1ra-1615/16 — art.166, 303, 328 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.166, 303, 328 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-1615/16 — art.166, 303, 328 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-1615/2016
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
24 august 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Octavian Bodareu, prin
care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08
iunie 2016, în cauza penală în privința lui
Rusu Alexandru Ion, născut la 03.10.1976,
originar și locuitor al or. Edineț, str. Florar 49,
și
Fetco Tudor Nicolae, născut la 06.10.1981,
originar și locuitor al s. Alexăndreni, r-nul Edineț;
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 20.03.2015-29.10.2015;
Instanța de apel: 25.11.2015-08.06.2016;
Instanța de recurs: 22.07.2016-24.08.2016,
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Ocnița din 29 octombrie 2015, Rusu
Alexandru și Fetco Tudor au fost achitați de sub învinuirea adusă în comiterea
infracțiunilor prevăzute de art.166 alin.(2) lit.d), art.303 alin.(3), art.328 alin.(l)
Cod penal, pe motiv că faptele lor nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate.
Adoptînd sentința în cauză prima instanță a reținut că, Rusu
Alexandru Ion este învinuit de faptul că la 29.10.2014, activînd în baza ordinul
Inspectoratului General de Poliție nr.49 ef. din 05.03.2013 în calitate de șef al
Inspectoratului de poliție Edineț, fiind persoană publică în exercițiul funcțiunii care
prin stipularea legii sunt chemați să apere, pe baza respectării stricte a legilor,
viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății, ale statului, de
atentate criminale și de alte atacuri nelegitime, investite cu drepturi și obligații în
1
vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar art.25 alin.(5) pct.10) al
Legii nr.320 din 27.12.2012 cu privire la activitate Poliției și statutului
polițistului, care stipulează că, ...polițistul are împuterniciri să rețină persoanele
în condițiile stabilite de legislație, cu explicarea drepturilor acestora... și contrar
prevederilor art.26 din aceeași lege potrivit cărora ...polițistul își desfășoară
activitatea profesională în interesul în sprijinul persoanei, comunității și al
instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, fiind obligat să respecte
cu strictețe drepturile, libertățile omului și demnitatea umană, să aibă
comportament demn și respectuos pentru persoane…, ...să se conducă, în
exercitarea atribuțiilor de serviciu, de legislație, asigurînd îndeplinirea sarcinilor ce
stau în fața Poliției, aflîndu-se în or. Edineț, cunoscînd despre faptul, că la volanul
unității de transport de mode "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ
888 se află un procuror din cadrul Procuraturii Generale, fapt despre care i-a
raportat șefului-adjunct secție, șef Serviciu Poliție Criminală al Secției Investigație
Infracțiuni Inspectoratului de poliție Edineț, Tudor Fetco, care deja verificase
actele conducătorului auto permițîndu-i deplasarea în continuare, a dat indicații
ultimului să urmărească și să stopeze repetat unitatea de transport menționață
precum că ar fi anunțată în orientare de Centrul Unic de Monitorizare și
Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție pentru careva încălcări a
Regulamentului circulației rutier.
Ulterior, aproximativ la orele 11.00, Tudor Fetco, fiind îmbrăcat în civil, la
ieșirea din or.Edineț a stopat repetat unitatea de transport de model "Șkoda Superb"
cu numerele de înmatriculare K PZ 888, despre care fapt i-a comunicat lui Rusu
Alexandru.
Imediat, Rusu Alexandru cu automobilul privat de model "Dacia Logan" cu
numerele de înmatriculare ED BD 378, îmbrăcat în civil, împreună cu alți angajați
ai Inspectoratului de poliție Edineț s-au deplasat la fața locului, unde blocînd
deplasarea automobilului de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare
K PZ 888, s-a apropiat de conducătorul auto și a cerut actele la control. Fiindu-i
prezentate toate actele pentru automobil, care erau în regulă, iar conducătorul auto
legitimîndu-se ca procurorul Zgureanu Alexandru din cadrul Procuraturii Generale
și comunicîndu-i, că se află în or.Edinet în exercițiul funcțiunii pentru efectuarea
unor acțiuni urgente ce nu suferă amînare, Alexandru Rusu i-a comunicat că
unitatea de transport este anunțată în căutare și trebuie sa fie transportată la
Inspectoratul de poliție Edineț. La solicitare lui Zgureanu Alexandru fiindu-i
prezentată informația de la Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare a
Inspectoratului Național de Poliție, unde era mențiunea: ...nu de reținut, de stabilit
datele de contact, adresa de domiciliu, IDNP, numărul de telefon a persoanei care
conduce automobilul..., el a transmis datele solicitate, declarînd că urmează să se
2
deplaseze în continuare pentru efectuarea de urgență a acțiunilor de urmărire
penală.
Rusu Alexandru necătînd la faptul, că i-a fost pus la dispoziție datele de
identitate și de contact necesare a conducătorului auto, al unității de transport de
model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888, solicitate de
Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție,
aproximativ la orele 12.00, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor
acordate prin lege, fără careva temei legal, contrar prevederilor art.57 al Legii
nr.294-XVI din 25.12.2008 cu privire la Procuratură, care prevede, că
...inviolabilitatea procurorului asigura garanții de protecție împotriva oricăror
intervenții și imixtiuni în activitatea sa..., iar ...în cazul în care este bănuit că a
săvîrșit o contravenție sau o infracțiune, procurorul reținut urmează a fi eliberat
imediat după identificare, cu excepția comiterii unei infracțiuni flagrante..., din
intenție directă, urmărind scopul de a înjosi onoarea și demnitatea, dînd indicații
angajaților Inspectoratului de poliție Edineț prezenți la fața locului, inclusiv lui
Fetco Tudor, l-au escortat pe Zgureanu Alexandru și unitatea de transport a
acestuia, în care se aflau și ofițerii de investigații ai Inspectoratului National de
Investigații membri ai grupului de lucru, la Procuratura raionului Edineț. Dupa
verificarea repetată a informației de la Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare
a Inspectoratului Național de Poliție, lui Zgureanu Alexandru i-a fost permis sa
plece fără întocmirea cărorva documente sau transmiterea informației despre
identificarea conducătorului unității de transport de model "Șkoda Superb" cu
numerele de înmatriculare K PZ 888 Centrului Unic de Monitorizare și Coordonare
a Inspectoratului National de Poliție.
Prin acțiunile date lui Rusu Alexandru îi este imputată săvîrșirea infracțiunii
prevăzută de art.328 alin.(l) Cod penal - excesul de putere, adică săvîrșirea de
către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele
drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în
proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de
lege ale persoanelor fizice.
Tot el, la 29.10.2014, aproximativ la orele 10.00, după ce, fiind informat de
către inculpatul Tudor Fetco că, la ieșirea din or.Edineț a stopat repetat unitatea de
transport de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888,
imediat, cu automobilul privat de model "Dacia Logan" cu numerele de
înmatriculare ED BD 378, îmbrăcat în civil, s-a deplasat la fața locului, unde
blocînd deplasarea automobilului de model "Șkoda Superb" cu numerele de
înmatriculare K PZ 888, s-a apropiat de conducătorul auto și a cerut actele la
control. Fiindu-i prezentate toate actele pentru automobil, care erau în regulă, iar
conducătorul auto legitimandu-se ca procurorul Alexandru Zgureanu din cadrul
3
Procuraturii Generale și comunicîndu-i că se află în or.Edineț în exercițiul
funcțiunii pentru efectuarea unor acțiuni urgente ce nu suferă amînare, Alexandru
Rusu i-a comunicat că unitatea de transport este anunțată în căutare și trebuie sa fie
transportată la Inspectoratul de poliție Edineț. La solicitarea lui Alexandru
Zgureanu fiindu-i prezentată informația de la Centrul Unic de Monitorizare și
Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție, unde era mențiunea: ...nu de
reținut, de stabilit datele de contact, adresa de domiciliu, IDNP, numărul de telefon
a persoanei care conduce automobilul..., el a transmis datele solicitate, declarînd că
urmează să se deplaseze în continuare pentru efectuarea de urgență a unor acțiuni
de urmărire penală, însa Alexandru Rusu, necătînd la faptul, ca i-au fost puse la
dispoziție datele de identitate și de contact necesare a conducătorului auto și al
unității de transport de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ
888, Alexandru Zgureanu, solicitate de Centrul Unic de Monitorizare și
Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție, aproximativ la orele 12.00,
depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, fără
careva temei legal, contrar prevederilor art.57 al Legii nr.294-XVI din 25.12.2008
cu privire la Procuratură, care prevede, că ...inviolabilitatea procurorului asigură
garanții de protecție împotriva oricăror intervenții și imixtiuni în activitatea sa...,
iar ...în cazul în care este bănuit că a săvîrșit o contravenție sau o infracțiune,
procurorul reținut urmează a fi eliberat imediat dupa identificare, cu excepția
comiterii unei infracțiuni flagrante..., din intenție directă, urmărind scopul privării
de libertate a lui Alexandru Zgureanu, conștientizînd ilegalitatea acestor acțiuni,
din intenție directă, dînd indicații angajaților Inspectoratului de poliție Edineț
inclusiv lui Tudor Fetco, prezenți la fața locului, l-au escortat pe Alexandru
Zgureanu și unitatea de transport a acestuia, în care se aflau și ofițerii de
investigații ai Inspectoratului Național de Investigații membri ai grupului de lucru,
la Procuratura raionului Edineț.
După verificarea repetată a informației de la Centrul Unic de Monitorizare și
Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție, aproximativ la orele 13.00 lui
Alexandru Zgureanu i-a fost permis să plece fără întocmirea cărorva documente
sau transmiterea informației despre identificarea conducătorului unității de
transport de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888
Centrului Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național de
Politie.
În așa mod, Zgureanu Alexandru a fost privat ilegal de libertate de Alexandru
Rusu și Tudor Fetco aproximativ de la orele 10.00 pînă aproximativ la orele 13.00,
data de 29.10.2014, perioadă în care nu i-au permis să se deplaseze pentru
efectuarea acțiunilor de urmărire penală, fiind efectiv împiedicat a se deplasa și a
acționa în conformitate cu voința sa.
4
Prin acțiunile date lui Rusu Alexandru îi este imputată săvîrșirea infracțiunii,
prevăzută de art.166 alin.(2) lit.d) Cod penal - privațiunea ilegală de libertate,
adică privațiunea ilegală de libertate a unei persoane, acțiune ce nu este legată cu
răpirea acesteia, savîrșită de mai multe persoane.
Tot el, la 29.10.2014, privîndu-1 ilegal pe Zgureanu Alexandru de libertate pe
o perioadă de la orele 10.00 pînă aproximativ la orele 13.00, data de 29.10.2014,
perioadă în care nu i-au permis sa se deplaseze pentru efectuarea acțiunilor de
urmărire penală, fiind efectiv împiedicat a se deplasa și a acționa în conformitate
cu voința sa, a săvîrșit amestecul în urmărirea penală cu scopul de a împiedica
cercetarea rapidă, completă și obiectivă a cauzei penale, savîrșite cu folosirea
situației de serviciu.
Prin acțiunile date lui Rusu Alexandru îi este imputată săvîrșirea infracțiunii,
prevăzute de art.303 alin.(3) Cod penal - amestecul în urmărirea penală, adică
amestecul, sub orice formă, în activitatea organelor de urmărire penală cu scopul
de a împiedica cercetarea rapidă, completă și obiectivă a cauzei penale, savîrșite
cu folosirea situației de serviciu.
Fetco Tudor Nicolae este învinuit în aceea că el, la 29.10.2014, activînd în
baza ordinului Inspectoratului General de Poliție nr.38 ef. din 07.03.2013 în
calitate de șef-adjunct Secție, șef Serviciu Poliție Criminală al Secției Investigație
Infracțiuni a Inspectoratului de poliție Edineț, fiind persoană publică în exercițiul
funcțiunii, care prin stipularea legii sunt chemați să apere, pe baza respectării
stricte a legilor, viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale
statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime, investite cu drepturi și
obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar art.25 alin.(5)
pct.10) al Legii nr.320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul
polițistului, care stipulează că, ...polițistul are împuterniciri să rețină persoanele în
condițiile stabilite de legislație, cu explicarea drepturilor acestora... și contrar
prevederilor art.26 din aceeași lege, potrivit cărora ...polițistul își desfășoară
activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și al
instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, fiind obligat să respecte
cu strictețe drepturile, libertățile omului și demnitatea umană, să aibă
comportament demn și respectuos pentru persoane..., ...să se conducă, în
exercitarea atribuțiilor de serviciu, de legislație, asigurînd îndeplinirea sarcinilor ce
stau în fața Poliției..., aproximativ la orele 10.00, aflîndu-se pe str.Independenții
din în or.Edineț, fără careva temei legal, s-a apropiat de automobilul de model
"Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888 ce era parcat, și a cerut de
la conducătorul auto actele. Conducătorul auto prezentîndu-se ca procurorul din
cadrul Procuraturii Generale, Alexandru Zgureanu, a întrebat care este motivul.
Fără a explica ceva, Tudor Fetco a permis deplasarea unității de transport.
5
Ulterior, Tudor Fetco, cunoscînd cine este conducătorul automobilului de
model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888, a solicitat
inspectorului superior de stat pe accidente rutiere al Inspectoratului de poliție
Edineț, Vasile Cazacu, să verifice unitatea de transport respectivă prin baza de date
centralizată a persoanelor și a mijloacelor de transport. Obținînd prin intermediul
telefonului mobil informația precum că, automobilul menționat estre anunțat în
orientare de Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național
de Poliție pentru careva încălcări a Regulamentului circulației rutiere, Tudor Fetco
a raportat șefului Inspectoratului de poliție Edineț, Alexandru Rusu, de la care a
primit indicații să urmărească și să stopeze repetat unitatea de transport
menționată, despre care fapt să-i comunice lui.
În continuare, întru executarea ordinului conducătorului Alexandru Rusu,
dîndu-și seama despre caracterul ilegal al acestuia, contrar prevederilor art.30 al
Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012,
care prevede, că ...la primirea unui ordin, în formă scrisă sau verbal, ori a unei
indicații ce contravin legislației, polițistul este obligat să refuze executarea cerinței
ilegale..., urcînd în automobilul de serviciu de model "VAZ 2115" cu numerele de
înmatriculare MAI 2222, a filat unitatea de transport de model "Șkoda Superb" cu
numerele de înmatriculare K PZ 888, la volanul căreia se afla procurorul
Alexandru Zgureanu, apoi aproximativ la orele 11.00, la ieșirea spre mun.Bălți din
or.Edineț, fiind îmbrăcat în civil, a stopat repetat unitatea de transport menționată,
despre care fapt i-a comunicat lui Alexandru Rusu.
În puțin timp, la fața locului s-a deplasat Alexandru Rusu cu automobilul
privat de model "Dacia Logan" cu numerele de înmatriculare ED BD 378, îmbrăcat
în civil, împreună cu alți angajați ai Inspectoratului de poliție Edineț, unde blocînd
deplasarea automobilului de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare
K PZ 888, s-a apropiat de conducătorul auto și a cerut actele la control. Fiindu-i
prezentate toate actele pentru automobil, care erau în regulă, iar conducătorul auto
legitimîndu-se repetat ca procurorul Alexandru Zgureanu din cadrul Procuraturii
Generale și comunicîndu-i, că se află în or.Edineț în exercițiul funcțiunii împreună
cu ofițerii de investigații pentru efectuarea unor acțiuni urgente ce nu suferă
amînare, Alexandru Rusu i-a comunicat că unitatea de transport este anunțată în
căutare și trebuie să fie transportată la Inspectoratul de poliție Edineț. La solicitare
lui Alexandru Zgureanu fiindu-i prezentată informația de la Centrul Unic de
Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție, unde era
mențiunea: ...nu de reținut, de stabilit datele de contact, adresa de domiciliu, IDNP,
numărul de telefon a persoanei care conduce automobilul, el a transmis datele
solicitate, declarînd că urmează să se deplaseze în continuare pentru efectuarea de
urgență a acțiunilor de urmărire penală.
6
Necătînd la faptul, că i-au fost puse la dispoziție datele de identitate și de
contact necesare ale conducătorului auto a unității de transport de model "Șkoda
Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888, Alexandru Zgureanu, solicitate
de Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național de
Poliție, aproximativ la orele 12.00, Alexandru Rusu, depășind în mod vădit limitele
drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, fără careva temei legal, contrar
prevederilor art.57 al Legii nr.294-XVI din 25.12.2008 cu privire la Procuratură,
care prevede, că ...inviolabilitatea procurorului asigură garanții de protecție
împotriva oricăror intervenții și imixtiuni în activitatea sa... , iar ...în cazul în care
este bănuit că a săvîrșit o contravenție sau o infracțiune, procurorul reținut urmează
a fi eliberat imediat după identificare, cu excepția comiterii unei infracțiuni
flagrante..., din intenție directă, urmărind scopul de a înjosi onoarea și demnitatea,
dînd indicații angajaților Inspectoratului de poliție Edineț prezenți la fața locului,
inclusiv lui Tudor Fetco, care conștientiza caracterul ilegal al ordinului, l-au
escortat pe Alexandru Zgureanu și unitatea de transport a acestuia, în care se aflau
și ofițerii de investigații ai Inspectoratului Național de Investigații membri ai
grupului de lucru, la Procuratura raionului Edineț.
După verificarea repetată a informației de la Centrul Unic de Monitorizare și
Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție, lui Alexandru Zgureanu i-a fost
permis să plece fără întocmirea cărorva documente sau transmiterea informației
despre identificarea conducătorului unității de transport de model "Șkoda Superb"
cu numerele de înmatriculare K PZ 888 Centrului Unic de Monitorizare și
Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție.
Prin acțiunile date, lui Fetco Tudor îi este imputată săvîrșirea infracțiunii,
prevăzută de art.328 alin.(l) Cod penal - excesul de putere, adică săvîrșirea de
către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele
drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în
proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de
lege ale persoanelor fizice.
Tot el, la 29.10.2014, din intenție directă, urmărind scopul privării de libertate
a lui Alexandru Zgureanu, dînd indicații angajaților Inspectoratului de poliție
Edineț prezenți la fața locului, inclusiv lui Tudor Fetco, care reconștientiza
caracterul ilegal al ordinului, l-au escortat pe Alexandru Zgureanu și unitatea de
transport a acestuia, în care se aflau și ofițerii de investigații ai Inspectoratului
Național de investigații membri ai grupului de lucru, la Procuratura raionului
Edineț.
După verificarea repetată a informației de la Centrul Unic de Monitorizare și
ordonare a Inspectoratului Național de Poliție, lui Alexandru Zgureanu i-a fost
permis să plece fară întocmirea cărorva documente sau transmiterea informației
7
despre identificarea conducătorului unității de transport de model "Șkoda Superb"
cu numerele de înmatriculare K PZ 888 Centrului Unic de Monitorizare și
Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție.
În așa mod, Alexandru Zgureanu a fost privat ilegal de libertate de Alexandru
Rusu și Tudor Fetco aproximativ de la orele 11.00 pînă aproximativ la orele 13.00,
data de 29.10.2014, perioadă în care nu i-au permis să se deplaseze pentru
efectuarea acțiunilor de urmărire penală, fiind efectiv împiedicat a se deplasa și a
acționa în conformitate cu voința sa.
Prin acțiunile date lui Fetco Tudor îi este imputată săvîrșirea infracțiunii,
prevăzută de art.166 alin.(2) lit.d) Cod penal - privațiunea ilegală de libertate,
adică privațiunea ilegală de libertate a unei persoane, acțiune ce nu este legată cu
răpirea acesteia, savîrșită de mai multe persoane.
Tot el, la 29.10.2014, din intenție directă, urmărind scopul de a împiedica
cercetarea rapidă, completă și obiectivă a urmăririi penale de către procurorul
Alexandru Zgureanu, dînd indicații angajaților Inspectoratului de poliție Edineț
prezenți la fața locului, inclusiv lui Tudor Fetco, care conștientiza caracterul ilegal
al ordinului, l-au escortat pe Alexandru Zgureanu și unitatea de transport a
acestuia, în care se aflau și ofițerii de investigații ai Inspectoratului Național de
Investigații membri ai grupului de lucru, la Procuratura raionului Edineț.
După verificarea repetată a informației de la Centrul Unic de Monitorizare și
Coordonare a Inspectoratului Național de poliție, lui Alexandru Zgureanu i-a fost
permis să plece fară întocmirea cărorva documente sau transmiterea informației
despre identificarea conducătorului unității de transport de model "Șkoda Superb"
cu numerele de înmatriculare K PZ 888 Centrului Unic de Monitorizare și
Coordonare a Inspectoratului Național de poliție.
În așa mod, Alexandru Zgureanu a fost privat ilegal de libertate de Alexandru
Rusu și Tudor Fetco aproximativ de la orele 11.00 pînă aproximativ la orele 13.00,
data de 29.10.2014, perioadă în care nu i-au permis să se deplaseze pentru
efectuarea acțiunilor de urmărire penală, fiind efectiv împiedicat a se deplasa și a
acționa în conformitate cu voința sa, săvîrșind amestecul în urmărirea penală, adică
amestecul, sub orice formă, în activitatea organelor de urmărire penală cu scopul
de a împiedica cercetarea rapidă, completă și obiectivă a cauzei penale, săvîrșite cu
folosirea situației de serviciu.
Prin acțiunile date, lui Fetco Tudor îi este imputată săvîrșirea infracțiunii,
prevăzute de art.303 alin.(3) Cod penal - amestecul în urmărirea penală, adică
amestecul, sub orice formă, în activitatea organelor de urmărire penală cu scopul
de a împiedica cercetarea rapidă, completă și obiectivă a cauzei penale, savîrșite
cu folosirea situației de serviciu.
2.1 Examinînd în ședința de judecată prezenta cauză penală instanța de
8
fond a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpaților Rusu Alexandru și Fetco
Tudor lipsesc semnele infracțiunilor incriminate, din care motiv urmează a fi
achitați pe toate capetele de învinuire.
În susținerea acestei concluzii instanța de judecată a reținut că, la 29.10.2014
procurorul Alexandru Zgureanu, împreună cu alți ofițeri de investigație, au sosit în
or. Edineț pentru a efectua percheziții în cadrul cauzei penale nr.2013928164.
Inițial, scopul deplasării lui Alexandru Zgureanu a fost participarea în ședința de
judecată în calitate de acuzator de stat și organizarea activității de percheziție în
grupul ofițerilor de investigație. Între timp, ședința de judecată a fost
contramandată și procurorul urma doar să organizeze ofițerii de investigație la
efectuarea perchezițiilor planificate. Despre participarea personală la efectuarea
percheziției procurorul Alexandru Zgureanu nu a declarat. Ajunși în or.Edineț,
mașina condusă de Alexandru Zgureanu a fost parcată lîngă monumentul lui Ștefan
cel Mare, așteptînd colegii care se deplasau cu a doua mașină. Aflîndu-se în
parcare, mașina a fost observată de către Tudor Fetco, aflat în misiune, căruia i s-a
părut suspectă unitatea de transport, solicitînd verificarea în baza de date a unității
de transport nominalizată. Primind răspuns că mașina este anunțată în căutare de
către Centrul de Monitorizare, Tudor Fetco s-a apropiat de conducătorul auto și s-a
legitimat, conducătorul automobilului de marca "Șkoda" s-a legitimat și el, în
rezultat, constatîndu-se că conducătorul mașinei anunțate în căutare este procuror,
Tudor Fetco și-a cerut scuze și a plecat. Ulterior, Tudor Fetco s-a deplasat cu
mașina, staționînd lîngă sensul giratoriu la ieșirea din or.Edineț în direcția
Chișinău. Peste puțin timp, alături de mașina lor a staționat și mașina "Șkoda ".
Tudor Fetco l-a telefonat pe Alexandru Rusu, care în cîteva minute a sosit la fața
locului și apropiindu-se de conducătorul mașinei "Șkoda", s-a prezentat, adresîndu-
se către conducător "dle procuror" și a cerut prezentarea actelor, anunțîndu-l că
mașina este în căutare. Alexandru Zgureanu a ieșit din mașină și a prezentat actele,
ofițerii de investigație care îl însoțeau, rămînînd în mașină. Deoarece, informația
din telefon privind cauzele anunțării în căutare a automobilului nu era deplină, dar
și punînd la îndoială aflarea în fața sa a unui procuror, Alexandru Rusu a telefonat
procurorul raional și a solicitat audiență. Primind accept, Alexandru Rusu i-a
propus lui Alexandru Zgureanu să meargă în biroul procurorului raional pentru a se
clarifica, adică pentru a se convinge că, în fața lui se află un procuror, dar și pentru
a stabili cauza anunțării în căutare a automobilului. Nefiind amenințat sau forțat,
Alexandru Zgureanu a acceptat propunerea, deplasîndu-se la procuratura raională
unde, în biroul procurorului Chistruga Ion, a primit informația din calculator.
Primind documentele în copie Alexandru Zgureanu a plecat.
Lui Alexandru Rusu și Tudor Fetco li s-a imputat comiterea infracțiunilor
prevăzute de art.328 alin. 1) Cod penal - depășirea atribuților de serviciu, art. 166
9
alin. (2) lit.d) Cod penal - privațiunea ilegală de libertate și art.303 alin.(3) Cod
penal - amestecul în urmărirea penală.
Instanța de fond, prin probele administrate a constatat că:
- inculpații nu au depășit atribuțiile de serviciu și au procedat în conformitate
cu legea reieșind din faptul că, conducătorul auto urma să fie oprit și să prezinte
actele solicitate în legătură cu anunțarea mașinei în căutare, iar stabilind, că la
volanul mașinei în orientare se află un procuror, polițiștii pe bună dreptate au fost
îndreptățiți de a verifica identitatea lui, or, în viziunea lor, un procuror nu ar admite
situații ca mașina condusă de el să fie anunțată în căutare, dar și comportamentul
procurorului, care a favorizat tergiversarea clarificării situației create;
- în or.Edineț, mașina lui Zgureanu Alexandru nu a fost blocată de către
inculpatul Tudor Fetco, indicînd că la ieșirea din or.Edineț Alexandru Zgureanu a
oprit mașina de unul singur, fără careva semne din partea cuiva, în asemenea
circumstanțe instanța a constatat, că Tudor Fetco și Alexandru Rusu, au procedat
corect, or, ambii inculpați erau în drept să presupună că la mijloc este pusă la cale
o capcană pentru a verifica acțiunile lor în situații similare. Această suspiciune a
fost amplificată și de comportamentul lui Alexandru Zgureanu care, în loc de
binețe, a venit cu declarații despre punerea mîinilor pe capotă, iar în asemenea
circumstanțe orice polițist putea pune la îndoială aflarea în fața sa a unui procuror.
Pentru a evita orice suspiciune în legătură cu aceasta, Alexandru Rusu a adoptat o
decizie corectă de a merge la procurorul raionului pentru a evita orice neînțelegere;
- partea vătămată nu a fost privată de libertate, faptă imputată lui Alexandru
Rusu și Tudor Fetco, reținînd că partea vătămată nu a fost silită sau amenințată de
a urca în mașină pentru a se deplasa la procuratură. Instanța de fond a menționat,
că afirmațiile acuzării precum că, Alexandru Zgureanu a fost escortat la
procuratură sunt lipsite de temei, or, el a mers benevol pentru a clarifica situația
creată, din secvența video prezentată, filmată de colegii lui Alexandru Zgureanu,
fiind clar vizibil, că mașina "Șkoda" se deplasează pe strada centrală a or.Edinețși
virează pe strada ce duce în direcția procuraturii, alte mașini ale polițiștilor nu se
văd. Instanța a mai menționat, că nu a fost stabilit faptul aflării căruiva polițist în
automobilul lui Alexandru Zgureanu, înafară de persoanele cu care ultimul se
deplasase în or.Edineț. In susținerea poziției sale instanța de fond a reiterat și
declarațiile procurorului raionului Edineț, Ion Chistruga, potrivit cărora, Alexandru
Zgureanu nu a fost amenințat, au discutat într-o atmosferă de lucru, iar la primirea
informației despre automobil, Alexandru Zgureanu a comunicat datele solicitate și
a plecat.
Astfel, instanța a concluzionat, că partea vătămată nu a fost privată de
libertate, or, privarea de libertate presupune lipsirea de libertate fizică, de libertatea
manifestării voinței și posibilitatea de a se deplasa sub presiune psihică, însoțită de
10
amenințări, pe cînd Alexandru Zgureanu a oprit de sine stătător mașina la sensul
giratoriu și aflîndu-se în mașină, nefiind amenințat, avea posibilitatea de a se
deplasa la propria dorință, iar invocările părții vătămate, cum că era posibil ca
Alexandru Rusu să îl încătușeze, sau că la ușa din biroul procurorului se aflau
polițiști, care îl puteau împiedica să iasă din birou, instanța le califică ca
presupuneri, lipsite de temei. Instanța de fond a concluzionat imposibilitatea
privării ilegale de libertate a unui procuror ierahic superior în biroul unui procuror
raional, ca rezultat conchizînd, că în ședința de judecată nu a fost probată nici
acuzarea privind privarea ilegală de libertate a lui Zgureanu Alexandru.
Cît privește, învinuirea adusă în comiterea infracțiunii de amestec în
înfăptuirea anchetei instanța a concluzionat că, procurorul Alexandru Zgureanu nu
este parte vătămată a infracțiunii date, or, exercitarea urmăririi penale pe cauza
penală nr.2013928164 (art.248 alin.(5) CP) nu ține de competența procurorului,
ultimul urmînd să organizeze ofițerii de investigație la efectuarea perchezițiilor,
ceea ce de fapt și a întreprins, distrubuind ofițerilor sarcina de lucru. Participarea
procurorului la efectuarea percheziției nu era obligatorie. Faptul, că ofițerii de
investigație nu au purces la efectuarea percheziției, aflîndu-se cu procurorul în
mașină și ulterior așteptîndu-l pe el în oraș, nu denotă că cineva i-ar fi împiedicat
să facă acest lucru, instanța concluzionînd că nici capătul dat de învinuire nu și-a
găsit confirmare în ședința de judecată.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, solicitînd casarea
acesteia, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu
pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpații Rusu Alexandru și Fetco Tudor să
fie recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.166 alin.(2)
lit.d); art.303 alin.(3); art.328 alin.(l) Cod penal cu stabilirea în privința acestora a
pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani în penitenciar de tip
semiînchis pentru fiecare, cu privare de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un
termen de 4 ani.
În motivarea solicitărilor formulate procurorul a invocat:
- instanța de judecată eronat a apreciat faptul, că Alexandru Zgureanu
conducînd automobilul nu avea calitatea de procuror, ignorînd expres prevederile
art.57 al Legii nr.294-XVI din 25.12.2008 cu privire la Procuratură, care prevede,
că ...inviolabilitatea procurorului asigura garanții de protecție împotriva oricăror
intenții și imixtiuni în activitate, iar partea vătămată Alexandru Zgureanu s-a
deplasat în or.Edineț pentru a participa în ședința de judecată în calitate de acuzator
de stat și organizarea activității de percheziție în grupul ofițerilor de investigație,
fiind astfel deplasat pe activitate de serviciu;
- instanța eronat a apreciat, că automobilul de model "Șkoda" cu n/î K PZ
888, conducătorul căreea era procurorul Alexandru Zgureanu se afla în căutare, or,
11
de către Centrul de Monitorizare automobilul sus indicat a fost anunțat în orientare
pentru identificarea persoanei care conduce automobilul, dar nu pentru a-1 reține.
Astfel, cînd automobilul de model "Șkoda" cu n/î K.PZ 888 a fost stopat de către
colaboratorii de poliție, ultimii urmau să acumuleze date despre conducătorul auto
și imediat să-1 elibereze;
- instanța greșit a considerat, că Alexandru Zgureanu nu a fost escortat la
sediul procuraturii, or, faptele reținute de instanță se contrazic prin declarațiile
martorilor acuzării, care au comunicat că lîngă stația PECO or.Edineț, au fost
stopați de același colaborator de poliție care anterior a solicitat actele de la partea-
vătămată Alexandru Zgureanu, precum și de faptul că lîngă stația PECO or.Ocnița
se aflau trei automobile, precum și automobilul poliției rutiere, iar cînd se deplasau
în direcția procuraturii raionului Edineț în automobilul de model "Șkoda" cu n/î
KPZ 888 se afla un colaborator de poliție;
- eronat este argumentul instanței precum că, partea vătămată Alexandru
Zgureanu, în momentul cînd se deplasau la Procuratura raionului Edineț, avea
posibilitatea de a vira în orce direcție sau pe orice intersecție, deoarece aceste
acțiuni nu corespund funcției deținute, mai mult ca atît, că din urmă se mai afla un
automobil de poliție;
- ce ține de amestecul în înfăptuirea anchetei, în opinia apelantului, instanța
eronat a considerat, că în calitate de victime a acestei infracțiuni sunt: ofițerul de
urmărire penală, procurorul, care are în procedură cauze conform art.270 Cod de
procedură penală și judecătorii (în afara judecătorului de instrucție), or, atît pe
parcursul urmăririi penale cît și în instanța de judecată partea vătămată și martorii
au indicat că urmau de a efectua percheziții în mai multe gospodării, dar au fost
limitați în timp.
3.1 La caz, a declarat apel și procurorul din cadrul procuraturii de nivelul
Curții de Apel Bălți, Octavian Bodareu, care a specificat modalitatea aplicării
pedepselor pentru inculpații Rusu Alexandru și Fetco Tudor și anume:
Rusu Alexandru să fie recunoscut vinovat și condamnat:
- în baza art.166 alin.(2) lit.d) Cod penal la 3 ani închisoare;
- în baza art.303 alin.(3) Cod penal la 6 luni închisopare cu privarea de dreptul
de a exercita funcții în Ministerul Afacerilor Interne și în alte instituții de drept pe
un termen de 3 ani ;
- în baza art.328 alin.(l) Cod penal la 6 luni închisoare cu privarea de dreptul
de a exercita funcții în Ministerul Afacerilor Interne și în alte instituții de drept pe
un termen de 3 ani;
În temeiul art.84 alin.(l) Cod penal a-i stabili pedeapsa definitivă de 4 ani
închisoare cu executarea ei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul
de a exercita funcții în Ministerul Afacerilor Interne și în alte instituții de drept pe
12
un termen de 4 ani;
Fetco Tudor să fie recunoscut vinovat și condamnat:
- în baza art.166 alin.(2) lit.d) Cod penal la 3 ani închisoare;
- în baza art.303 alin.(3) Cod penal la 6 luni închisoare cu privarea de dreptul
de a exercita funcții în Ministerul Afacerilor Interne și în alte instituții de drept pe
un termen de 3 ani;
- în baza art.328 alin.(l) Cod penal la 6 luni închisoare cu privarea de dreptul
de a exercita funcții în Ministerul Afacerilor Interne și în alte instituții de drept pe
un termen de 3 ani;
În temeiul art.84 alin.(l) Cod penal a-i stabili pedeapsa definitivă de 4 ani
închisoare cu executarea ei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul
de a exercita funcții în Ministerul Afacerilor Interne și în alte instituții de drept pe
un termen de 4 ani.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2016,
au fost respinse, ca nefondate, apelurile procurorilor și menținută sentința.
4.1. Instanța de apel respectînd legislația procesual-penală, la demersul
acuzatorului de stat, a reluat cercetarea judecătorească potrivit ordinii stabilite
pentru prima instanță și la solicitarea părților au fost audiați nemijlocit în ședință
de judecată partea vătămată Alexandru Zgureanu, martorii Maxim Bizian, Galiuc
Ion, Zabaceai Octavian, Gudumac Vladislav, Cosovan Corneliu și inculpații Rusu
Alexandru și Fetco Tudor.
Atît partea acuzării în vederea confirmării argumentelor din cererile de apel,
cît și partea apărării în vederea respingerii acestor argumente, au solicitat
verificarea probelor anexate la materialele cauzei.
Astfel, în ședința de judecată au fost cercetate următoarele probe:
- procesul verbal din 21.11.2014, privind autosesizarea pe faptul comiterii
infracțiunilor prevăzute de art.166 alin.(2) lit.d) și art.328 alin.(l) CP (f.d.9, vol.I);
- raportul procurorului în Secția conducere a urmăririi penale în organele
centrale a le MAI și SV a Procuraturii Generale, Alexandru Zgureanu, din
31.10.2014 adresat Procurorului General al RM (f.d.12-14, vol.I);
- imagini fotografice (f.d.15-16, vol.I); proces verbal din 11.11.2014, de
audiere a lui Zgureanu Alexandru în calitate de martor (f.d. 17-20, vol.I);
- caracteristica de serviciu eliberată pe numelelui Rusu Alexandru (f.d.71,
vol.I);
- referințele de serviciu eliberate pe numele lui Fetco Tudor și Cosovan
Cornelu (f.d.72,73, vol.I);
- copia fișei postului a șefului secției investigații infracțiuni, Cosovan
Corneliu (f.d.74-78, vol.I);
- copia fișei postului șefului adjunct secție, șeful serviciului poliției criminale
13
al secției investigații infracțiuni, Fetco Tudor (f.d.79-83, vol.I);
- copia fișei postului șefului inspectoratului de poliție, Edineț Alexandru Rusu
(f.d.84-92, vol.I);
- procesul verbal din 02.12.2014, de audiere a lui Zgureanu Alexandru în
calitate de parte vătămată (f.d.99-103, vol.I);
- ordonanță din 09.12.2014, privind efectuarea ridicării de la Roman
Țarălungă a imaginilor video și a fotografiilor efectuate de acesta la 29.10.2014 în
or.Edineț (f.d. 128-129, vol.I);
- procesul verbal din 09.12.2014, de ridicare de la Roman Țarălungă a unui
DVD-R cu imaginile video și fotografiile efectuate la 29.10.2014 în or.Edineț
(f.d.130-131, vol.I);
- procesul verbal din 09.12.2014, de examinare a materialelor cauzei penale
nr.2013928164 (f.d.132-133, vol.I);
- copia ordonanței din 16.10.2014, de efectuare a percheziției mijlocului de
transport de model "Porche Cayenne" cu numărul de înmatriculare ED-DI-111
(f.d. 134-135, vol.I);
- copia încheierii Judecătoriei Centru, mun.Chișinău nr.ll-3338/14 din
16.10.2014 (f.d.136-137, vol.I);
- copia ordonanței din 16.10.2016, de efectuare a percheziției la domiciliul lui
Țenti Iuri (f.d. 138-139, vol.I);
- copia încheierii Judecătoriei Centru, mun.Chișinău nr. 11-3340/14 din
16.10.2014 (f.d.140-141, vol.I);
- procesul verbal din 10.12.2014, de examinare a unui DVD-R cu imaginile
- din 10.12.2014 de audiere a lui Rusu Alexandru în calitate de bănuit (f.d.
149-153, vol.I);
- copia descifrărilor apelurilor telefonice (f.d. 154-155, vol.I);
- copia concluziei despre rezultatele controlului raportului nr.3455 din
29.10.2014 (f.d.156-158, vol.I);
- copia Planului de lucru cu privire la organizarea și efectuarea măsurilor
complexe speciale și de profilaxie îndreptate la depistarea și anihilarea grupărilor
criminale inclusiv internaționale ce se ocupă cu furturi și răpiri a mijloacelor de
transport, pe perioada 20.10.2014-31.10.2014 (f.d.165-168, vol.I);
- copia raportului ISAS AR a IP Edineț, V.Cazacu, din 29.10.2014 adresat
șefului Inspectoratului de Poliție Edineț (f.d. 159, vol.I);
- copia confirmării de expediere prin fax a informației pe suport de hîrtie (f.d.
160, vol.I);
- copia Planului de lucru cu privire la organizarea și efectuarea măsurilor
complexe speciale și de profilaxie îndreptate la depistarea și anihilarea grupărilor
criminale inclusiv internaționale ce se ocupă de furturi și răpiri a mijloacelor de
14
transport, pe perioada 20.10.2014-31.10.2014 (f.d.165-168, vol.I);
- copia Dispoziției din 17.10.2014, cu privire la organizarea și efectuarea
măsurilor complexe speciale și de profilaxie îndreptate la depistarea și anihilarea
grupărilor criminale inclusiv internaționale ce se ocupă de furturi și răpiri a
mijloacelor de transport (f.d.169-170, vol.I);
- procesele verbale din 12.12.2014, de examinare a documentelor prezentate
de Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare a INP a IGP și a actelor
prezentate de Rusu Alexandru, anexate la procesul verbal de audiere a bănuitului
din 10.12.2014 (f.d.171,172, vol.I);
- procesul verbal din 24.12.2014, de audiere a lui Zabaceai Octavian în
calitate de martor (f.d.176-178, vol.I);
- procesul verbal din 24.12.2014, de audiere a lui Galiuc Ion în calitate de
martor (f.d. 179-182, vol.I);
- procesul verbal din 24.12.2014, de audiere a lui Gudumac Vladislav în
calitate de martor (f.d. 183-186, vol.I);
- procesul verbal din 29.12.2014, de audiere a lui Fetco Tudor în calitate de
bănuit (f.d. 195-197, vol.I);
- ordonanță din 23.01.2015, de recunoaștere în calitate de probă și anexare
la cauza penală a DVD-R cu imagini video și foto din 29.10.2014 ridicate de la
Roman Țarălungă, a actelor din cauza penală nr.2013928164 examinate la
09.12.2014, a actelor prezentate de centrul de Monitorizare examinate la
12.12.2014 și a actelor prezentate de Alexandru Rusu examinate la 12.12.2014
(f.d.23, vol.II);
- procesul verbal din 04.02.2015, de informare a învinuitului Rusu Alexandru
despre terminarea urmăririi penale (f.d.68, vol.II);
- procesul verbal din 04.02.2015, de informare a învinuitului Fetco Tudor
despre terminarea urmăririi penale (f.d.69, vol.II);
- declarațiile părții vătămate Zgureanu Alexandru (f.d. 186-194, vol.II);
- declarațiile martorului Bizian Maxim (f.d. 195-196, vol.II);
- declarațiile martorului Cebotari Eugeniu (f.d. 197-198, vol.II); declarațiile
martorului Țarelunga Roman (f.d. 199, vol.II);
- declarațiile martorului Ursachi Victor (f.d.200, vol.II);
- declarațiile martorului Manoli Veaceslav (f.d.201, vol.II); declarațiile
martorului Zabaceai Octavian (f.d.202-204, vol.II);
- declarațiile martorului Galiuc Ion (f.d.205, vol.II);
- declarațiile martorului Gudumac Vladislav (f.d.206, vol.II); declarațiile
martorului Cosovan Corneliu (f.d.207, vol.II);
- declarațiile inculpatului Rusu Alexandru (f.d.211-214, vol.II);
- declarațiile inculpatului Fetco Tudor (f.d.215-216, vol.II).
15
În urma examinării probelor instanța de apel a ajuns la concluzia, că organul
de urmărire penală contrar circumstanțelor cauzei a reținut în acțiunile lui Rusu
Alexandru și Fetco Tudor persistența elementelor infracțiunilor prevăzute de
art.166 alin.(2) lit.d); art.303 alin.(3); art.328 alin.(l) Cod penal.
În susținerea poziției privind lipsa în faptele inculpaților Rusu Alexandru și
Fetco Tudor a semnelor infracțiunilor prevăzute de art.166 alin.(2) lit.d); art.303
alin.(3); art.328 alin.(l) Cod penal, Colegiul a indicat următoarele.
Latura obiectivă a infracțiunii de privațiune ilegală de libertate, prevăzută de
art.166 alin.(2) lit.d) Cod penal, se exprimă în fapta prejudiciabilă alcătuită din:
acțiunea sau inacțiunea principală și acțiunea sau inacțiunea adiacentă.
Acțiunea sau inacțiunea principală se exprimă prin privațiunea ilegală de
libertate a victimei, dacă privațiunea nu este legată cu răpirea acesteia. Prin
"privațiune ilegală de libertate" se înțelege împiedicarea victimei de a se deplasa
conform voinței sale, de a-și alege liber locul aflării, de a comunica cu alte
persoane atunci și așa cum ea dorește, pe calea izolării victimei în locul aflării ei
permanente sau provizorii, loc în care ea a ajuns benevol, fără a fi deplasată din alt
loc. În cazul privațiunii de libertate, persoana nu este scoasă în afara
micromediului său social, nu este deplasată dintr-un loc în altul.
În calitate de modalități ale acțiunii sau inacțiunii adiacente, care însoțește
acțiunea sau inacțiunea principală, trebuie numite: constrîngerea fizică;
constrîngerea psihică, înșelăciunea sau abuzul de încredere; profitarea de
imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-și exprima voința. Privațiunea
ilegală de libertate în lipsa acțiunii adiacente în oricare din modalitățile specificate
mai sus ar reprezenta o formă fără conținut, deoarece faptei date i-ar lipsi
ilegalitatea care îi imprimă relevanță penală.
Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art.166 Cod penal se
caracterizează prin vinovăție sub formă de intenție directă.
În acelas context se indică, că latura obiectivă a infracțiunii de exces de
putere, prevăzută de art.328 alin.(l) Cod penal, include următoarele trei semne:
fapta prejudiciabilă care se exprimă în acțiunea de depășire a limitelor drepturilor
și atribuțiilor acordate prin lege; urmările prejudiciabile și anume daunele în
proporții considerabile cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor
ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; legătura cauzală dintre fapta
prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.
Prin "acțiunea prejudiciabilă de depășire a limitelor drepturilor și atribuțiilor
acordate prin lege " se are în vedere oricare din următoarele patru modalități
faptice: săvîrșirea unei acțiuni care ține de competența unei alte persoane cu
funcție de răspundere; săvîrșirea unei acțiuni care poate fi comisă de către făptuitor
numai în prezența unor circumstanțe deosebite, indicate în lege sau într-un act
16
normativ; săvîrșirea unipersonală a unei acțiuni pe care o poate efectua exclusiv un
organ colegial; săvîrșirea unei acțiuni pe care nimeni și în nici un fel de
circumstanțe nu este în drept să le săvîrșească.
Specific pentru acțiunea prejudiciabilă de depășire a limitelor drepturilor și
atribuțiilor acordate prin lege este că făptuitorul comite o acțiune care nu este în
competența lui de serviciu sau în competența exclusivă a lui de serviciu, dar este în
competența unei alte persoane sau a unui alt organ ori acțiune care nu se află în
competența a nici unei persoane sau a nici unui organ.
Infracțiunea specificată la alin.(l) art.328 Cod penal este o infracțiune
materială și se consideră consumată din momentul producerii daunelor în proporții
considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice sau juridice. Dacă fapta de exces de putere sau depășire a
atribuțiilor de serviciu nu implică producerea unor asemenea urmări, răspunderea
poate fi aplicată în conformitate cu art.313 CCo.
Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la alin.(l) art.328 Cod penal se
caracterizează prin intenție directă sau indirectă. În dispoziția acestei norme se
menționează despre săvîrșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care
depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege. Aceasta
înseamnă că făptuitorul manifestă certitudine, este lipsit de orice îndoială, nu are
dubii că depășește limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege. În lipsa
caracterului vădit al depășirii limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege,
răspunderea nu poate fi aplicată potrivit alin.(l) art.328 Cod penal.
Motivele infracțiunii pot consta în: interesul material; năzuința de a obține
unele avantaje nepatrimoniale; răzbunare; interpretarea eronată a obligațiunilor de
serviciu; excesul de zel, etc.
Instanța de apel a statuat, că dacă o persoană publică (sau o persoană cu
funcție de demnitate publică), abuzînd de atribuțiile sale de serviciu sau depășindu-
le, privează ilegal o persoană de libertate, astfel cauzîndu-i daune considerabile
drepturilor și intereselor ocrotite de lege, cele comise trebuie calificate potrivit
art.327 sau art.328 Cod penal și nicidecum nu implică o calificare suplimentară și
în baza art.166 Cod penal, cum s-a procedat la caz.
Astfel, Colegiul penal a conchis, că instanța de fond corect a concluzionat, că
inculpații nu au depășit atribuțiile de serviciu și au procedat în conformitate cu
legea reieșind din faptul, că conducătorul auto urma să fie stopat, identificat,
stabilite cauzele dării automobilului specificat în orientare, or, automobilul condus
era anunțat în căutare, concluzie cu care a fost de acord și Alexandru Zgureanu,
care în instanța de apel a declarat că, organul de poliție avînd informația despre
orientare, avea dreptul de a verifica automobilul, mai mult ca atît, stabilindu-se, că
la moment se petreceau măsuri complexe speciale și de profilaxie îndreptate la
17
depistarea și anihilarea grupărilor criminale inclusiv internaționale ce se ocupă de
furturi și răpiri a mijloacelor de transport, fapt confirmat prin planul de lucru cu
privire la organizarea și efectuarea măsurilor complexe speciale și de profilaxie
îndreptate la depistarea și anihilarea grupărilor criminale inclusiv internaționale ce
se ocupă de furturi și răpiri a mijloacelor de transport, pe perioada 20.10.2014-
31.10.2014 (f.d.165-168, vol.I), precum și prin dispoziția din 17.10.2014, cu
privire la organizarea și efectuarea măsurilor complexe speciale și de profilaxie
îndreptate la depistarea și anihilarea grupărilor criminale inclusiv internaționale ce
se ocupă de furturi și răpiri a mijloacelor de transport (f.d.169-170, vol.I).
Instanța de apel a considerat întemeiate concluziile instanței de fond și
privitor la necesitatea deplasării la procuratura raionului Edineț, or, inițial în timpul
staționării la stația PECO nedeținînd informația deplină, nu se cunoștea cauza
anunțării în căutare a automobilului cu care se deplasa Alexandru Zgureanu și nici
acțiunile ce urmează a fi întreprinse, fapt ce s-a confirmat inclusiv și prin
declarațiile părții vătămate care a relatat, că despre motivele aflării automobilului
în căutare a aflat în biroul procurorului r.Edineț, unde și a făcut cunoștință cu
orientarea mijlocului de transport, în care era mențiunea "nu de reținut mijlocul de
transport, de stabilit datele de anchetă a mijlocului de transport", în acest sens
nefiind confirmată învinuirea adusă inculpaților, precum, că ultimii cunoșteau deja
la locul stopării despre faptul că, în informația de la Centru Unic de Monitorizare și
Coordonare a INP, se indică, nu de reținut, de stabilit datele de contact, neîntemeiat
escortîndu-l pe Alexandru Zgureanu și automobilul acestuia la Procuratura
raionului Edineț.
Instanța de apel a menenționat că nu s-au stabilit în instanța de judecată și de
altfel nici nu s-au specificat în învinuire careva modalități ale acțiunii sau inacțiunii
adiacente, care însoțesc acțiunea sau inacțiunea principală, în cazul privațiunii
ilegale de libertate, cum ar fi: constrîngerea fizică; constrîngerea psihică,
înșelăciunea sau abuzul de încredere; profitarea de imposibilitatea victimei de a se
apăra sau de a-și exprima voința, or, privațiunea ilegală de libertate în lipsa acțiunii
adiacente în oricare din modalitățile specificate mai sus ar reprezenta o formă fără
conținut, deoarece faptei date i-ar lipsi ilegalitatea care îi imprimă relevanță penală,
din declarațiile martorilor rezultînd, că discuția dintre Rusu Alexandru și Zgureanu
Alexandru a avut un caracter calm și echilibrat, fără excese, astfel, ofițerul de
investigații Bizian Maxim care-1 însoțea în automobil pe partea vătămată a relatat,
că, discuția a fost calmă, careva altercații nu au avut loc, declarații care sunt în
coroborare și cu declarațiile martorului Corneliu Cosovan. Astfel, nefiind lipsită de
temei nici invocarea instanței, precum că partea vătămată nu a fost privată de
libertate, nefiind silită sau amenințată pentru a se deplasa la procuratură, în vederea
clarificării situației create, or, Alexandru Zgureanu a indicat, că nu a dat acordul să
18
se deplaseze împreună la procuratura Edineț, dar s-a conformat situației create de
Alexandru Rusu în vederea deplasării, ultimul avînd totuși posibilitatea de a
obiecta în caz de dezacord, de a informa procurorul ierarhic superior privitor la
situația creată, nefiind deposedat de telefon, concluzionîndu-se totuși că ultimul în
mod tacit a dat acordul, în vederea clarificării cauzei dării automobilului în
orientare. În acest sens, Colegiul a considerat, că instanța de fond corect a reiterat
și declarațiile procurorului raionului Edineț, Ion Chistruga, potrivit cărora,
Alexandru Zgureanu nu a fost amenințat, au discutat într-o atmosferă de lucru, iar
la primirea informației despre automobil, Alexandru Zgureanu a comunicat datele
solicitate și a plecat.
Colegiul a constatat că, nu s-a probat învinuirea adusă nici privitor la timpul
de 3 ore scurs din momentul stopării automobilului condus de Alexandru Zgureanu
în regiunea stației PECO din or.Edineț și părăsirea biroului procurorului raionului
Edineț, or, chiar în învinuirea adusă lui Rusu Alexandru se indică, că Alexandru
Zgureanu a fost privat ilegal de libertate între orele 10.00 și 13.00, pe cînd în
învinuirea adusă lui Fetco Tudor deja se indică că perioada dată includea orele
11.00 și pînă la 13.00, fapt neconfirmat de probele acuzării. Astfel, martorul Bizian
Maxim a relatat instanței de apel că: „…în automobilul condus de Alexandru
Zgureanu mai erau colegii de serviciu Manoli Veaceslav și Cebotari Eugen.
Discuția dintre Alexandru Zgureanu și Alexandru Rusu nu a auzit-o deoarece a
rămas în automobil, iar cei doi au discutat afară, discuția lor durînd aproximativ
15 minute. Discuția a fost calmă, careva altercații nu au avut loc. Ulterior, în
prezența unui polițist care a urcat în automobil, s-au deplasat la procuratură, el
rămînînd în automobil, stînd circa o oră din momentul stopării automobilului și
pînă la momentul întoarcerii procurorului…”, delarațiile date fiind în coroborare
și cu declarațiile martorului Gudumac Vladislav care a relatat că: „… partea
vătămată nu a fost îngrădită de libertate, nu a fost reținută, iar discuția la fața
locului a durat circa 5-7 minute, ulterior au urcat în automobil și au plecat în
oraș, iar în biroul procurorului potrivit declarațiilor părții vătămate, Alexandru
Zgureanu s-au aflat între 20-40 min…, martorul Galiuc Ion indicînd că: ”… la
procuror în birou s-au aflat aproximativ 10-15 minute, apoi au dat mîna și au
plecat…”. Prin urmare instanța de apel a concluzionat, că în total, timpul scurs
pentru clarificarea faptului dat a fost de circa 35-45 min.
Nu au fost reținute ca fondate nici invocările părții vătămate precum că,
perioada de timp pe parcursul căreea s-a aflat în biroul procurorului de raion, de
pînă la 40 min, de asemenea consideră că a fost privat de libertate, fiind incredibil
faptul privării ilegale de libertate a unui procuror ierahic superior în biroul unui
procuror raional.
Astfel, Colegiul penal, similar instanței de fond, a conchis că partea vătămată
19
nu a fost privată de libertate, or, privarea de libertate presupune lipsirea de libertate
fizică, de libertatea manifestării voinței și posibilitatea de a se deplasa sub presiune
psihică, însoțită de amenințări, pe cînd Alexandru Zgureanu a oprit de sine stătător
mașina la sensul giratoriu și aflîndu-se în mașină, nefiind amenințat, avea
posibilitatea de a obiecta în caz de dezacord, de a informa procurorul ierarhic
superior privitor la situația creată, iar invocările părții vătămate, precum cum că era
posibil ca Alexandru Rusu să îl încătușeze, sau că la ușa din biroul procurorului se
aflau polițiști, care îl puteau împiedica să iasă din birou, instanța le-a calificat ca
presupuneri, lipsite de temei, or, faptele date nu au avut loc.
Instanța de apel a specificat, că excesul de putere incriminat inculpaților Rusu
Alexandru și Fetco Tudor, în cazul în care s-ar confirma învinuirea adusă, ar
însemna, că ultimii au manifestat certitudine, fiind lipsiți de orice îndoială și
neavînd dubii că depășesc limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, or,
în lipsa caracterului vădit al depășirii limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate
prin lege, răspunderea nu poate fi aplicată potrivit alin.(l) art.328 Cod penal.
Colegiul a menționat, că acțiunile inculpaților în vederea stabilirii identității
persoanei, precum și stabilirii cauzei anunțării în căutare a automobilului
nominalizat, nu pot fi calificate conform semnelor infracțiunii prevăzute la art.166
și/sau 328 Cod penal, deoarece lipsește caracterul penal al faptei. În acest caz este
vorba despre o verificare a cauzelor dării în orientare a automobilului de model
"Șkoda Superb" cu n/î K PZ 888, cu acordul tacit al persoanei care conducea
autoturizmul dat, realizată în interesul societății și a persoanei în cauză, pentru
motive temeinice. Această verificare a avut loc în condițiile admise de lege, durînd
numai atît cît au subzistat temeiurile care au justificat-o.
Astfel, la caz s-a constatat lipsa laturii obiectivă și laturii subiectivă, atît a
infracțiunii prevăzute de art.166 alin. (2), cît și a infracțiunii prevăzute de art.328
alin.(l) Cod penal, mai mult ca atît, că ultimile nici nu pot coexista, or, privarea
ilegală de libertate a unei persoane de către o persoană publică sau o persoană de
demnitate publică urmează a fi încadrată doar în baza art.327 sau 328 Cod penal,
nefiind necesară o încadrare suplimentară și în baza art.166 Cod penal.
Cît ține de componența de infracțiune prevăzută de art.303 alin.(3) Cod penal
- amestecul în urmărire penală, isntanța de apel a reierat că latura obiectivă a
acesteia constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de exercitare a
amestecului, sub orice formă, în activitatea organelor de urmărire penală.
Prin "exercitarea amestecului în activitatea organelor de urmărire penală "
se are în vedere exercitarea influențării asupra unui ofițer de urmărire penală, de
către o persoană care nu dispune de competența de a-i da acestuia indicații scrise,
emise în limitele competenței sale și în conformitate cu legislația în vigoare. Este
necesar ca exercitarea amestecului să se refere tocmai la activitatea organelor de
20
urmărire penală, nu alte aspecte, precum: activitatea de menținere a ordinii publice;
activitatea de control sau de exercitare a activității operative de investigații; relația
ofițerului de urmărire penală cu colectivul de muncă; activitățile didactice sau
științifice etc.
Latura subiectivă a infracțiunii nominalizate se caracterizează prin intenție
directă. Motivele infracțiunii constau în: interesul material, năzuința de a obține
unele avantaje nepatrimoniale; carierism; excesul de zel; etc.
Scopul infracțiunii este unul special: scopul de a împiedica cercetarea rapidă,
completă și obiectivă a cauzei penale. Prezența oricărui alt scop exclude calificarea
celor savîrșite în baza alin.(3) art.303 Cod penal.
Prin "folosirea situației de serviciu " se înțelege săvîrșirea unor acțiuni sau
inacțiuni care decurg din atribuțiile de serviciu ale făptuitorului și care sunt în
limitele competenței lui de serviciu.
Reieșind din cele constatate, atît instanța de fond, cît și instanța de apel, au
reținut faptul că, automobilul de model "Șkoda" cu n/î KPZ 888 a fost stopat în
legătură cu anunțarea acestuia în orientare de către Centrul Unic de Monitorizare și
Coordonare al INP al IGP, nefiind stabilit în cadrul urmăririi penale și nici în
cadrul instanțelor de judecată, că prin acțiunile de stabilire a identității persoanei,
precum și prin stabilirea cauzei anunțării în căutare a automobilului nominalizat, se
urmărea scopul de a împiedica cercetarea rapidă, completă și obiectivă a cauzei
penale. În acest sens s-a menționat și faptul, că dacă Zgureanu Alexandru era
antrenat în clarificarea cauzelor anunțării în căutare a automobilului condus de
sine, ofițerii de investigații care-1 însoțeau nefiind limitați în acțiuni de nimeni,
fapt confirmat inclusiv de ei, puteau să întreprindă acțiunile de urmărire penală
care după părerea lor nu sufereau amînare, mai mult ca atît, inițial, scopul
deplasării lui Alexandru Zgureanu a fost participarea în ședința de judecată în
calitate de acuzator de stat, iar faptul că nu le-a reușit să petreacă toate acțiunile de
urmărire penală preconizate, se datorează nemijlocit numărului mare al acestora,
or, ultimii fiind 5 ofițeri de investigații planificau să petreacă 8 percheziții în
diferite localuri. Mai mult ca atît, că nici într-un mod nu s-a probat faptul, că
inculpații cunoșteau cauza aflării procurorului Alexandru Zgureanu și a celor 5
ofițeri de investigații în or.Edineț, ei din start bănuind, că la mijloc este o înscenare
a conducerii MAI în legătură cu organizarea și efectuarea măsurilor complexe
speciale și de profilaxie îndreptate la depistarea și anihilarea grupărilor criminale
inclusiv internaționale ce se ocupă de furturi și răpiri a mijloacelor de transport.
Colegiul penal a mai menționat, că instanța de fond corect a statuat, că
procurorul poate fi victimă a infracțiunii prevăzute de art.303 alin.(3) Cod penal,
doar în cazul cînd exercită nemijlocit urmărirea penală în privința infracțiunilor
atribuite în competență, sau pe care a preluat urmărirea penală, în condițiile
21
Codului de procedură penală, la caz nepersistînd faptul dat, astfel întrucît în speță
lipsește atît latura obiectivă cît și latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de
art.303 Cod penal.
Împotriva deciziei menționate recurs ordinar declară procurorul, care
invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală
solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt
complet de judecată.
În susținerea recursului a invocat aceleași motive ca și în apel invocate la
pct.3 a prezentei decizii.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu
materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea
acestuia din următoarele considerente.
Potrivit textului recursului, se invocă ca temei de casare a deciziei instanței de
apel prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că
hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-
a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar.
Raportînd norma nominalizată la situația în cauză, Colegiul penal constată că
nici unul din temeiurile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din
punct de vedere al prezentei erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței
de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.
Totodată Colegiul relevă că, de fapt, recurentul critică aprecierea probelor
administrate la dosar, mai mult ca atît, acesta repetă motivele apelului depus de
același autor, invocate la pct. 3 a prezentei decizii, supra cărora instanța de apel și-
a expus opinia argumentat și detaliat la pct.4.1 din decizie.
La soluționarea cauzei, instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de
prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat cauza sub toate as-
pectele, probele prezentate de părți verificîndu-le și apreciindu-le just prin prisma
pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punctul
de vedere al coroborării lor și întemeiat a menținut sentința prin care inculpații
Rusu Alexandru și Fetco Tudor au fost achitați de comiterea infracțiunilor
prevăzută de art. 166 alin.(2) lit.d); art.303 alin.(3); art.328 alin.(l) Cod penal, din
lipsa în acțiunile acestora a semnelor constitutive ale infracțiunilor încriminate.
Instanța de apel a stabilit că partea acuzării nu a prezentat probe pertinente și
concludente, care, în ansamblu cu circumstanțele cauzei ar dovedi vinovăția
inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate.
Potrivit prevederilor art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală instanța de
22
apel a făcut o analiză amplă a probelor acumulate în cauză, argumentînd detaliat
respingerea probelor ce au fost administrate în suportul învinuirii aduse
inculpaților în prezenta cauză.
Astfel, toate probele prezentate au primit o apreciere la justa valoare, con-
cluziile făcute rezultă din materialul factologic acumulat în cauză și descrise la
pct.4.1 a prezentei decizii.
Argumentele recurentului cu privire la aprecierea unilaterală a probelor nu
au nici un suport legal, or potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de procedură
penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu pot fi
întemeiate pe presupuneri; toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi
înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului.
De asemenea, recurentul a făcut trimitere la declarațiile martorilor apărării și
la alte probe din dosar. În virtutea celor menționate, Colegiul penal constată că
instanța de apel, conform art.414 alin.(3) Cod de procedură penală, în decizia sa,
expres s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, le-a verificat, făcînd
o analiză amplă și minuțioasă, a apreciat probele la justa valoare, legal și întemeiat
menținînd achitarea inculpaților.
Potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o
reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrînd cu prisosință
soluția dată de instanța de fond. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat
decizia luată, arătînd în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o
acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs
eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua
motivele jurisdicției instanței de fond (hotărîrile CtEDO Garcia Ruis vs Spania,
Helle vs Finlandia).
Mai mult ca atît, Colegiul penal ține se specifice că, alegațiile recurentului
expuse în cererea de recurs, au constituit deja obiectul judecării cauzei în instanța
de apel, iar materialul probator al cauzei penale dovedește legalitatea temeiurilor
de fapt și de drept, care au dus la pronunțarea deciziei de menținere a sentinței de
către instanța de apel, astfel, Colegiul penal însușește argumentele, deoarece le
consideră întemeiate, fiind amplu desfășurate în decizia instanței și descrisă la
pct.4.1 a prezentei decizii, prin urmare nu este necesară reluarea acestora.
Motivele aduse de către recurent, precum că instanța de apel nu a dat o
apreciere cuvenită probelor din dosar ține de starea de fapt și nu sunt prevăzute ca
temei pentru recurs prevăzute în art.427 Cod de procedură penală.
Mai mult, aceste motive au fost obiectul judecării în instanța de apel, iar
materialul probator al cauzei penale dovedește legalitatea temeiurilor de fapt și de
drept, care au adus la pronunțarea deciziei. O nouă reapreciere a probelor în modul
propus de autorul recursului nu poate fi efectuată de instanța de recurs, deoarece în
23
recurs se verifică numai chestiunile de drept.
Totodată, instanța de recurs remarcă că, procurorul nu a prezentat careva
probe noi, suplimentare, în favoarea acuzării, iar în conformitate cu prevederile art.
26 alin. (3) Cod de procedură penală și jurisprudența Curții Europene pentru
Drepturile omului, sarcina probatoriului în ședințele de judecată în prima instanță
și în instanța de apel revine acuzatorului de stat în virtutea funcției lui procesuale
(art.51, 53, 320 Cod de procedură penală).
Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în hotărîrea Capcean contra
Belgiei din 13 ianuarie 2005, a constatat că, în materie penală, problema
administrării probelor trebuie să fie abordată prin prisma art. 6 § 2 și e obligatoriu,
inter alia, ca sarcina de a prezenta probe să-i revină acuzării.
Nerespectarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și
încălcarea prevederilor art. 24 și art. 26 Cod de procedură penală, care obligă
acuzatorul de stat, după o hotărîre de achitare pronunțată de prima instanța, să
solicite audierea inculpatului în instanța de apel și să prezinte în ședința de judecată
probe în susținerea acuzării înaintate, urmează să fie apreciată ca nesusținere a
acuzării în privința inculpatului în cadrul examinării apelului declarat împotriva
sentinței de achitare. În atare situație apelul procurorului urmează să fie respins ca
nefondat.
Or, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată în instanța de apel
procurorul de asemenea nu a înaintat careva cereri sau demersuri întru prezentarea
unor probe noi și confirmarea vinovăției inculpaților limitîndu-se doar la probele
scrise din dosar asupra cărora instanța s-a expus mai sus, prin urmare acesta avînd
un rol pasiv.
Generalizînd cele expuse mai sus, Colegiul penal conchide în mod
convingător, că partea acuzării în susținerea apelului asupra sentinței de achitare nu
a îndeplinit cerințele legii cu privire la prezentarea probelor, ce ar servi temei
pentru o nouă interpretare a probelor de către instanța de apel, or apelul declarat
conține descrierea probelor administrate în cadrul cercetării judecătorești, cu
interpretarea acestor probe în formă tendențioasă, ca de altfel și recursul declarat
fiind unul identic și formal.
Reieșind din cele expuse, Colegiul penal apreciază ca fiind corectă concluzia
instanței de apel, deoarece corespunde circumstanțelor de fapt ale cauzei,
temeiurile invocate de recurent și anume art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală, nu persistă în cauză, iar hotărîrea atacată este legală și întemeiată, ceea ce
impune soluția inadmisibilității recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod
de procedură penală, Colegiul penal,
24
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de
nivelul Curții de Apel Bălți, Octavian Bodareu, împotriva deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2016, în cauza penală în privința lui Rusu
Alexandru și Fetco Tudor, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 26 august 2016.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
25
Dosarul nr. 1ra-1615/2016
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
dispozitiv
24 august 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Liliana Catan
Ion Guzun
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul în
Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Octavian Bodareu, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2016, în cauza
penală în privința lui
Rusu Alexandru Ion, născut la 03.10.1976,
originar și locuitor al or. Edineț, str. Florar 49,
și
Fetco Tudor Nicolae, născut la 06.10.1981,
originar și locuitor al s. Alexăndreni, r-nul Edineț;
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 20.03.2015-29.10.2015;
Instanța de apel: 25.11.2015-06.06.2016;
Instanța de recurs: 22.07.2016-24.08.2016,
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul
Curții de Apel Bălți, Octavian Bodareu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 08 iunie 2016, în cauza penală în privința lui Rusu Alexandru și Fetco
Tudor, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată va fi pronunțată la 26 august 2016.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecători Liliana Catan
26
Ion Guzun
27