1ra-444/2016 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni din 17 august 2015, pronunțată în baza prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Cuciuc Evgraf Ivan și Postica Gheorghe Ivan au fost recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-le stabilită o pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale, ceea ce constituie 6000 lei, pentru fiecare. Acțiunea civilă a părților vătămate Burlea Semion, Agachi Pavel, Agachi Andrei și Aștifeni Vitalie împotriva inculpaților Cuciuc Evgraf și Postică Gheorghe cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune a fost respinsă ca neîntemeiată. 1

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpații Cuciuc Evgraf și Postica Gheorghe la 26 august 2012, aproximativ la ora 01.30, împreună și cu alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflîndu-se în stradă, în preajma domiciliului lui Burlea Semion, situat în satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni, din intenții huliganice, intenționat încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, i-au aplicat lui Agachi Andrei, Agachi Pavel și Aștifeni Vitalie, multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului, în rezultatul căruia lui Agachi Andrei i s-au cauzat echimoze pe brațul drept, excoriații pe pavilionul urechii drepte, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 359D din 07 noiembrie 2012 se califică ca vătămări neînsemnate, lui Agachi Pavel i s-au cauzat echimoză pe față, excoriații pe umărul stîng, cutia toracică stînga, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 363D din 07 noiembrie 2012 se califică ca vătămări neînsemnate și lui Aștifeni Vitalie i s-au cauzat echimoze pe față, excoriații pe cap, hemoragia din sclera ochiului stîng, leziuni, care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 364D din 07 noiembrie 2012 se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Tot ei în continuarea acțiunilor sale infracționale, aflîndu-se în preajma domiciliului lui Burlea Semion, situat în satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni, din intenții huliganice, intenționat încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, i-au aplicat în stradă multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului lui Burlea Semion, care a încercat să curme acțiunile lor criminale față de Agachi Andrei, Agachi Pavel și Aștifeni Vitalie, în rezultatul cărui fapt i-au cauzat echimoze pe brațul drept, excoriații pe pavilionul urechii drepte, leziuni care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 362D din 07 noiembrie 2012, se califică ca vătămări corporale neînsemnate.

Sentința nominalizată a fost contestată cu apel de către avocatul Viorel Chetrușca în numele părților vătămate, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpaților să le fie aplicată o pedeapsă mai aspră cu admiterea integrală a acțiunilor civile înaintate de Burlea Semion, Agachi Pavel, Agachi Andrei și Aștifeni Vitalie, și încasarea a cîte 50 000 lei pentru fiecare, drept despăgubire a prejudiciului moral precum și încasarea cheltuielilor de judecată, invocînd că pedeapsa aplicată inculpaților este prea blîndă, în condițiile în care aceștia reprezintă un pericol social, deoarece nu conștientizează deplin gravitatea comportamentului infracțional, care se manifestă arogant și amenințător față de părțile vătămate, fiind convinși că vor scăpa de o pedeapsă reală, și de obligația unei despăgubiri echitabile. La fel, a subliniat că în cadrul dezbaterilor judiciare, și anume în timpul audierii inculpaților, aceștia au declarat că își recunosc vina în cele comise, dar au negat circumstanțele indicate în rechizitoriu, aceasta în circumstanțele în care prima instanță a dispus examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală. Astfel, în atare împrejurare, apelantul a menționat că prima instanță a neglijat explicațiile date la pct. 25, 26 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 CPP de către instanțele judecătorești, unde se indică faptul că conform art. 3641 alin. (1) CPP, recunoașterea celor săvîrșite de inculpat vizează totalitatea faptelor reținute în rechizitoriu. Recunoașterea parțială, constînd fie în recunoașterea săvîrșirii faptei în alte împrejurări sau în altă calitate, fie în 2 recunoașterea doar a unor fapte din cele descrise în rechizitoriul, face inaplicabilă procedura simplificată. A afirmat că concluzia primei instanței cu privire la imposibilitatea stabilirii cuantumului despăgubirilor solicitate în acțiunea civilă este neîntemeiată, din moment ce părților vătămate li s-a cauzat un prejudiciu moral prin acțiunile violente ale inculpaților.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 octombrie 2015, apelul declarat a fost admis, cu casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Cuciuc Evgraf și Gheorghe Postica recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală li se stabilește o pedeapsă pentru fiecare, sub formă de amendă în beneficiul statului a cîte 600 unități convenționale, echivalentul a 12.000 lei. A admite acțiunea civilă și a încasa de la Evgraf Cuciuc paguba morală: în beneficiul lui Semion Burlea 5000 lei; în beneficiul lui Andrei Agachi 5000 lei, în beneficiul lui Pavel Agachi 5000 lei și în beneficiul lui Vitalie Aștifeni 5000 lei, în rest cerințele privind despăgubirile morale se resping. A admite acțiunea civilă și a încasa de la Gheorghe Postica paguba morală: în beneficiul lui Semion Burlea 5000 lei; în beneficiul lui Andrei Agachi 5000 lei, în beneficiul lui Pavel Agachi 5000 lei și în beneficiul lui Vitalie Aștifeni 5000 lei, în rest cerințele privind despăgubirile morale se resping. Acțiunile civile a părților vătămate Simion Burlea, Andrei Agachi, Pavel Agachi și Vitalie Aștifeni privind despăgubirile materiale a admite în principiu, lăsînd spre soluționare în ordinea procedurii civile.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prima instanță corect și în corespundere cu prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal a concluzionat despre necesitatea aplicării pedepsei sub formă de amendă. Totodată, soluționînd chestiunea cu privire la mărimea pedepsei amenzii, prima instanță s-a condus de circumstanțele atenuante, de recunoașterea vinei de către inculpați, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii, de gravitatea infracțiunii comise, de consecințele survenite, personalitatea inculpaților, că la locul de trai se caracterizează pozitiv, se căiesc sincer de cele comise și nu au antecedente penale, au recunoscut săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și au solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, dar incorect a concluzionat despre aplicarea minimului pedepsei cu amendă prevăzută de sancțiunea art. 287 alin. (2) Cod penal, or norma dată prevede o pedeapsă cu amendă de pînă la 1000 unități convenționale, astfel nu s-a ținut cont în deplină măsură de personalitatea inculpaților, de gradul pericolului social al faptelor comise, de numărul persoanelor pătimașe și consecințele survenite pentru fiecare în parte. Avînd în vedere că în corespundere cu art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură inculpatul beneficiază de o reducere cu o pătrime a limitei de pedeapsă cu amenda prevăzută de sancțiunea normei incriminate, instanța de apel a menținut concluzia primei instanțe referitoare la categoria pedepsei stabilite lui Cuciuc Evgraf și Postica Gheorghe, însă a apreciat-o în mărime de 600 unități convenționale ce constituie pedeapsă echitabilă în raport cu fapta inculpaților și prejudiciul cauzat părților vătămate și relațiilor sociale. 3 La fel, instanța de apel a menționat că, deși era obligată a se expune asupra încasării prejudiciului moral prima instanță nu s-a pronunțat în acest sens, astfel lezînd dreptul părților vătămate la satisfacție morală și un proces echitabil. În cadrul examinării cauzei în prima instanță, părțile vătămate cu respectarea prevederilor art. 219 Cod procedură penală, au înaintat către Cuciuc Evgraf și Postica Gheorghe acțiune civilă prin care au solicitat încasarea prejudiciului moral și material precum și a cheltuielilor de judecată. În acest sens, instanța de apel a subliniat că potrivit art. 1422 alin. (1) Cod Civil „în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc”. Conform art. 1423 alin. (1) Cod Civil „Mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate”. Suma solicitată de fiecare parte vătămată a cîte 50.000 lei instanța de apel a considerat-o exagerată și neproporțională prejudiciului cauzat acestora, avînd în vedere și faptul, că pedeapsa penală de asemenea contribuie, într-o oarecare măsură, la recuperarea prejudiciului moral. Nu au fost considerate relevante și au fost respinse ca nefondate motivele apelului cu privire la admiterea acțiunii civile a părților vătămate în partea încasării prejudiciului material și cheltuielilor de judecată, în acest sens instanța de apel a menționat că, nu au fost prezentate careva probe incontestabile ce ar justifica stabilirea cuantumului concret a prejudiciului material cauzat.

Împotriva deciziei au declarat recursuri ordinare: - avocatul Burduja Sergiu în numele inculpatului Postica Gheorghe, care a solicitat casarea acesteia cu menținerea sentinței. În motivarea recursului declarat s-au invocat următoarele argumente: - Circumstanțele expuse în ordonanța din 08 iulie 2014 prin care s-a anulat ordonanța de scoatere de sub urmărirea penală a inculpaților Cuciuc Evgraf și Postica Gheorghe este lovită de nulitate, din motiv că acuzatorul de stat prin anularea ordonanței vizate a încălcat principiul non bis in idem, ceea ce contravine dispoziției art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală; - Prima instanță, reieșind din depozițiile părților vătămate a aplicat o amendă reală, pe care inculpatul Postica Gheorghe au achitat-o, nefiind clar din care motive inculpatul trebuie să achite o sumă de 5 000 lei pentru fiecare parte vătămată. - avocatul Chetrușca Viorel în numele părților vătămate Burlea Simion, Agachi Andrei, Aștifeni Vitalie și Agachi Pavel, care a solicitat casarea deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpaților să le fie stabilită o pedeapsă mai aspră, cu excluderea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, indicînd următoarele considerente: - în timpul dezbaterilor judiciare/interogării inculpaților, dar și în cadrul susținerilor verbale în prima instanță, reconfirmate în fața instanței de apel, inculpații 4 au declarat direct că, recunosc vina lor, dar au negat circumstanțele indicate în rechizitoriu, contestînd cuantumul prejudiciului, fiind totuși solicitată judecarea cauzei și aplicarea pedepselor potrivit art. 3641 CPP; - nu sunt aplicabile dispozițiile art. 3641 CPP în condițiile în care inculpatul nu recunoaște în totalitate situația de fapt descrisă în rechizitoriu, inclusiv aspectul ce privește participarea unui inculpat; - în prezent inculpații continuă să reprezinte un pericol social, deoarece nu realizează pe deplin gravitatea comportamentului infracțional, se manifestă arogant față de părțile vătămate, fiind siguri că vor scăpa de o pedeapsă reală, și de obligația despăgubirii echitabile. Pentru comportamentul iresponsabil al inculpaților și pentru a atinge scopul legii de reeducare a inculpaților, se justifică a fi decisă aplicarea unor sancțiuni mai dure. - avocatul Chisnencu Alexandru în numele inculpatului Cuciuc Evgraf, care a solicitat casarea deciziei cu menținerea sentinței. În motivarea recursului declarat s-au invocat următoarele argumente: - prima instanță, la pronunțarea sentinței absolut legale și întemeiate, corect a aplicat prevederile legale de ordin material și procedural, reieșind din admiterea procedurii simplificate de examinare a cauzei (art. 3641 CPP RM). La fel, corect a stabilit circumstanțele atenuante (art. 78 CP RM) - recunoașterea vinei de către inculpat, căința sinceră, săvîrșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave, reducînd cu o pătrime limita de jos a pedepsei, de la 400 u.c. la 300 u.c; - consideră că instanța de apel, prin hotărîrea adoptată a dispus încasarea unor sume exorbitante și exagerate care contravin legislației în vigoare, dar și Hotărîrii Plenului CSJ RM „Cu privire la aplicarea de către instanțele de judecată a legislației ce reglementează repararea prejudiciului moral” nr. 9 din 09.10.2006; - afirmă că părțile vătămate nu au justificat cauzarea unui prejudiciu moral și nici mărimea acestuia, or, dovedirea unui prejudiciu moral pretins cade în sarcina acestora.

Pe marginea recursurilor declarate de avocații inculpaților a depus referință avocatul Chetrușca Viorel în numele părților vătămate Burlea Simion, Agachi Andrei, Aștifeni Vitalie și Agachi Pavel și procurorul din Procuratura de nivelul Curții Supreme de Justiție, care au solicitat respingerea acestora.

Judecînd recursurile ordinare declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit, consideră că acestea urmează a fi admise, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din următoarele considerente. Din actele cauzei, instanța de recurs constată că cauza penală a fost examinată în baza probelor administrate la faza urmăririi penale, unde din conținutul dispoziției art. 3641 Cod de procedură penală se desprind următoarele condiții absolut necesare, care necesită a fi întrunite cumulativ: 1) cererea inculpatului să intervină pînă la începerea cercetării judecătorești în prima instanță; 2) cererea inculpatului trebuie să conțină mențiune privind recunoașterea totală și necondiționată a faptei/faptelor incriminate în legătură cu care a fost diferit justiției și renunțarea la dreptul de a solicita examinarea altor probe; 3) probele administrate în faza de urmărire penală să fie suficiente și de natură să permită stabilirea unei pedepse. 5 În acest sens, inculpații Cuciuc Evgraf și Postica Gheorghe, la data de 13.02.2015 au înaintat o cerere prin care au indicat că își recunosc vina în cele incriminate și au făcut cunoștință cu probele administrate la faza urmăririi penale, solicitînd examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală (f.d. 102-103, vol. II). La aceeași dată, prima instanță, prin încheiere protocolară a admis cererile inculpaților privind examinarea cauzei în procedură simplificată (f.d. 106, verso, vol. II). Astfel, instanța de recurs constată că înscrisurile întocmite personal de către inculpați corespund cerințelor enumerate mai sus. Însă, lecturînd declarațiile inculpaților depuse în prima instanță, Colegiul penal lărgit atestă divergențe între conținutul acestor declarații privitoare la cele întîmplate și faptele reținute în actul de învinuire în sarcina celor din urmă. Prin urmare, de către organul de urmărire penală lui Cuciuc Evgraf și Postica Gheorghe i s-a înaintat învinuirea pentru faptul că: „...fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflîndu-se în stradă în preajma domiciliului lui Burlea Semion, situat în satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni, din intenții huliganice, intenționat încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, i-au aplicat lui Agachi Andrei, Agachi Pavel și Aștifeni Vitalie, multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului...”. „Tot ei în continuarea acțiunilor sale infracționale, aflîndu-se în preajma domiciliului lui Burlea Semion, situat în satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni, din intenții huliganice, intenționat încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o vădită lipsă de respect față de societate, i- au aplicat în stradă multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului lui Burlea Semion.” Aceste circumstanțe, au fost denaturate prin declarațiile inculpaților, care deși au confirmat că își recunosc vinovăția în comiterea infracțiunilor imputate prin rechizitoriu, au relatat că: „Pe Burlea Semion l-a văzut puțin mai departe de casa sa, care după comportament a apreciat, că era în stare de ebrietate, acesta s-a apropiat de băieți și a striga „opriți-vă”. Careva urme de bătaie nu a văzut la el. Cu 20 minute pînă la caz, el 1-a văzut pe Bulrea Semion, care stătea la poartă cu Agachi și beau băuturi alcoolice. Lovituri lui Burlea Semion nu i-a aplicat. Lovituri lui Agachi Andrei nu i-a aplicat, doar 1-a îmbrîncit. Lui Aștifeni Vitalie nu i-a aplicat nici o lovitură. Cearta s-a început la marginea satului, a continuat în pădure, apoi la bar, după care au ajuns la poarta lui Burlea Semion.” (f.d. 145, vol. II). Postica Gheorghe a declarat că: „Ajungînd la poarta lui Burlea Semion, în stradă a văzut că Cuciuc Evgraf se certa cu Agachi Andrei. Din partea de jos a satului s-a apropiat Agachi Pavel cu alte persoane din sat la locul cerții. El a încercat să-i liștească pe Cuciuc Evgraf și Agachi Andrei, care era în stare de ebrietate avansată. Cînd a încercat să-i despartă, nu a aplicat nimănui lovituri, cineva l-a lovit cu piciorul în spate. Speriindu-se că va fi bătut a fugit și și-a continuat drumul spre tabără. Pe Burlea Semion nu 1-a văzut la locul conflictului.” (f.d. 146, vol. II). Așadar, reieșind din declarațiile depuse de inculpați instanța de recurs ajunge la concluzia că prin conținutul acestora se neagă oricare implicare a inculpaților la actul de huliganism asupra părților vătămate Agachi Andrei, Agachi Pavel, Aștifeni Vitalie și Burlea Semion. O asemenea împrejurare urma a fi luată în vizorul primei instanțe, or potrivit explicațiilor date în pct. 25 aliniatul 2 din Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 13 cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 CPP de către instanțele judecătorești din 16.12.2013 se subliniază: „Conform art. 3641 alin. (1) CPP, recunoașterea celor săvîrșite de 6 inculpat vizează totalitatea faptelor reținute în rechizitoriu. Recunoașterea parțială, constînd fie în recunoașterea săvîrșirii faptei în alte împrejurări sau în altă calitate, fie în recunoașterea doar a unor fapte din cele descrise în rechizitoriul, face inaplicabilă procedura simplificată.” Acest fapt urma a fi sesizat de către prima instanță, iar ulterior aceasta trebuia să se ghideze de cele reflectate la pct. 26 al aceleiași Hotărîri, și anume: „Dacă în cadrul examinării conform procedurii simplificate după audierea inculpatului și/sau în timpul dezbaterilor au apărut circumstanțe care exclud aplicarea dispozițiilor art. 3641 CPP, instanța de judecată, deliberînd în conformitate cu prevederile art. 383 CPP, prin o nouă încheiere motivată, va relua judecarea cauzei și va judeca cauza în procedura generală.”, lucru care nu s-a făcut. Aceeași eroare a fost admisă și de către instanța de apel, care în virtutea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală este obligată de a verifica legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate sub aspectul chestiunilor de drept și ținînd cont de specificul procedurii în baza căreia a fost judecată cauza, un prim aspect care urma a fi supus controlului era verificarea întrunirii cumulative a condițiilor specifice art. 3641 Cod de procedură penală pentru a constata corectitudinea examinării cauzei în baza acestei proceduri de către prima instanță. La acest capitol, instanța de recurs reține ca fiind temeinic argumentul avocatului Chetrușca Viorel în numele părților vătămate prin care se susține că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 3641 CPP în condițiile în care inculpatul nu recunoaște în totalitate situația de fapt descrisă în rechizitoriu, inclusiv aspectul ce privește participarea unui inculpat. În concluzie, reieșind din faptul că la examinarea cauzei în baza probelor administrate la faza urmăririi penale există circumstanțe care exclud aplicarea prevederilor procedurii vizate și că eroare menționată a fost omisă de către instanța de apel, în vederea înlăturării acesteia apare necesitatea de a admite recursurile ordinare de pe rol, cu casarea deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, potrivit cărora pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sînt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămîne cea care a existat la soluționarea recursului în coroborare cu explicațiile date în Hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 CPP de către instanțele judecătorești nr. 13 din 16.12.2013. Astfel, se atrage atenția că în situația în care instanța de apel va constata că la adoptarea sentinței care a fost judecată potrivit procedurii simplificate, prima instanță nu a ținut cont de circumstanțele care fac inaplicabile prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, instanța de apel, conducîndu-se de prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, urmează să caseze sentința și să judece cauza după regulile generale prevăzute pentru prima instanță.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Burduja Sergiu în numele inculpatului Postica Gheorghe, de avocatul Chetrușca Viorel în numele părților vătămate Burlea Simion, Agachi Andrei, Aștifeni Vitalie și Agachi Pavel, de avocatul Chisnencu Alexandru în numele inculpatului Cuciuc Evgraf, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău 7 din 29 octombrie 2015, în cauza penală în privința lui Postica Gheorghe Ivan și Cuciuc Evgraf Ivan, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 01 aprilie 2016. Președinte Petru Ursache Judecători Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti Petru Moraru Ion Guzun 8