1ra-546/16 — art. 335 alin 1 CP

1ra-546/16 — art. 335 alin 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr.1ra-546/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Petru Moraru, Vladimir Timofti, Constantin Alerguș și

Nadejda Toma,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar prin care se solicită, casarea

sentinței Judecătoriei Dondușeni din 29 septembrie 2015 și deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 09 decembrie 2015, declarat de avocatul Maxim

Chișca în numele inculpatului

Solomon Gheorghe Profir, născut la 17 aprilie

1964, originar și locuitor s. Corbu,

r-nul Dondușeni.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 19.12.2014 - 29.09.2015;

Instanța de apel: 21.10. - 09.12.2015;

Instanța de recurs: 01.02. - 07.06.2016.

A C O N S T A T A T:

Solomon a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 335 alin. (1) Cod penal,

la amendă în mărime de 400 unități convenționale în sumă de 8000 lei, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții de conducere în întreprinderile din domeniul

electroenergeticii pe termen de 2 ani.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de reprezentantul părții vătămate

SA „RED Nord-Vest”, fiind dispusă încasarea din contul inculpatului Gh. Solomon

în beneficiul părții vătămate suma de 2743,2 lei, cu titlu de prejudiciu material.

Gh. Solomon, fiind numit în baza ordinului conducerii SA „RED Nord-Vest”

nr. 29-p din 16 ianuarie 2013 în funcție de director tehnic al SA „RED Nord-Vest”,

dispunînd în virtutea prevederilor pct. 1.2.1. - 1-2.67 ale Ordinului conducerii

SA „RED Nord-Vest” nr. 3-p din 03 ianuarie 2011 „privind repartizarea

obligațiunilor de serviciu între directorul general SA „RED Nord-Vest” și adjuncții

săi” de drepturi și obligații în vederea realizării acțiunilor administrative de

dispoziție și organizatorico-economice în cadrul acestei întreprinderi, încălcînd

flagrant atribuțiile sale funcționale, știind cu certitudine că, aflîndu-se în perioada

zilelor 17-19 iunie 2014 peste hotarele R. Moldova, el neîntemeiat a lipsit de la

locul de muncă și nu a îndeplinit careva sarcină sau acțiune pentru care ar putea fi

remunerat de către SA „RED Nord-Vest”, Gh. Solomon, folosind intenționat situația

de serviciu, acționînd din interes material, a aprobat la 30 iunie 2014, foaia colectivă

privind prezența la lucru a angajaților aparatului administrativ al SA „RED Nord-

Vest” în luna iunie 2014, potrivit căreia el a fost prezent la serviciu toate zilele

lucrătoare ale lunii respective.

1

Ulterior, în baza foii colective de prezență la lucru a angajaților aparatului

administrativ al SA „RED Nord-Vest”, serviciul de evidență contabilă și finanțare a

societății pe acțiuni i-a calculat, i-a achitat, iar Gh. Solomon neîntemeiat a primit

salariul pentru două zile nelucrate de facto (18 și 19 iunie 2014) în sumă de 2743,2

lei, cu reținerea și achitarea de către angajator a impozitelor aferente în mărime de

583,20 lei, iar în total bugetul societății pe acțiuni fiind prejudiciat cu 2743,20 lei,

suma care SA „RED Nord-Vest” nu prezintă prejudiciu material considerabil.

solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de

achitare.

În motivarea apelului, apărarea a invocat, că sentința primei instanțe a fost

adoptată în lipsa cercetării obiective, complete și sub toate aspectele a probelor

administrate, ori, avînd în vedere prevederile art. art. 24 alin. (2), 314 Cod de

procedură penală, în raport cu aserțiunile primei instanțe, apărarea a opinat pentru -

lipsa elementelor constitutive ale componenței infracțiunii imputate lui

Gh. Solomon, mai mult, în viziunea apelantului prima instanță subiectiv a examinat

argumentele apărării pe marginea nevinovăției inculpatului.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 93 alin. (2) Cod de procedură

penală, analizînd învinuirea adusă inculpatului, prima instanță urma să stabilească

în baza art. 385 alin. (1) pct.1) Cod de procedură penală, dacă a avut loc fapta de

săvîrșirea căreia este învinuit Gh. Solomon, ori, din circumstanțele cauzei, urma să

fie constatată inexistența faptei prejudiciabile care ar cădea sub incindența art. 335

alin. (1) Cod penal.

2015, a fost respins apelul apărării, cu menținerea sentinței fără modificări.

La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat, că prima instanță probelor

administrate legal de către organul de urmărire penală și verificate în ședința de

judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a

dat o apreciere justă în sensul art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind

cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă

cu privire la condamnarea inculpatului Gh. Solomon în baza art. 335 alin. (1) Cod

penal, la amendă în mărime de 400 unități convenționale în sumă de 8000 lei, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții de conducere în întreprinderile din domeniul

electroenergeticii pe un termen de 2 ani.

În acest sens, instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatului Gh. Solomon

de săvîrșirea infracțiunii incriminate, se confirmă prin declarațiile reprezentantului

părții vătămate SA „RED Nord-Vest”, Iu. Dementiev; martorilor I. Chișca, A. Rusu,

A. Lungu, V. Babii; cererea cet. A. Rusu din 22 septembrie 2014 (f.d. 4, vol. I);

extrase din sistemul de căutare ACCES (f.d. 7-8, vol. I); ordinul din 16 ianuarie

2013 (f.d. 25, vol. I); ordinele conducerii SA „RED Nord-Vest” (f.d. 26-31, 32-40,

vol. I); foaia colectivă de prezență a angajaților SA „RED Nord-Vest” (f.d. 100,

172, vol. I); nota contabilă privind salariul (f.d. 104, 142, vol. I); actul inspectării

tematice a activității economico-financiare a SA „RED Nord-Vest” (f.d. 116-126,

vol. I); ordinul conducerii SA „RED Nord-Vest” nr. 3-p din 03 ianuarie 2011

(f.d. 128-135, vol. I); fișa de post a inspectorului pentru controlul asupra executării

hotărîrilor (f.d. 230-235, vol. I); fișa de post a șefului serviciului personal

2

(f.d. 236-240, vol. I); fișa de post a economistului în domeniul muncii (f.d. 241-246,

vol. I); extrasul din baza de date a Poliției de frontieră (f.d. 264, vol. I).

Astfel, instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele invocate în

apelul apărării, considerîndu-le declarative, careva probe în confirmarea

argumentelor date nu au fost prezentate, mai mult, argumentele vizate în apel au

constituit obiect de examinare în cadrul judecării cauzei în prima instanță.

La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a concluzionat, că prima

instanță a ținut pe deplin cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal.

Instanța de apel a considerat întemeiat admisă în parte și acțiunea civilă

înaintată de reprezentantul părții vătămate SA „RED Nord-Vest”.

pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia instanței de apel,

solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărîri de

achitare a lui Gh. Solomon, invocînd dezacordul cu modalitatea de apreciere a

probelor.

În acest sens, apărarea a menționat, că instanța de apel la examinarea cauzei nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul sau

acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței precum și nu au fost întrunite elementele infracțiunii, sau instanța a

pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care

condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a

acțiunilor acestuia în baza unei legi mai blînde.

Totodată, recurentul a specificat, că de către instanța de apel au fost ignorate și

prevederile art. art. 101 alin. (1), 414 alin. (3), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală precum și art. 6 din CțEDO.

Astfel, apărarea a opinat pentru faptul, că instanța de apel nu trebuia să se

limteze doar la reproducerea substanțială a sentinței, dar urma să verifice motivele

invocate de apelant, depășind acest cadru, mai mult, instanța de apel este obligată să

examineze, din oficiu și orice alte chestiuni importante, susceptibile să conducă la o

concluzie certă cu privire la legalitatea și temeinicia sentinței atacate, motivele de

apel trebuie specificate în cuprinsul deciziei și ele trebuie soluționate nu doar în

sine, prin raportare în mod exclusiv la dispozitivul și la considerentele hotărîrii

atacate, ci confruntîndu-le cu susținerile făcute de partea procesuală adversă întru

combaterea lor, precum și cu probele administrate în cauză.

În acest sens, recurentul a menționat, că instanța de apel neîntemeiat a respins

demersul apărării în vederea audierii expertului judiciar al IGP, ori, instanța de apel

nici nu a făcut referire în decizia pronunțată la raportul de expertiză grafoscopică și

tehnică a documentelor nr. 6682/6683 din 01 iulie 2015 efectuat de Centrul tehnico-

criminalistic și expertize judiciare a IGP, pentru a aduce argumente pro și contra pe

marginea pertinenței acestei probe.

În același context, recurentul a remarcat, că instanța de apel nu a luat în

considerație și nu a apreciat corect declarațiile martorului I. Chișca, din care rezultă

că tabelul de pontaj a fost semnat cu stilou cu pastă neagră, ori, la rubrica concluzii

întrebarea nr. 1 din raportul de expertiză vizat supra, de către expert s-a evidențiat că

semnătura plasată la rubrica „Aprobat” pe foaia colectivă de prezență pe Aparatul

3

administrativ SA „RED Nord-Vest” din 30 iunie 2014, a fost executată cu

instrument scriptural (pix cu bilă cu pastă albastră).

Avînd în vedere cele enunțate supra, apărarea a considerat că de către instanța

de apel au fost ignorate și prevederile art. art. 1 alin. (3), 8 Cod de procedură penală.

Prin urmare, apărarea a susținut, că potrivit prevederilor art. 113 Cod penal,

instanțele de fond erau obligate să deducă din actele cauzei „…determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvîrșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.”

inadmisibilitatea acestuia din motiv că recurentul, deși a făcut referire la unele

temeiuri pentru declararea recursului ordinar prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, nu a argumentat convingător ilegalitatea hotărîrii atacate cu

indicarea problemei de drept de importanță generală abordată în cauza dată.

expusă în referință, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală,

judecînd recursul instanța de recurs este în drept să îl admită, să caseze total

hotărîrile judecătorești și să dispună achitarea persoanei, din motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Recurentul invocă ca temeiuri de declarare a recursului prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, conform cărora, o hotărîre a instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul cînd

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau în cazul

cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Instanța de recurs menționează, că aceste prevederi legale și-au găsit

confirmare în cauza dată.

Sub aspectul (laturii obiective) elementul material al abuzului de serviciu, se

realizează prin folosirea intenționată de către o persoană care gestionează o

organizație comercială, obștească sau altă organizație nestatală a situației de

serviciu, care constă în acțiunea sau inacțiunea, contrar intereselor publice sau

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Atît acțiunea, cît și inacțiunea trebuie să se refere la situația de serviciu a

persoanei care gestionează o organizație comercială, obștească sau altă organizație

nestatală și să decurgă din exercitarea atribuțiilor de serviciu – fiind circumscrise

numai obligațiile de serviciu în sens restrîns ale persoanei care gestionează, dar și

drepturile ei, de altfel, aceste două elemente sunt indispensabile pentru determinarea

competenței gestionarului.

Abuzul de serviciu, fiind o infracțiune de rezultat (componența materială),

prevede survenirea unor urmări prejudiciabile în formă de daune în proporții

considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice sau juridice.

Existența infracțiunii de abuz de serviciu presupune stabilirea legăturii de

cauzalitate dintre fapta abuzivă a persoanei care gestionează o organizație

comercială, obștească sau altă organizație nestatală și urmările prejudiciabile.

Sub aspectul (laturii subiective), abuzul de serviciu prevede săvîrșirea faptei

cu vinovăție sub formă de intenție directă, persoana care gestionează o organizație

4

comercială, obștească sau altă organizație nestatală acționează din interes material

sau din alte interese personale.

Prin interes material se înțelege tendința făptuitorului spre obținerea unor

bunuri, bani, premii sau altor venituri ori avantaje patrimoniale, scopul urmărit fiind

unul pecuniar.

Subiectul activ al infracțiunii este unul calificat prin calitatea de persoană

care gestionează o organizație comercială, obștească sau altă organizație nestatală,

conținutul căreia a fost relevat în articolele anterioare.

Din declarațiile date de către reprezentantul părții vătămată SA „RED Nord-

Vest”, Iu. Dementiev, rezultă că în luna iunie 2014, directorul general V. Babii a

fost în deplasări și concediu medical și pentru el în această perioadă a exercitat

funcția în baza ordinului Gh. Solomon.

La sfîrșitul lunii iunie 2014, Gh. Solomon a semnat foaia colectivă de

prezență la lucru pe aparatul administrativ în care era indicat că el a lucrat toate

zilele lucrătoare în această lună, deși în perioada de timp 18-19 iunie 2014

Gh. Solomon se afla peste hotarele R. Moldova pe decizia personală, ulterior în

baza foii menționate contabilitatea a calculat lui Gh. Solomon salariu pentru aceste

2 zile care nu le-a lucrat de fapt în sumă de 2743,2 lei, iar prin urmare ultimul a

cauzat întreprinderii prejudiciu material considerabil.

Totodată, Colegiul penal lărgit mai enunță, că potrivit declarațiilor

inculpatului din cadrul primei instanțe (f.d. 80 verso, vol. II), rezultă că SA „RED

Nord-Vest” anual, gestionează aproximativ 800.000.000 lei.

Aici, Colegiul penal găsește relevante prevederile art. 126 alin. (2) Cod penal,

din care rezultă, că caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se

stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor

pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute,

alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în

cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Astfel, deși formal acțiunile lui Gh. Solomon conțin semnele infracțiunii

prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, fapt ce rezultă din: declarațiile

reprezentantului părții vătămate SA „RED Nord-Vest”, Iu. Dementiev; martorilor

I. Chișca, A. Rusu, A. Lungu, V. Babii; cererea cet. A. Rusu din 22 septembrie 2014

(f.d. 4, vol. I); extrase din sistemul de căutare ACCES (f.d. 7-8, vol. I); ordinul din

16 ianuarie 2013 (f.d. 25, vol. I); ordinele conducerii SA „RED Nord-Vest”

(f.d. 26-31, 32-40, vol. I); foaia colectivă de prezență a angajaților SA „RED Nord-

Vest” (f.d. 100, 172, vol. I); nota contabilă privind salariul (f.d. 104, 142, vol. I);

actul inspectării tematice a activității economico-financiare a SA „RED Nord-Vest”

(f.d. 116-126, vol. I); ordinul conducerii SA „RED Nord-Vest” nr. 3-p din

03 ianuarie 2011 (f.d. 128-135, vol. I); fișa de post a inspectorului pentru controlul

asupra executării hotărîrilor (f.d. 230-235, vol. I); fișa de post a șefului serviciului

personal (f.d. 236-240, vol. I); fișa de post a economistului în domeniul muncii

(f.d. 241-246, vol. I); extrasul din baza de date a Poliției de frontieră (f.d. 264,

vol. I), Colegiul penal ajunge la concluzia, că acestea sunt lipsite de importanță și nu

prezintă gradul prejudiciabil al unei infracțiuni avînd în vedere că suma de 2743,2

lei, cu care inculpatul Gh. Solomon a prejudiciat SA „RED Nord-Vest”, nu este

considerabilă în raport cu rulajul anual al societății.

5

Fapta săvîrșită de inculpat nu prezintă gradul prejudiciabil al unei infracțiuni

și duce o atingere minimă valorii apărate de legea penală în speța dată.

Potrivit prevederilor art. 14 alin. (2) Cod penal, nu constituie infracțiune

acțiunea sau inacțiunea care, deși, formal, conține semnele unei fapte prevăzute de

prezentul cod, dar, fiind lipsită de importanță, nu prezintă gradul prejudiciabil al

unei infracțiuni, iar art. 15 Cod penal, stabilește că gradul prejudiciabil al

infracțiunii se determină conform semnelor ce caracterizează elementele

infracțiunii: obiectul, latura obiectivă, subiectul și latura subiectivă.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar ajunge la concluzia de a dispune

achitarea inculpatului Gh. Solomon, de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii

prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii, constatînd în speța dată existența prevederilor art.

14 alin. (2) Cod penal, adică a acțiunilor lipsite de importanță, care nu prezintă

gradul prejudiciabil al infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (1) Cod penal.

Referindu-se la acțiunea civilă, Colegiul penal consideră necesar de aplicat

prevederile art. 387 alin. (2) pct. 2) Cod procedură penală, care prevede că instanța

de judecată nu se pronunță asupra acțiunii civile dacă inculpatul este achitat pentru

că nu sunt întrunite elementele infracțiunii.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Maxim Chișca în numele

inculpatului, casează total sentința Judecătoriei Dondușeni din 29 septembrie 2015

și decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 09 decembrie 2015, în cauza

penală în privința lui Solomon Gheorghe Profir, și dispune achitarea lui

Solomon Gheorghe Profir de sub învinuirea de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de

art. 335 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii.

În temeiul art. 387 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal

lărgit nu se pronunță asupra acțiunii civile înaintate de reprezentantul părții vătămate

SA „RED Nord-Vest”.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 07 iulie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Vladimir Timofti

Constantin Alerguș

Nadejda Toma

6