1ra-1157/16 — art. 188 alin. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 188 alin. 3 CP
- Temei legal
- art. 430 CPP
1ra-1157/16 — art. 188 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-1157/2016
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
08 iunie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte: Nicolae Gordilă
Judecători: Liliana Catan
Ion Guzun
examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de
inculpat și de avocatul său, Sanduleac Diana, prin care se solicită casarea sentinței
Judecătoriei Edineț din 23 decembrie 2015 și a deciziei Colegiului Penal al Curții
de Apel Bălți din 02 martie 2016, în cauza penală în privința lui
Jernocletov Ruslan Nicolae, născut la
14.02.1986, originar și domiciliat în sat.
Șofrîncani, r-nul Edineț,
Termenii de examinare a cauzei:
Instanța de fond: 22.05.2015-23.12.2015;
Instanța de apel: 25.01.2016-02.03.2016;
Instanța de recurs: 06.05.2016 – 08.06.2016;
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Edineț din 23 decembrie 2015 Jernocletov
Ruslan a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 188 alin.(3) lit. c) Cod
penal la 10 (zece) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
închis.
Acțiunea civilă depusă de partea vătămată Spătaru Eduard a fost admisă în
principiu, urmînd ca asupra cuantumului să se expună instanța în ordine civilă.
Pentru a pronunța sentința prima instanță a reținut că, la 23.12.2014
spre 24.12.2014, Jernocletov Ruslan urmărind scopul de profit și îmbogățire, avînd
scopul sustragerii bunurilor, folosindu-se de faptul că Spătari Eduard este în stare
de ebrietate și se afla în ospeție, în timp ce ultimul dormea, aplicînd violență
periculoasă pentru viață și sănătatea persoanei, l-a atacat pe ultimul aplicîndu-i
cîteva lovituri cu un cuțit în regiunea ochiului stîng și față, astfel, deposedîndu-1 de
telefonul mobil de model „Nokia 2700c" cu IMEI 355147050152602 și de bani în
sumă de 100 lei, cauzîndu-i părții vătămate Spătaru Eduard un prejudiciu material
în sumă de 700 lei.
În rezultatul atacului săvîrșit și a violenței aplicate, Spătari Eduard a primit
vătămări corporale sub formă de echimoză și edem la față, ruptura sclerei ochiului
1
stîng cu căderea tunicilor și pierderea vederii, vătămări care conform raportului de
expertiză medico legală nr.04-D din 13.01.2015 se califică ca vătămare corporală
gravă după criteriul pierderii vederii.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, prin care a solicitat
casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, pe
motiv că acțiunile sale au fost greșit calificate. La fel, instanța nu a luat în
considerație faptul că se află la evidența narcologului și psihiatrului, fiind dintr-o
familie cu situație precară, mama sa fiind decedată, iar tatăl invalid de gradul II,
aflîndu-se la întreținerea sa.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 martie
2016 a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței fără
modificări.
4.1. Colegiul penal a menționat că, în baza probelor acumulate în cadrul
urmăririi penale examinate și apreciate de către prima instanță, suplimentar
apreciate de către instanța de apel prin o verificare multilaterală de fapt și de drept
a circumstanțelor cauzei și a sentinței adoptate pe caz, prima instanță întemeiat și
legal a ajuns la concluzia privind confirmarea vinovăției aduse lui Ruslan
Jernocletov de comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(3) lit. c) Cod penal,
iar vina inculpatului de comiterea infracțiunii incriminate este pe deplin dovedită
prin:
- declarațiile părții vătămate Spătari Eduard, a martorilor Lupașco Dumitru,
Coroli Alexandru, Spătari Anatolii, a medicului legist Sava Vremea; precum și prin
materialele cauzei, inclusiv:
- procesul-verbal de ridicare din 25.12.2014 prin care de la Lupașco
Dumitru, locuitor al s.Șofrincani, r-nul Edineț a fost ridicat telefonul mobil de
model „Nokia 2700 c" de culoare sură (f.d. 9);
- procesul-verbal de examinare a obiectului din 25.12.2014, prin care a fost
examinat telefonul mobil de model „Nokia 2700 c" de culoare sură (f.d. 10);
- tabelul fotografic la procesul-verbal de examinare a obiectului din
25.12.2014 prin care a fost examinat telefonul mobil de modei "Nokia 2700 c" de
culoare sură (f.d. 12);
- raportul de constatare medico-legală nr.1068 din 12.01.2015, prin care s-a
constatat la Spătari Eduard, echimoza și edemul la față, ruptura sclerei ochiului
stîng cu căderea tunicilor, au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp dur
contondent, posibil la data și circumstanțele indicate, se califică ca vătămări
corporale grave după criteriul pierderii vederii (f.d. 18).
Colegiul penal a precizat ca fiind corectă concluzia instanței de fond, care a
constatat prezența laturii obiective a infracțiunii încriminate inculpatului, fiind
constatată legătura cauzală dintre loviturile aplicate de Jernocletov Ruslan și
urmările prejudiciabile survenite la partea-vătămată Spătari Eduard și anume -
2
vătămarea corporală gravă, precum și prezența intenției directe a inculpatului la
săvîrșirea infracțiunii încriminate.
Colegiul penal ținînd cont de circumstanțele cauzei, gravitatea infracțiunii
săvîrșite de către inculpat și motivele comiterii acesteia, de persoana lui, de
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, pedeapsa
stabilită de către instanța de fond în baza art.188 alin.(3) lit. c) Cod penal este una
legală și întemeiată, ținînd seama și de prevederile art. 82 Cod penal în ce privește
aplicarea pedepsei pentru recidiva de infracțiune.
Prin urmare, Colegiul a conchis asupra legalității și temeiniciei sentinței de
condamnare de comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(3) lit. c) Cod
penal, fapt ce a impus respingerea apelului declarat de inculpat ca nefondat.
Împotriva deciziei inculpatul a declarat recurs ordinar solicitînd
casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunile sale să fie
recalificate în baza art. 187 alin. (1) Cod penal, deoarece nu a cauzat vătămări
corporale părții vătămate, recunoscîndu-și vina parțial doar în ceea ce privește
sustragerea bunului.
5.1. Recurs ordinar a declarat și avocatul Sanduleac Diana în numele
inculpatului, prin care solicită casarea hotărîrilor și pronunțarea unei noi decizii de
achitare, din motivul lipsei în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii
incriminate.
În motivarea recursului avocatul indică că, vinovăția inculpatului nu a fost
demonstrată prin probe pertinente și concludente, partea vătămată a dat declarații
contrare, iar martorii au declarat ce au auzit de la partea vătămată și prin urmare,
sentința a fost bazată doar pe presupuneri.
Asupra recursurilor ordinare procurorul a depus referință, solicitînd
respingerea acestora ca inadmisibile, deoarece criticile formulate de recurenți au
format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de fond și apel
cărora li s-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în
hotărîrile recurate.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, fără
citarea părților, în camera de consiliu în baza motivelor invocate în recursuri și în
raport cu materialele dosarului, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității
acestora din următoarele considerente.
Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră
admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar
temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură
penală – în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei,
iar cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență.
În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală recursul trebuie să fie
motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie
3
să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină
argumentarea ilegalității hotărîrii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art.
427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea
problemei de drept ce persistă în cauză, indicînd care este eroarea comisă de
instanță.
În acest sens se reține, că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede
16 temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului
consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța
superioară, atunci ea este obligată, conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură
penală să motiveze recursul și să arate eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin
unul din temeiurile normei menționate.
Prin urmare, criticile formulate de recurenți în ambele recursuri nu conțin
indicii unor erori de drept și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării
hotărîrii recurate, ca fiind ilegală. Mai mult ca atît, în ambele recursuri recurenții
invocă dezacordul cu hotărîrea instanței de fond, fără a se face referire la decizia
instanței de apel, care potrivit normelor de procedură penală se atacă cu recurs
ordinar.
În cazul în care autorul nu invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe
care se bazează din cele reglementate de norma procesuală penală, un asemenea
recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu
îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală și
urmează a fi respins ca inadmisibil.
Astfel, Colegiul penal constată, că recursurile ordinare declarate de inculpat
și de avocat nu întrunesc condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este
competentă să completeze recursurile cu circumstanțe în fapt și în drept care le-ar
justifica sub acest aspect, întrucît potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală,
instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în
favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii.
Conform art. 432 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură penală instanța de recurs
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
care constată că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art.
429 și 430 Cod de procedură penală.
În acest context, Colegiul conchide că nu există temei legal pentru admiterea
recursurilor ordinare și potrivit legii se impune inadmisibilitatea acestora, deoarece
nu îndeplinesc cerințele de conținut.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de
procedură penală, Colegiul penal
4
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpat și de
avocatul său, Sanduleac Diana, împotriva sentinței Judecătoriei Edineț din 23
decembrie 2015 și a deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 02 martie
2016, pe motiv că recursurile nu îndeplinesc cerințele de conținut prevăzute de art.
430 Cod de procedură penală.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată publicată la 06 iulie 2016.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
5