1re-113/2016 — Încheierea judecătorului de instrucție

La 18 mai 2012, la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău a parvenit demersul Ministerului de Justiție a RM privind transferul din Federația Rusă în Republica Moldova a condamnatului Cebotari Victor pentru continuarea executării pedepsei stabilite de instanța rusă, într-un penitenciar din Republica Moldova.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 13 iunie 2016 demersul a fost admis, a fost acceptat transferul condamnatului Cebotari Victor. Prin sentința Judecătoriei raionului Zaocskii, regiunea Tula, Federația Rusă din 25 iunie 2010, condamnatului Cebotari Victor i-a fost stabilită pedeapsa, în urma adăugării pedepsei aplicate în baza sentinței Judecătoriei raionale Zarecenskii, or. Tula din 29 august 2009, modificată prin încheierea Judecătoriei regionale Tula din 18 noiembrie 2009, pedeapsa definitivă de 9 ani și 2 luni privațiune de libertate cu executarea pedepsei în colonie de regim riguros, pentru săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 161 alin. (1), 166 alin. (4), 162 alin. (1) Cod penal al Federației Ruse și calcularea termenului de executare a pedepsei din 22.04.2009. 1 În cazul acceptării transferului de către organele competente ale statului de condamnare, al considera pe Cebotari Victor condamnat în baza art. 187 alin. (1), 188 alin. (2) lit. b) și e), 192/1 alin. (2) lit. a), b) Cod penal al RM, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani și 2 luni cu executare pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu calcularea termenului executării pedepsei începînd din 22 aprilie 2009 și cu posibilitatea de a fi eliberat condiționat înainte de termen după executarea a 2/3 din termenul de pedeapsă stabilit.

Nefiind de acord cu încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 13.06.2012, avocatul Babără A. în numele condamnatului Cebotari Victor a atacat-o cu recurs, prin care a solicitat casarea acesteia și stabilirea unei pedepsei mai blînde în privința condamnatului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013, recursul declarat a fost admis, încheierea a fost casată parțial, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre, după cum urmează: Cebotari Victor a fost considerat condamnat: - În baza art. 187 alin.(1) Cod penal, la 1 an închisoare; - În baza art. 188 alin.(1) Cod penal, la 5 ani închisoare; - În baza art. 192/1 alin.(3) Cod penal, la 6 ani închisoare. În baza art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial a pedepselor stabilite lui Cebotari Victor, a-i stabili pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Termenul executării pedepsei închisorii de către Cebotari Victor a fost calculat de la 22 aprilie 2009. În rest încheierea a fost menținută.”

Verificînd materialele cauzei și analizînd declarațiile participanților la proces, instanța de recurs a constatat faptul că prima instanță a interpretat eronat prevederile Convenției Europene asupra transferării persoanelor condamnate, semnată la 21.03.1983 și a legislației Republicii Moldova, în baza cărora a fost emisă încheierea Judecătoriei Buiucani din 13 iunie 2012. Prin urmare, în conformitate cu art.9 alin. (1) din Convenția sus numită, autoritățile competente ale statului de executare sunt datorate, la examinarea cererii de transfer a persoanei condamnate, fie să continue executarea condamnării imediat sau în baza unei hotărâri judiciare sau administrative, fie să schimbe condamnarea, printr-o hotărîrea a acestui stat, dată într-o procedură judiciară sau administrativă, înlocuind astfel sancțiunea aplicată în statul de condamnare printr-o sancțiune prevăzută de legislația statului de executare pentru aceiași infracțiune. În consecință, instanța de recurs a menționat că din dispozitivul încheierii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 13 iunie 2012 rezultă că a fost aleasă procedura 2 de schimbare a condamnării și de adaptare a sentinței la legislația Republicii Moldova, ceea ce atrage aplicarea art. 11 din Convenție. În aceiași ordine de idei, instanța de recurs a făcut trimitere la prevederile art. 556 alin. (4) din Cod de procedură penală, care reglementează că instanța de judecată, după examinarea demersului de acceptare sau de refuz al transferului, adoptă o încheiere, cu mențiunea încadrării juridice a infracțiunii pentru care a fost condamnată persoana și a legii penale a RM care prevede răspundere pentru o infracțiune similară cu acea comisă de condamnat pe teritoriul statului străin. Totodată, a indicat că art. 98 alin.(4) din Legea cu privire la asistență juridică internațională în materie penală nr. 371-XVI din 01 decembrie 2006, prevede că încheierea motivată, în care va fi specificat și termenul pedepsei care urmează a fi executată în RM, tipul penitenciarului, regimul detenției, pedeapsa complementară și modul de reparare a prejudiciului în cazul acțiunii civile vă fi transmisă Ministerului Justiției. Astfel, Cebotari Victor a fost condamnat prin sentința din 25 iunie 2010 pronunțată de Judecătoria raională Zaocskii, regiunea Tula, fiindu-i stabilită pedeapsa, în urma adăugării parțiale a pedepsei aplicate în baza sentinței Judecătoriei raionale Zarecenskii, or. Tula din 20 august 2009, modificată prin încheierea Judecătoriei regionale Tula din 18 noiembrie 2009, pedeapsa definitivă de 9 ani și 2 luni privațiune de libertate cu executarea pedepsei în colonie cu regim riguros pentru săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 161 alin. (1), art. 166 alin. (4) și art. 162 alin. (1) din Cod Penal al Federației Ruse și calcularea termenului executării pedepsei din 22.04.2009. În atare circumstanțe, instanța de recurs a indicat că, prima instanță urmă să-i aplice pedeapsa condamnatului Cebotari Victor pentru fiecare infracțiune în parte. Astfel, instanța de recurs a asimilat infracțiunile pentru care a fost condamnat în Federația Rusă cu infracțiunile prevăzute de Cod penal al RM, și a considerat că Cebotari Victor a fost condamnat în baza art. 187 alin.(l) Cod penal al RM - la 1 an închisoare, în baza art. 188 alin.(l) Cod penal al RM - la 5 ani închisoare, deoarece art. 162 alin.(l) Codul Penal al F. R. este similar cu art. 188 alin.(1) Codul penal al R. M. și nu cu art. 188 alin.(2) lit. b), e) Codul penal al RM după cum a stabilit prima instanță, drept urmare i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, iar art. 166 alin. (4) Cod Penal al F. R. este similar cu art. 192/1 alin.(3) Cod penal al RM, și în baza acestui articol i-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani. Iar potrivit prevederilor art. 84 alin.(l) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită lui Cebotari Victor pedeapsa definitivă, sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

La 18 aprilie 2016, condamnatul a atacat decizia instanței de recurs, cu recurs în anulare, prin care solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotătîri potrivit căreia să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă. 3

Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărîrilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărîrii atacate. Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărîrea atacată, inclusiv cînd Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărîrilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărîrile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, în ordinea recursului în anulare, potrivit modificărilor din Codul de procedură penală din 27 octombrie 2012, poate fi atacată doar sentința, legalitatea căreia a fost verificată pe căile ordinare de atac – în apel și în recurs și a devenit irevocabilă. Astfel, încheierile judecătorești, prin care s-au soluționat alte chestiuni decît vinovăția persoanei, în speța dată transferarea condamnatului, acestea au numai un dublu grad de jurisdicție, prima instanță și de recurs, cale de atac, prevăzută de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se permite nici o derogare. Prin urmare, raportînd prevederile legale menționate supra la speța dată, instanța de recurs constată că recurentul contestă decizia instanței de recurs prin care s-a soluționat chestiunile cu privire la transferarea condamnatului Cebotari Victor în Republica Moldova pentru executarea pedepsei stabilite , iar o atare hotărîre irevocabilă nu este susceptibilă de a fi atacată în ordinea recursului în anulare, deoarece nu cade sub incidența categoriilor de hotărîri irevocabile prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție. 4 Așadar, avînd ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, întrucît acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură penală.

În temeiul art. 456, 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Cebotari Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013, deoarece nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 07 iulie 2016. Președinte URSACHE Petru Judecător NICOLAEV Ghenadie Judecător MORARU Petru 5