1ra-546/16 — art. 335 alin 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 335 alin 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin 1 pct 6, 8 CPP
1ra-546/16 — art. 335 alin 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr.1ra-546/2016
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
07 iunie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit în următoarea componență:
Președinte – Petru Ursache,
Judecătorii – Petru Moraru, Vladimir Timofti, Constantin Alerguș și
Nadejda Toma,
a judecat fără citarea părților, recursul ordinar prin care se solicită, casarea
sentinței Judecătoriei Dondușeni din 29 septembrie 2015 și deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Bălți din 09 decembrie 2015, declarat de avocatul Maxim
Chișca în numele inculpatului
Solomon Gheorghe Profir, născut la 17 aprilie
1964, originar și locuitor s. Corbu,
r-nul Dondușeni.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 19.12.2014 - 29.09.2015;
Instanța de apel: 21.10. - 09.12.2015;
Instanța de recurs: 01.02. - 07.06.2016.
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Dondușeni din 29 septembrie 2015, Gheorghe
Solomon a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 335 alin. (1) Cod penal,
la amendă în mărime de 400 unități convenționale în sumă de 8000 lei, cu privarea
de dreptul de a ocupa funcții de conducere în întreprinderile din domeniul
electroenergeticii pe termen de 2 ani.
A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții vătămate
SA „RED Nord-Vest”, fiind dispusă încasarea din contul inculpatului Gh. Solomon
în beneficiul părții vătămate suma de 2743,2 lei, cu titlu de prejudiciu material.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat în fapt, că
Gh. Solomon, fiind numit în baza ordinului conducerii SA „RED Nord-Vest”
nr. 29-p din 16 ianuarie 2013 în funcție de director tehnic al SA „RED Nord-Vest”,
dispunînd în virtutea prevederilor pct. 1.2.1. - 1-2.67 ale Ordinului conducerii
SA „RED Nord-Vest” nr. 3-p din 03 ianuarie 2011 „privind repartizarea
obligațiunilor de serviciu între directorul general SA „RED Nord-Vest” și adjuncții
săi” de drepturi și obligații în vederea realizării acțiunilor administrative de
dispoziție și organizatorico-economice în cadrul acestei întreprinderi, încălcînd
flagrant atribuțiile sale funcționale, știind cu certitudine că, aflîndu-se în perioada
zilelor 17-19 iunie 2014 peste hotarele R. Moldova, el neîntemeiat a lipsit de la
locul de muncă și nu a îndeplinit careva sarcină sau acțiune pentru care ar putea fi
remunerat de către SA „RED Nord-Vest”, Gh. Solomon, folosind intenționat situația
de serviciu, acționînd din interes material, a aprobat la 30 iunie 2014, foaia colectivă
privind prezența la lucru a angajaților aparatului administrativ al SA „RED Nord-
Vest” în luna iunie 2014, potrivit căreia el a fost prezent la serviciu toate zilele
lucrătoare ale lunii respective.
1
Ulterior, în baza foii colective de prezență la lucru a angajaților aparatului
administrativ al SA „RED Nord-Vest”, serviciul de evidență contabilă și finanțare a
societății pe acțiuni i-a calculat, i-a achitat, iar Gh. Solomon neîntemeiat a primit
salariul pentru două zile nelucrate de facto (18 și 19 iunie 2014) în sumă de 2743,2
lei, cu reținerea și achitarea de către angajator a impozitelor aferente în mărime de
583,20 lei, iar în total bugetul societății pe acțiuni fiind prejudiciat cu 2743,20 lei,
suma care SA „RED Nord-Vest” nu prezintă prejudiciu material considerabil.
Avocatul M. Chișca în numele inculpatului, a contestat cu apel sentința,
solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de
achitare.
În motivarea apelului, apărarea a invocat, că sentința primei instanțe a fost
adoptată în lipsa cercetării obiective, complete și sub toate aspectele a probelor
administrate, ori, avînd în vedere prevederile art. art. 24 alin. (2), 314 Cod de
procedură penală, în raport cu aserțiunile primei instanțe, apărarea a opinat pentru -
lipsa elementelor constitutive ale componenței infracțiunii imputate lui
Gh. Solomon, mai mult, în viziunea apelantului prima instanță subiectiv a examinat
argumentele apărării pe marginea nevinovăției inculpatului.
Astfel, în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (2) Cod de procedură
penală, analizînd învinuirea adusă inculpatului, prima instanță urma să stabilească
în baza art. 385 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, dacă a avut loc fapta de
săvîrșirea căreia este învinuit Gh. Solomon, ori, din circumstanțele cauzei, urma să
fie constatată inexistența faptei prejudiciabile care ar cădea sub incindența art. 335
alin. (1) Cod penal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09 decembrie
2015, a fost respins apelul apărării, cu menținerea sentinței fără modificări.
La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat, că prima instanță probelor
administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de
judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a
dat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere
al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind
cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă
cu privire la condamnarea inculpatului Gh. Solomon în baza art. 335 alin. (1) Cod
penal, la amendă în mărime de 400 unități convenționale în sumă de 8000 lei, cu
privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în întreprinderile din domeniul
electroenergeticii pe un termen de 2 ani.
În acest sens, instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatului Gh. Solomon
de săvîrșirea infracțiunii incriminate, se confirmă prin declarațiile reprezentantului
părții vătămate SA „RED Nord-Vest”, Iu. Dementiev; martorilor I. Chișca, A. Rusu,
A. Lungu, V. Babii; cererea cet. A. Rusu din 22 septembrie 2014 (f.d. 4, vol. I);
extrase din sistemul de căutare ACCES (f.d. 7-8, vol. I); ordinul din 16 ianuarie
2013 (f.d. 25, vol. I); ordinele conducerii SA „RED Nord-Vest” (f.d. 26-31, 32-40,
vol. I); foaia colectivă de prezență a angajaților SA „RED Nord-Vest” (f.d. 100,
172, vol. I); nota contabilă privind salariul (f.d. 104, 142, vol. I); actul inspectării
tematice a activității economico-financiare a SA „RED Nord-Vest” (f.d. 116-126,
vol. I); ordinul conducerii SA „RED Nord-Vest” nr. 3-p din 03 ianuarie 2011
(f.d. 128-135, vol. I); fișa de post a inspectorului pentru controlul asupra executării
hotărîrilor (f.d. 230-235, vol. I); fișa de post a șefului serviciului personal
2
(f.d. 236-240, vol. I); fișa de post a economistului în domeniul muncii (f.d. 241-246,
vol. I); extrasul din baza de date a Poliției de frontieră (f.d. 264, vol. I).
Astfel, instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele invocate în
apelul apărării, considerîndu-le declarative, careva probe în confirmarea
argumentelor date nu au fost prezentate, mai mult, argumentele vizate în apel au
constituit obiect de examinare în cadrul judecării cauzei în prima instanță.
La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a concluzionat, că prima
instanță a ținut pe deplin cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal.
Instanța de apel a considerat întemeiat admisă în parte și acțiunea civilă
înaintată de reprezentantul părții vătămate SA „RED Nord-Vest”.
Avocatul M. Chișca în numele inculpatului, în temeiul art. 427 alin. (1)
pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia instanței de apel,
solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de
achitare a lui Gh. Solomon, invocînd dezacordul cu modalitatea de apreciere a
probelor.
În acest sens, apărarea a menționat, că instanța de apel la examinarea cauzei nu
s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul sau
acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat
soluția instanței precum și nu au fost întrunite elementele infracțiunii, sau instanța a
pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care
condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a
acțiunilor acestuia în baza unei legi mai blînde.
Totodată, recurentul a specificat, că de către instanța de apel au fost ignorate și
prevederile art. art. 101 alin. (1), 414 alin. (3), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură
penală precum și art. 6 din CțEDO.
Astfel, apărarea a opinat pentru faptul, că instanța de apel nu trebuia să se
limteze doar la reproducerea substanțială a sentinței, dar urma să verifice motivele
invocate de apelant, depășind acest cadru, mai mult, instanța de apel este obligată să
examineze, din oficiu și orice alte chestiuni importante, susceptibile să conducă la o
concluzie certă cu privire la legalitatea și temeinicia sentinței atacate, motivele de
apel trebuie specificate în cuprinsul deciziei și ele trebuie soluționate nu doar în
sine, prin raportare în mod exclusiv la dispozitivul și la considerentele hotărîrii
atacate, ci confruntîndu-le cu susținerile făcute de partea procesuală adversă întru
combaterea lor, precum și cu probele administrate în cauză.
În acest sens, recurentul a menționat, că instanța de apel neîntemeiat a respins
demersul apărării în vederea audierii expertului judiciar al IGP, ori, instanța de apel
nici nu a făcut referire în decizia pronunțată la raportul de expertiză grafoscopică și
tehnică a documentelor nr. 6682/6683 din 01 iulie 2015 efectuat de Centrul tehnico-
criminalistic și expertize judiciare a IGP, pentru a aduce argumente pro și contra pe
marginea pertinenței acestei probe.
În același context, recurentul a remarcat, că instanța de apel nu a luat în
considerație și nu a apreciat corect declarațiile martorului I. Chișca, din care rezultă
că tabelul de pontaj a fost semnat cu stilou cu pastă neagră, ori, la rubrica concluzii
întrebarea nr. 1 din raportul de expertiză vizat supra, de către expert s-a evidențiat că
semnătura plasată la rubrica „Aprobat” pe foaia colectivă de prezență pe Aparatul
3
administrativ SA „RED Nord-Vest” din 30 iunie 2014, a fost executată cu
instrument scriptural (pix cu bilă cu pastă albastră).
Avînd în vedere cele enunțate supra, apărarea a considerat că de către instanța
de apel au fost ignorate și prevederile art. art. 1 alin. (3), 8 Cod de procedură penală.
Prin urmare, apărarea a susținut, că potrivit prevederilor art. 113 Cod penal,
instanțele de fond erau obligate să deducă din actele cauzei „…determinarea și
constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile
săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.”
Asupra recursului ordinar a depus referință procurorul, solicitînd
inadmisibilitatea acestuia din motiv că recurentul, deși a făcut referire la unele
temeiuri pentru declararea recursului ordinar prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de
procedură penală, nu a argumentat convingător ilegalitatea hotărîrii atacate cu
indicarea problemei de drept de importanță generală abordată în cauza dată.
Judecînd recursul ordinar în baza actelor din dosar, ținînd seama de opinia
expusă în referință, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din
următoarele considerente.
Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală,
judecînd recursul instanța de recurs este în drept să îl admită, să caseze total
hotărîrile judecătorești și să dispună achitarea persoanei, din motiv că fapta
inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.
Recurentul invocă ca temeiuri de declarare a recursului prevederile art. 427
alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, conform cărora, o hotărîre a instanței
de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul cînd
hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau în cazul
cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii.
Instanța de recurs menționează, că aceste prevederi legale și-au găsit
confirmare în cauza dată.
Sub aspectul (laturii obiective) elementul material al abuzului de serviciu, se
realizează prin folosirea intenționată de către o persoană care gestionează o
organizație comercială, obștească sau altă organizație nestatală a situației de
serviciu, care constă în acțiunea sau inacțiunea, contrar intereselor publice sau
drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.
Atît acțiunea, cît și inacțiunea trebuie să se refere la situația de serviciu a
persoanei care gestionează o organizație comercială, obștească sau altă organizație
nestatală și să decurgă din exercitarea atribuțiilor de serviciu – fiind circumscrise
numai obligațiile de serviciu în sens restrîns ale persoanei care gestionează, dar și
drepturile ei, de altfel, aceste două elemente sunt indispensabile pentru determinarea
competenței gestionarului.
Abuzul de serviciu, fiind o infracțiune de rezultat (componența materială),
prevede survenirea unor urmări prejudiciabile în formă de daune în proporții
considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice sau juridice.
Existența infracțiunii de abuz de serviciu presupune stabilirea legăturii de
cauzalitate dintre fapta abuzivă a persoanei care gestionează o organizație
comercială, obștească sau altă organizație nestatală și urmările prejudiciabile.
Sub aspectul (laturii subiective), abuzul de serviciu prevede săvîrșirea faptei
cu vinovăție sub formă de intenție directă, persoana care gestionează o organizație
4
comercială, obștească sau altă organizație nestatală acționează din interes material
sau din alte interese personale.
Prin interes material se înțelege tendința făptuitorului spre obținerea unor
bunuri, bani, premii sau altor venituri ori avantaje patrimoniale, scopul urmărit fiind
unul pecuniar.
Subiectul activ al infracțiunii este unul calificat prin calitatea de persoană
care gestionează o organizație comercială, obștească sau altă organizație nestatală,
conținutul căreia a fost relevat în articolele anterioare.
Din declarațiile date de către reprezentantul părții vătămată SA „RED Nord-
Vest”, Iu. Dementiev, rezultă că în luna iunie 2014, directorul general V. Babii a
fost în deplasări și concediu medical și pentru el în această perioadă a exercitat
funcția în baza ordinului Gh. Solomon.
La sfîrșitul lunii iunie 2014, Gh. Solomon a semnat foaia colectivă de
prezență la lucru pe aparatul administrativ în care era indicat că el a lucrat toate
zilele lucrătoare în această lună, deși în perioada de timp 18-19 iunie 2014
Gh. Solomon se afla peste hotarele R. Moldova pe decizia personală, ulterior în
baza foii menționate contabilitatea a calculat lui Gh. Solomon salariu pentru aceste
2 zile care nu le-a lucrat de fapt în sumă de 2743,2 lei, iar prin urmare ultimul a
cauzat întreprinderii prejudiciu material considerabil.
Totodată, Colegiul penal lărgit mai enunță, că potrivit declarațiilor
inculpatului din cadrul primei instanțe (f.d. 80 verso, vol. II), rezultă că SA „RED
Nord-Vest” anual, gestionează aproximativ 800.000.000 lei.
Aici, Colegiul penal găsește relevante prevederile art. 126 alin. (2) Cod penal,
din care rezultă, că caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se
stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor
pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute,
alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în
cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Astfel, deși formal acțiunile lui Gh. Solomon conțin semnele infracțiunii
prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, fapt ce rezultă din: declarațiile
reprezentantului părții vătămate SA „RED Nord-Vest”, Iu. Dementiev; martorilor
I. Chișca, A. Rusu, A. Lungu, V. Babii; cererea cet. A. Rusu din 22 septembrie 2014
(f.d. 4, vol. I); extrase din sistemul de căutare ACCES (f.d. 7-8, vol. I); ordinul din
16 ianuarie 2013 (f.d. 25, vol. I); ordinele conducerii SA „RED Nord-Vest”
(f.d. 26-31, 32-40, vol. I); foaia colectivă de prezență a angajaților SA „RED Nord-
Vest” (f.d. 100, 172, vol. I); nota contabilă privind salariul (f.d. 104, 142, vol. I);
actul inspectării tematice a activității economico-financiare a SA „RED Nord-Vest”
(f.d. 116-126, vol. I); ordinul conducerii SA „RED Nord-Vest” nr. 3-p din
03 ianuarie 2011 (f.d. 128-135, vol. I); fișa de post a inspectorului pentru controlul
asupra executării hotărîrilor (f.d. 230-235, vol. I); fișa de post a șefului serviciului
personal (f.d. 236-240, vol. I); fișa de post a economistului în domeniul muncii
(f.d. 241-246, vol. I); extrasul din baza de date a Poliției de frontieră (f.d. 264,
vol. I), Colegiul penal ajunge la concluzia, că acestea sunt lipsite de importanță și nu
prezintă gradul prejudiciabil al unei infracțiuni avînd în vedere că suma de 2743,2
lei, cu care inculpatul Gh. Solomon a prejudiciat SA „RED Nord-Vest”, nu este
considerabilă în raport cu rulajul anual al societății.
5
Fapta săvîrșită de inculpat nu prezintă gradul prejudiciabil al unei infracțiuni
și duce o atingere minimă valorii apărate de legea penală în speța dată.
Potrivit prevederilor art. 14 alin. (2) Cod penal, nu constituie infracțiune
acțiunea sau inacțiunea care, deși, formal, conține semnele unei fapte prevăzute de
prezentul cod, dar, fiind lipsită de importanță, nu prezintă gradul prejudiciabil al
unei infracțiuni, iar art. 15 Cod penal, stabilește că gradul prejudiciabil al
infracțiunii se determină conform semnelor ce caracterizează elementele
infracțiunii: obiectul, latura obiectivă, subiectul și latura subiectivă.
Prin urmare, instanța de recurs ordinar ajunge la concluzia de a dispune
achitarea inculpatului Gh. Solomon, de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii
prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu
întrunește elementele infracțiunii, constatînd în speța dată existența prevederilor art.
14 alin. (2) Cod penal, adică a acțiunilor lipsite de importanță, care nu prezintă
gradul prejudiciabil al infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal.
Referindu-se la acțiunea civilă, Colegiul penal consideră necesar de aplicat
prevederile art. 387 alin. (2) pct. 2) Cod procedură penală, care prevede că instanța
de judecată nu se pronunță asupra acțiunii civile dacă inculpatul este achitat pentru
că nu sunt întrunite elementele infracțiunii.
În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de avocatul Maxim Chișca în numele
inculpatului, casează total sentința Judecătoriei Dondușeni din 29 septembrie 2015
și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09 decembrie 2015, în cauza
penală în privința lui Solomon Gheorghe Profir, și dispune achitarea lui
Solomon Gheorghe Profir de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de
art. 335 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele
infracțiunii.
În temeiul art. 387 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal
lărgit nu se pronunță asupra acțiunii civile înaintate de reprezentantul părții vătămate
SA „RED Nord-Vest”.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 iulie 2016.
Președinte Petru Ursache
Judecătorii Petru Moraru
Vladimir Timofti
Constantin Alerguș
Nadejda Toma
6