1ra-900/2016 — art.186 alin.2 lit.b,c CP

1ra-900/2016 — art.186 alin.2 lit.b,c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-900/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

07 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

președinte Ursache Petru

judecători Toma Nadejda

Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Moraru Petru

judecînd, fără citarea părților la proces, recursurile ordinare declarate de

procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron Constantin și

de partea vătămată Racu Constantin, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Criuleni din 05 noiembrie 2015 și deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2016, în cauza penală în privința lui

Verdeș Nicu Haralampie, născut la 25.04.1994,

originar și domiciliat în s. Izbiște, r-nul Criuleni;

Grecu Corneliu Marin, născut de 14.06.1994,

originar și domiciliat în s. Cruglic, r-nul Criuleni;

Sandulescu Cristian Gheorghe, născut la

16.07.1994, originar și domiciliat în s. Cruglic,

r-nul Criuleni;

Dobrovolschi Ion Boris, născut la data de

14.03.1994, originar și domiciliat în s. Izbiște,

r-nul Criuleni.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

Haralampie, Grecu Corneliu Marin, Sandulescu Cristian Gheorghe și Dobrovolschi

1

Ion Boris au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 186 alin. (2)

lit. b) și c) Cod penal la amendă în mărime de 1000 (una mie) unități

convenționale, în sumă de 20 000 (douăzeci mii) lei pentru fiecare.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Racu Constantin a fost admisă

în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe

instanța în ordinea procedurii civile.

Grecu Corneliu, Sandulescu Cristian și Dobrovolschi Ion, împreună și prin

înțelegere prealabilă, în luna februarie-martie 2013, data exactă nu a fost

stabilită, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns pe

teritoriul depozitului ce aparține lui Racu Constantin, situat în s. Jevreni,

r-nul Criuleni, de unde au sustras 150 corlate de paturi, un motor electric de 30

KW, piese de la strung, 9 boroane, un cântar mare din metal, 3 corpusuri de plug,

aparatură de la tractor.

Inculpații Verdeș Nicu, Sandulescu Cristian și Dobrovolschi Ion, împreună și

prin înțelegere prealabilă, la data de 25 martie 2013 aproximativ la orele 18.00,

având scopul sustragerii bunurilor altei persoane au pătruns pe teritoriul

depozitului ce aparține lui Racu Constantin Alexei, situat în s. Jevreni,

r-nul Criuleni, de unde au sustras osia din față de la tractorul IUMZ-61 cu tot cu

roți, după care de la locul faptei sau ascuns.

Inculpatul Dobrovolschi Ion, în anul 2013, data și luna exactă în cadrul

urmăririi penale nu a fost posibil de stabilit, împreună și după o înțelegere

prealabilă cu Grecu Corneliu, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane,

au pătruns pe teritoriul depozitului ce aparține cet. Racu Constantin Alexei, situat

în s. Jevreni, r-nul Criuleni, de unde au sustras 35 de butelii de gaz.

Astfel, acțiunile lui Verdeș Nicu, Grecu Corneliu, Sandulescu Cristian și

Dobrovolschi Ion au fost reîncadrate din art. 185 alin.(5) Cod penal - furtul, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvîrșit de mai multe persoane,

prin pătrundere în încăpere, în proporții deosebit de mari, în baza art.186 alin.(2)

lit. b) și c) Cod penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvîrșit de mai multe persoane, prin pătrundere în alt locul pentru

depozitare, fiind exclus din învinuire semnul calificativ al infracțiunii de furt - în

proporții deosebit de mari, deoarece în ședința de judecată nu și-a găsit

confirmare valoarea prejudiciului cauzat în sumă totală de 219 700 lei.

vătămată, care au solicitat:

 Procurorul, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărîri, prin care inculpații Verdeș Nicu, Grecu Corneliu, Sandulescu Cristian și

Dobrovolschi Ion să fie recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.186 alin.(5)

Cod penal la 6 (șase) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În motivarea apelului a invocat, că prima instanță incorect a recalificat

acțiunile inculpaților în baza art. 186 alin.(2) lit. b) și c) Cod penal, deoarece nu a

2

dat o apreciere corespunzătoare conform art.101 Cod de procedură penală

fiecărei probe prezentate de către acuzatorul de stat, fiindcă cumulul de probe

administrate în cauza dată confirmă vinovăția inculpaților în săvîrșirea

infracțiuni prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal.

Totodată, a contestat și blîndețea pedepsei stabilite de către prima instanță,

considerînd că aceasta nu va atinge scopul restabilirii echității sociale, corectarea

condamnaților, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea

acestora, cît și a altor persoane, deoarece nu s-a ținut cont de criteriile generale

de individualizare a pedepsei.

În opinia apelantului, inculpații trebuie să execute pedeapsa reală cu

închisoare pentru infracțiunea săvîrșită.

 Partea vătămată Racu Constantin, casarea acesteia, în latura civilă,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie încasată în

mod solidar de la inculpații Verdeș Nicu, Grecu Corneliu, Săndulescu Cristian și

Dobrovolschi Ion suma prejudiciului material în mărime de 219700,00 lei,

cauzată prin infracțiune.

În motivarea apelului a invocat că, nu este de acord cu concluzia primei

instanței, care a considerat admisibilă acțiunea civilă a părții vătămate în partea

reparării prejudiciului material, însă a lăsat-o fără examinare cu soluționarea în

ordinea procedurii civile, deoarece o parte din bunuri au fost restituite și a fost

dedusă valoarea acestor bunuri din valoarea bunurilor sustrase.

A menționat că, pe parcursul cercetării judecătorești a înaintat acțiune civilă

în procesul penal cu încasarea din contul inculpaților în folosul lui prejudiciul

material în mărime de 219700,00 lei, fiind indicat că acest prejudiciu este calculat

fără a lua în considerație bunurile care au fost restituite.

18 ianuarie 2016 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de procuror și

partea vătămată, cu menținerea hotărîrii atacate.

instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd

obiectiv cumulul de probe prin рrisma art.101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect

concluzionînd asupra vinovăției inculpaților Verdeș Nicu, Grecu Corneliu,

Sandulescu Cristian și Dobrovolschi Ion de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (2) lit. b) și c) Cod penal.

Deși inculpații nu și-au recunoscut vina în săvîrșirea infracțiunii imputate,

instanța de apel a conchis că vina acestora a fost dovedită pe deplin prin probele

administrate la cauza penală, care au fost cercetate în cadrul ședințelor instanței

de fond și verificate în cadrul ședinței instanței de apel, precum sunt:

 declarațiile părții vătămate Racu Cons. și a martorilor Frunze Cons.,

Simcenco S., Dobrovolschi P.;

 cererea lui Racu Constantin din 14 martie 2013, pe faptul sustragerii

bunurilor de către persoane necunoscute a unui motor electric, paturi mici fără a

3

indica numărul acestora, 200 bucăți de pari de beton (f.d.13, vol. I; f.d. 20, vol. III;

f.d.20, vol. IV);

 ordonanță de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza

penală din 28 mai 2013, și anume, a 59 de corlate de paturi, care au fost ridicate

în procesul cercetării la fața locului (f.d.44, vol. I, 65, vol. IV);

 plângerea lui Racu Constantin din 18 aprilie 2013, pe faptul sustragerii

bunurilor de către persoane necunoscute, cauzându-i un prejudiciu în valoare

totală de 10 000 lei (f.d.56, vol. I);

 procesul - verbal de cercetare la fața locului din 19 aprilie 2013, de unde

a fost ridicat un mecanism de forțare a utilajului și un sac cu chei de diferite

dimensiuni (f.d.60-61, vol. I, 56-60, vol. IV);

 procesul - verbal de cercetare la fața locului din 19 aprilie 2013, prin

care a fost cercetată gospodăria lui Dracinschi Elena și a fost ridicată puntea din

față a unui tractor cu roți (f.d.67-71, vol. I, 72-75, vol. IV);

 plângerea lui Racu Constantin din 25 aprilie 2013, prin care solicită să

fie trase la răspundere penală persoane necunoscute care au sustras bunuri în

valoare totală de 39 800 lei (f.d.99, vol. I);

 procesul - verbal de cercetare la fața locului din 25 mai 2013, prin care a

fost supus cercetării depozitul lui Racu Constantin, amplasat în s. Jevreni,

r-nul Criuleni (f.d.124-128, vol. I, 22, vol. III);

 factura de expediție din 10 iulie 2004, prin care se confirmă că

Racu Constantin a procurat 250 paturi metalice pentru copii în valoare totală

de 150 000 lei (f.d.163, vol. I, 62, vol. IV).

Analizând în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art. 101 Cod

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, instanța de apel a concluzionat că instanța de fond corect a

reîncadrat juridic acțiunile inculpaților Verdeș Nicu, Grecu Corneliu, Sandulescu

Cristian și Dobrovolschi Ion în baza art. 186 alin.(2) lit. b) și c) Cod penal, potrivit

elementelor constitutive: „Furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, comisă de mai multe persoane, săvârșit prin Pătrunderea în locul pentru

depozitare.”

În acest sens, nu au fost reținute ca plauzibile argumentele invocate de către

acuzare cu privire la faptul că instanța de fond nu a apreciat probele conform

art. 101 Cod procedură penală, or instanța de apel a reținut că, instanța de fond a

examinat cauza minuțios, multilateral, sub toate aspectele și în baza tuturor

probelor administrate, justificat a atras concluzia că fapta inculpaților Verdes

Nicu, Grecu Corneliu, Sandulescu Cristian și Dobrovolschi Ion întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. b) și c)

Cod penal.

Mai mult, instanța de apel a relevat că, instanța de fond din probele

materiale anexate de către acuzator rezultă că, partea vătămată în cererile de

tragere la răspundere penală indică bunuri în valoare totală de 49 800,00 lei, iar

în cererea din 13 martie 2013 indică că i-au fost sustrase un motor electric pe

4

care în cadrul urmăririi penale îl apreciază la suma de 30 000,00 lei, însă în cadrul

ședinței de judecată îl apreciază la suma de 15 000,00 lei, paturi mici fără a indica

numărul acestora, care a fost ulterior determinat după numărul de paturi

procurate de către partea vătămată în anul 2004 la prețul total de 120 000,00 lei,

200 bucăți de pari de beton pe care îi apreciază la suma de 12 000,00 lei. Deci, din

cumulul de probe prezentat de către acuzator rezultă că valoarea unor bunuri

(paturi pentru copii) sustrase s-a stabilit în raport cu valoarea lor la data

procurării de către partea vătămată - 150 000,00 lei și nu s-a ținut cont de

valoarea și interesul comercial a acestor bunuri la momentul săvârșirii

infracțiunii.

La fel, din probele acuzării se constată sustragerea a 60 corlate de paturi,

ceea ce ar fi 30 paturi și nu numărul de paturi de 250 indicat în factura fiscală din

anul 2004, iar prețul indicat în factură de 600,00 lei este pentru un pat, adică

corlatele împreună cu plasa metalică, or faptul sustragerii plaselor metalice de la

pat nu și-a găsit confirmare în ședința de judecată.

Instanța de apel a indicat că, la determinarea valorii bunurilor sustrase,

acuzatorul nu a ținut cont de gradul de uzură a bunurilor, or o parte din bunuri

erau uzate cu o vechime de zeci de ani și mai mult, iar valoarea lor a fost

determinată din declarațiile părții vătămate, fără prezentarea la cauză în instanța

de judecată a certificatelor despre valoarea comercială a acestora la momentul

sustragerii, și anume: 200 pari din beton la prețul unuia de 60,00 lei, în sumă

totală de 12 000,00 lei, un motor electric de 30 KW în sumă de 30 000,00 lei,

piese de la strung în sumă totală de 12 000,00 lei, 6 anvelope de la remorcă la

prețul anvelopei de 2 000,00 lei, în sumă totală de 12 000,00 lei, 9 borone la

prețul uneia de 800 lei, în sumă totală de 7 200,00 lei, un cântar mare din metal la

prețul 15 000,00 lei, care pe parcursul urmăririi penale a variat de la 4 000,00 la

15 000,00 lei, 3 corpusuri de plug la prețul unuia de 1 500,00 lei, care au fost puse

la valoarea unui plug integral nou, în sumă totală de 4 500,00 lei, aparatură

de la tractor în sumă totală de 5 000,00 lei, fără a se concretiza din ce se

compune aceasta, osia din față de la tractor IUMZ-61 cu tot cu roți care valorează

2 000,00 lei, 35 de butelii de gaz în sumă de 100,00 lei butelia.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a menționat că, acuzatorul de stat

a anexat la cauza penală facturi online Bragazin www.agropiese.md, care atestă

prețul unor agregate agricole noi, acestea nefiind incluse în învinuirea adusă

învinuiților (Vol. I, f.d. 161, 162).

Astfel, instanța de apel a considerat neîntemeiată și ilegală, și învinuirea

adusă inculpaților Verdeș Nicu, Grecu Corneliu, Sandulescu Cristian și

Dobrovolschi Ion în partea sustragerii a 6 anvelope de la remorcă la prețul

anvelopei de 2 000,00 lei, în sumă totală de 12 000,00 lei, despre care partea

vătămată indică că au fost sustrase încă în anul 2011, inculpaților, fiindu-le

imputată săvârșirea infracțiunii în anul 2013.

Mai mult, instanța de apel a concluzionat că, instanța de fond legal și

întemeiat a apreciat critic declarațiile părții vătămate Racu Constantin cu privire

5

la faptul sustragerii de către inculpați a 200 pari din beton, or acesta la diferite

etape ale urmăririi penale modifică numărul de pari de beton de la un număr

nedeterminat la 80 pari, apoi la 200 pari fără a se indica motivele schimbării

declarațiilor, iar declarațiile martorului Dobrovolschi Petru despre faptul că a

auzit că Dobrovolschi Ion de rând cu alte bunuri a sustras și pari de beton, fiind

apreciată ca o probă indirectă și incertă, care nu concretizează numărul parilor și

prețul acestora.

Astfel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond a constatat cu

certitudine că, valoarea prejudiciului cauzat prin acțiunile inculpaților, și anume

de inculpatul Dobrovolschi Ion în sumă totală de 223 200,00 lei, de inculpatul

Grecu Corneliu în sumă de 221 700,00 lei, iar inculpații Sandulescu Cristian și

Verdeș Nicu în sumă totală de 219 700 lei nu și-a găsit confirmare în ședința de

judecată, și deci argumentele invocate de către partea vătămată cu privire la

încasarea în mod solidar de la inculpați a sumei prejudiciului material în mărime

de 219 700,00 lei, instanța de apel nu le-a reținut, deoarece afirmațiile părții

vătămate în acest sens nu au fost probate.

Deci, nici argumentele invocate de acuzare cu privire la faptul că instanța de

fond a omis să indice în sentință prejudiciul cauzat, indicând doar bunurile fără a

face referire la sumă, nu au fost reținute de instanța de apel, or, la speța dată

instanța de fond a făcut trimitere la sume, acesta fiind apreciată ca 49800,0 lei.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, conform art.126

Codul penal se consideră proporții deosebit de mari dacă valoarea bunurilor, la

momentul săvârșirii infracțiunii, depășea 5000 unități convenționale, ceea ce

constituie suma de 100 000,00 lei.

Cât privește argumentele invocate de partea vătămată în latura civilă

acestea nu au fost reținute de către instanța de apel, or, de către instanța de fond

legal și întemeiat a fost considerată admisibilă acțiunea civilă înaintată de partea

vătămată în partea reparării prejudiciului material în principiu, deoarece o parte

din bunuri au fost restituite, iar partea vătămată nu a precizat cu certitudine care

anume bunuri au fost restituite și nu a dedus valoarea acestor bunuri din

valoarea bunurilor sustrase, și conducându-se de art. 225 alin. (3) Cod de

procedură penală, prima instanță corect a admis în principiu acțiunea civilă,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea

procedurii civile.

Verificînd legalitatea pedepsei, instanța de apel a concluzionat că, prima

instanță a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75, 76 și 77 Cod penal și le-a stabilit

inculpaților o pedeapsă echitabilă și legală pentru infracțiunea săvîrșită.

procuror și partea vătămată.

6.1. Procurorul, invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 6) și 10)

Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

instanța de apel în cazurile cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

6

motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și cînd s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale, solicită casarea hotărîrii atacate cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel, de către un alt complet de judecată.

În susținerea solicitării sale recurentul invocă ilegalitatea hotărîrii adoptate

de către instanța de apel, care neîntemeiat a menținut hotărîrea primei instanțe

în ce privește reîncadrarea acțiunilor inculpaților din art.186 alin.(5) Cod penal în

art.186 alin.(2) lit. b) și c) Cod penal, deoarece nici în sentință și nici în decizie nu

s-a indicat costul bunurilor sustrase, limitîndu-se doar la enumerarea acestora,

fără a concretiza echivalentul bunurilor sustrase pentru fiecare inculpat, pe cînd

cele constatate de instanța de judecată că au fost sustrase, depășesc proporțiile

prevăzute de art.126 Cod penal.

Menționează că, instanța de apel a reținut că prejudiciul cauzat conform

plîngerilor depuse de partea vătămată constituie 49800 lei, cu toate că în sentința

primei instanțe nu este constatat prejudiciul cauzat. Astfel, se constatată că

instanța de apel, menținînd hotărîrea primei instanțe, nu era în drept să corecteze

sau să schimbe cele constatate de instanța de fond.

În opinia recurentului cumulul de probe administrate în cauza dată și

prezentate de către acuzarea de stat în sprijinul învinuirii confirmă pe deplin vina

inculpaților de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(5) Cod penal. Mai

mult ca atît, că partea vătămată în instanța de apel, suplimentar a declarat că

sumele indicate de către el în plîngerile depuse personal sunt corecte, deoarece

au fost mai multe pătrunderi.

6.2. Partea vătămată Racu Constantin, solicită casarea deciziei instanței

de apel, precum și hotărîrea primei instanțe, în latura civilă, și să fie dispusă

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, invocînd aceleași motive ca și în

cererea de apel.

invocate, Colegiul lărgit consideră că acestea urmează a fi admise, din

următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Alin. (4) și (5) al aceleiași norme,

prevede că în vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor, pronunțîndu-se asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept,

asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care

prin apel se transmit instanței de apel, sunt: dacă fapta reținută ori imputată a

7

fost săvîrșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce

împrejurări a fost comisă, dacă probele au fost apreciate corect de prima instanță

prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod

de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual,

penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata

încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărîrea instanței de fond

urmează a fi desființată cu rejudecarea cauzei.

Reieșind din materialele cauzei și analizînd hotărîrea atacată, Colegiul lărgit

reține, că instanța de apel greșit a indicat în decizia sa fapta constatată de prima

instanță și conținutul dispozitivului sentinței, și anume: „Prin sentința Judecătoriei

Criuleni din 05 noiembrie 2015, inculpații Verdeș Nicu Haralampie, Grecu Corneliu

Marin, Sandulescu Cristian Gheorghe și Dobrovolschi Ion Boris au fost recunoscuți

vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 185 alin. (5) Cod penal...”, iar

ulterior se expune asupra corectitudinii concluziei primei instanțe referitor la

reîncadrarea acțiunilor inculpaților din art.185 alin.(5) Cod penal în baza art. 186

alin.(2) lit. b) și c) Cod penal, precum și la fapta constatată de instanța de fond,

indicînd fraza: „Prejudiciul cauzat conform plîngerilor depuse de partea vătămată

Racu Constantin constituie 49800,0 lei.” (f.d.43, vol. V), ceea ce nu corespunde cu

fapta constatată de prima instanță (f.d.192 verso, vol. II).

Totodată, Colegiul lărgit concluzionează că nici prima instanță și nici

instanța de apel nu au verificat probele administrate pe cauza dată, în vederea

stabilirii sumei reale a prejudiciului cauzat părții vătămate, ceea ce contravine

practicii judiciare stabilite privind sentința judecătorească, potrivit căruia „Partea

descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă:

- descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se: locul,

timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele

infracțiunii. Dacă infracțiunea a fost săvîrșită de două sau mai multe persoane prin

înțelegere prealabilă sau de un grup organizat, e necesar să fie expuse acțiunile

concrete săvîrșite de către fiecare inculpat;

- dacă infracțiunea săvîrșită a atras după sine un prejudiciu material -

specificările: cui i-a fost cauzat prejudiciul, valoarea lui, precum și partea restituită

pînă la judecarea cauzei și cea a prejudiciului rămas nerestituit..”

În acest sens, Colegiul lărgit menționează că, valoarea bunurilor sustrase ca

semn calificativ al componenței de infracțiune, care prevede răspunderea pentru

sustragere, se determină conform art. 126 Cod penal, care specifică că, se

consideră proporții deosebit de mari, proporții mari valoarea bunurilor sustrase,

dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate,

comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o

persoană sau de un grup de persoane, care, la momentul săvîrșirii infracțiunii,

depășește 5000 și, respectiv 2500 unități convenționale de amendă.

8

Mărimea prejudiciului cauzat prin sustragere se determină conform

prețurilor libere de piață la momentul examinării cauzei. În lipsa datelor cu

privire la prețul bunurilor sustrase, valoarea lor poate fi stabilită în baza

concluziilor expertizei merceologice, ținîndu-se cont și de circumstanțele expuse

de proprietar.

Colegiul penal menționează că potrivit art. 93 alin.(1) și alin.(2) Cod de

procedură penală, probele sînt elemente de fapt dobîndite în modul stabilit de

prezentul cod, care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii,

la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea

altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei, și în calitate de

probe în procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul

următoarelor mijloace: 1) declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale

părții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabile, martorului;

2) raportul de expertiză, etc.

Conform art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, toate probele

administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și

obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate,

coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe și verificarea sursei din

care provin probele, în conformitate cu prevederile prezentului cod, prin

procedee probatorii respective, iar în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu

– din punct de vedere al coroborării lor.

Din considerentele menționate, Colegiul lărgit conchide că soluția adoptată

de către instanța de apel este contrară prevederilor legale, astfel, instanța de apel,

judecînd cauza dată, a comis eroarea de drept prevăzută în art. 427 alin.(1) pct. 6)

Cod de procedură penală, la care se face referire în recurs, eroare ce nu poate fi

corectată de către instanța de recurs, deci există temeiul de casare a soluției

adoptate de către instanța de apel.

Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul lărgit consideră necesar a casa

total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie 2016, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în strictă conformitate cu

prevederile legale.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legale asupra motivelor indicate în apeluri de

procuror și partea vătămată, să cerceteze, să verifice și să aprecieze profund

probele administrate pe parcursul procesului penal în strictă conformitate cu

cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate, să-și argumenteze clar concluziile sale

în decizia adoptată, ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, de practica

9

unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărîre

legală și întemeiată.

penală, Colegiul lărgit,

D E C I D E:

Se admit recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Miron Constantin și de partea vătămată Racu

Constantin, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

18 ianuarie 2016, în cauza penală în privința lui Verdeș Nicu Haralampie, Grecu

Corneliu Marin, Sandulescu Cristian Gheorghe, Dobrovolschi Ion Boris și se

dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Pronunțată integral la data de 07 iulie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecător Toma Nadejda

Judecător Timofti Vladimir

Judecător Alerguș Constantin

Judecător Moraru Petru

10