importator începînd cu 22.01.2012 în conformitate cu Legea

nr. 160 din 22.07.2011 nu mai avea obligația de a prezenta organului vamal

careva Autorizație eliberată de Agenția Națională pentru Securitatea Biologică.

Așadar, organul de urmărire penală nu a demonstrat intenția și scopul urmărit

de inculpați la introducerea (după cum susține acuzarea) a datelor denaturate

în declarațiile vamale indicate în rechizitoriu.

Sub acest aspect vreau să atrag atenția, că persoana juridică SA „ Floreni” în

perioada 05.08.2011-22.01.2012 nu deținea autorizația corespunzătoare, fapt

menționat chiar în sentința primei instanțe (f. d. 78 v. 15), de acea instanța de

recurs urma să motiveze în acest sens soluția sa de menținere a sentinței de

achitare în privința persoanei juridice SA „Floreni”.

De asemenea vreau să subliniez, că instanța de recurs a considerat justă și

întemeiată concluzia instanței de fond referitor la faptul că acuzarea nu a

prezentat nici o probă concludentă și pertinentă, care ar confirma că conținutul

de organisme modificate genetic în produsul (șrotul de soia) importat de către

inculpați în perioada 05.08.2011-07.03.2013 este de cel puțin 1% sau mai

mult, or, reieșind din prevederile art. 24 lit. c) al Legii nr. 755 din 21.12.2001 se

consideră modificat genetic produsul care conține organisme modificate

genetic, sau produse rezultate din astfel de organisme în cazul în care

conținutul acestor organisme este de cel puțin 1%, în acest sens nefiind

prezentat nici un raport de expertiză, fără a ține cont de faptul, că în acest sens

nu a fost dat răspuns la apelul procurorului, care a indicat, că „instanța de

judecată nu s-a pronunțat asupra faptului că actul de însoțire a mărfii

destinate SA „Floreni” (unde este indicat că șrotul de soia este modificat genetic),

indicat în declarațiile de export, întocmite la PTF din România, în mod „neclar”

dispare pînă la PTF ale R. Moldova, restul actelor fiind prezente, iar actul

menționat ca „dispărut” este înlocuit cu un aviz sanitar-veterinar ce atestă că „se

permite importul de șrot de soia nemodificat genetic”. Adică chiar și în cazul

16

acestui act nu se atestă conținutul șrotului de soia, ci faptul permisiv de a efectua

importul”.

Astfel, cauza urma să fie remisă la rejudecare pentru ca instanța de apel,

în cadrul examinării cauzei, cu respectarea prevederilor legale, care

reglementează modul de examinarea a cauzei după pronunțarea unei sentințe

de achitare, să dea răspuns la toate argumentele procurorului.

Judecător Nadejda Toma

17