1ra-1615/16 — art.166, 303, 328 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.166, 303, 328 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-1615/16 — art.166, 303, 328 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-1615/2016 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 24 august 2016 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Octavian Bodareu, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2016, în cauza penală în privința lui Rusu Alexandru Ion, născut la 03.10.1976, originar și locuitor al or. Edineț, str. Florar 49, și Fetco Tudor Nicolae, născut la 06.10.1981, originar și locuitor al s. Alexăndreni, r-nul Edineț; Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 20.03.2015-29.10.2015; Instanța de apel: 25.11.2015-08.06.2016; Instanța de recurs: 22.07.2016-24.08.2016, C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Ocnița din 29 octombrie 2015, Rusu Alexandru și Fetco Tudor au fost achitați de sub învinuirea adusă în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.166 alin.(2) lit.d), art.303 alin.(3), art.328 alin.(l) Cod penal, pe motiv că faptele lor nu întrunesc elementele infracțiunilor imputate.
Adoptînd sentința în cauză prima instanță a reținut că, Rusu Alexandru Ion este învinuit de faptul că la 29.10.2014, activînd în baza ordinul Inspectoratului General de Poliție nr.49 ef. din 05.03.2013 în calitate de șef al Inspectoratului de poliție Edineț, fiind persoană publică în exercițiul funcțiunii care prin stipularea legii sunt chemați să apere, pe baza respectării stricte a legilor, viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății, ale statului, de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime, investite cu drepturi și obligații în 1 vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar art.25 alin.(5) pct.10) al Legii nr.320 din 27.12.2012 cu privire la activitate Poliției și statutului polițistului, care stipulează că, ...polițistul are împuterniciri să rețină persoanele în condițiile stabilite de legislație, cu explicarea drepturilor acestora... și contrar prevederilor art.26 din aceeași lege potrivit cărora ...polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul în sprijinul persoanei, comunității și al instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, fiind obligat să respecte cu strictețe drepturile, libertățile omului și demnitatea umană, să aibă comportament demn și respectuos pentru persoane…, ...să se conducă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de legislație, asigurînd îndeplinirea sarcinilor ce stau în fața Poliției, aflîndu-se în or. Edineț, cunoscînd despre faptul, că la volanul unității de transport de mode "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888 se află un procuror din cadrul Procuraturii Generale, fapt despre care i-a raportat șefului-adjunct secție, șef Serviciu Poliție Criminală al Secției Investigație Infracțiuni Inspectoratului de poliție Edineț, Tudor Fetco, care deja verificase actele conducătorului auto permițîndu-i deplasarea în continuare, a dat indicații ultimului să urmărească și să stopeze repetat unitatea de transport menționață precum că ar fi anunțată în orientare de Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție pentru careva încălcări a Regulamentului circulației rutier. Ulterior, aproximativ la orele 11.00, Tudor Fetco, fiind îmbrăcat în civil, la ieșirea din or.Edineț a stopat repetat unitatea de transport de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888, despre care fapt i-a comunicat lui Rusu Alexandru. Imediat, Rusu Alexandru cu automobilul privat de model "Dacia Logan" cu numerele de înmatriculare ED BD 378, îmbrăcat în civil, împreună cu alți angajați ai Inspectoratului de poliție Edineț s-au deplasat la fața locului, unde blocînd deplasarea automobilului de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888, s-a apropiat de conducătorul auto și a cerut actele la control. Fiindu-i prezentate toate actele pentru automobil, care erau în regulă, iar conducătorul auto legitimîndu-se ca procurorul Zgureanu Alexandru din cadrul Procuraturii Generale și comunicîndu-i, că se află în or.Edinet în exercițiul funcțiunii pentru efectuarea unor acțiuni urgente ce nu suferă amînare, Alexandru Rusu i-a comunicat că unitatea de transport este anunțată în căutare și trebuie sa fie transportată la Inspectoratul de poliție Edineț. La solicitare lui Zgureanu Alexandru fiindu-i prezentată informația de la Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție, unde era mențiunea: ...nu de reținut, de stabilit datele de contact, adresa de domiciliu, IDNP, numărul de telefon a persoanei care conduce automobilul..., el a transmis datele solicitate, declarînd că urmează să se 2 deplaseze în continuare pentru efectuarea de urgență a acțiunilor de urmărire penală. Rusu Alexandru necătînd la faptul, că i-a fost pus la dispoziție datele de identitate și de contact necesare a conducătorului auto, al unității de transport de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888, solicitate de Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție, aproximativ la orele 12.00, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, fără careva temei legal, contrar prevederilor art.57 al Legii nr.294-XVI din 25.12.2008 cu privire la Procuratură, care prevede, că ...inviolabilitatea procurorului asigura garanții de protecție împotriva oricăror intervenții și imixtiuni în activitatea sa..., iar ...în cazul în care este bănuit că a săvîrșit o contravenție sau o infracțiune, procurorul reținut urmează a fi eliberat imediat după identificare, cu excepția comiterii unei infracțiuni flagrante..., din intenție directă, urmărind scopul de a înjosi onoarea și demnitatea, dînd indicații angajaților Inspectoratului de poliție Edineț prezenți la fața locului, inclusiv lui Fetco Tudor, l-au escortat pe Zgureanu Alexandru și unitatea de transport a acestuia, în care se aflau și ofițerii de investigații ai Inspectoratului National de Investigații membri ai grupului de lucru, la Procuratura raionului Edineț. Dupa verificarea repetată a informației de la Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție, lui Zgureanu Alexandru i-a fost permis sa plece fără întocmirea cărorva documente sau transmiterea informației despre identificarea conducătorului unității de transport de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888 Centrului Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului National de Poliție. Prin acțiunile date lui Rusu Alexandru îi este imputată săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art.328 alin.(l) Cod penal - excesul de putere, adică săvîrșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. Tot el, la 29.10.2014, aproximativ la orele 10.00, după ce, fiind informat de către inculpatul Tudor Fetco că, la ieșirea din or.Edineț a stopat repetat unitatea de transport de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888, imediat, cu automobilul privat de model "Dacia Logan" cu numerele de înmatriculare ED BD 378, îmbrăcat în civil, s-a deplasat la fața locului, unde blocînd deplasarea automobilului de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888, s-a apropiat de conducătorul auto și a cerut actele la control. Fiindu-i prezentate toate actele pentru automobil, care erau în regulă, iar conducătorul auto legitimandu-se ca procurorul Alexandru Zgureanu din cadrul 3 Procuraturii Generale și comunicîndu-i că se află în or.Edineț în exercițiul funcțiunii pentru efectuarea unor acțiuni urgente ce nu suferă amînare, Alexandru Rusu i-a comunicat că unitatea de transport este anunțată în căutare și trebuie sa fie transportată la Inspectoratul de poliție Edineț. La solicitarea lui Alexandru Zgureanu fiindu-i prezentată informația de la Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție, unde era mențiunea: ...nu de reținut, de stabilit datele de contact, adresa de domiciliu, IDNP, numărul de telefon a persoanei care conduce automobilul..., el a transmis datele solicitate, declarînd că urmează să se deplaseze în continuare pentru efectuarea de urgență a unor acțiuni de urmărire penală, însa Alexandru Rusu, necătînd la faptul, ca i-au fost puse la dispoziție datele de identitate și de contact necesare a conducătorului auto și al unității de transport de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888, Alexandru Zgureanu, solicitate de Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție, aproximativ la orele 12.00, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, fără careva temei legal, contrar prevederilor art.57 al Legii nr.294-XVI din 25.12.2008 cu privire la Procuratură, care prevede, că ...inviolabilitatea procurorului asigură garanții de protecție împotriva oricăror intervenții și imixtiuni în activitatea sa..., iar ...în cazul în care este bănuit că a săvîrșit o contravenție sau o infracțiune, procurorul reținut urmează a fi eliberat imediat dupa identificare, cu excepția comiterii unei infracțiuni flagrante..., din intenție directă, urmărind scopul privării de libertate a lui Alexandru Zgureanu, conștientizînd ilegalitatea acestor acțiuni, din intenție directă, dînd indicații angajaților Inspectoratului de poliție Edineț inclusiv lui Tudor Fetco, prezenți la fața locului, l-au escortat pe Alexandru Zgureanu și unitatea de transport a acestuia, în care se aflau și ofițerii de investigații ai Inspectoratului Național de Investigații membri ai grupului de lucru, la Procuratura raionului Edineț. După verificarea repetată a informației de la Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție, aproximativ la orele 13.00 lui Alexandru Zgureanu i-a fost permis să plece fără întocmirea cărorva documente sau transmiterea informației despre identificarea conducătorului unității de transport de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888 Centrului Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național de Politie. În așa mod, Zgureanu Alexandru a fost privat ilegal de libertate de Alexandru Rusu și Tudor Fetco aproximativ de la orele 10.00 pînă aproximativ la orele 13.00, data de 29.10.2014, perioadă în care nu i-au permis să se deplaseze pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală, fiind efectiv împiedicat a se deplasa și a acționa în conformitate cu voința sa. 4 Prin acțiunile date lui Rusu Alexandru îi este imputată săvîrșirea infracțiunii, prevăzută de art.166 alin.(2) lit.d) Cod penal - privațiunea ilegală de libertate, adică privațiunea ilegală de libertate a unei persoane, acțiune ce nu este legată cu răpirea acesteia, savîrșită de mai multe persoane. Tot el, la 29.10.2014, privîndu-1 ilegal pe Zgureanu Alexandru de libertate pe o perioadă de la orele 10.00 pînă aproximativ la orele 13.00, data de 29.10.2014, perioadă în care nu i-au permis sa se deplaseze pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală, fiind efectiv împiedicat a se deplasa și a acționa în conformitate cu voința sa, a săvîrșit amestecul în urmărirea penală cu scopul de a împiedica cercetarea rapidă, completă și obiectivă a cauzei penale, savîrșite cu folosirea situației de serviciu. Prin acțiunile date lui Rusu Alexandru îi este imputată săvîrșirea infracțiunii, prevăzute de art.303 alin.(3) Cod penal - amestecul în urmărirea penală, adică amestecul, sub orice formă, în activitatea organelor de urmărire penală cu scopul de a împiedica cercetarea rapidă, completă și obiectivă a cauzei penale, savîrșite cu folosirea situației de serviciu. Fetco Tudor Nicolae este învinuit în aceea că el, la 29.10.2014, activînd în baza ordinului Inspectoratului General de Poliție nr.38 ef. din 07.03.2013 în calitate de șef-adjunct Secție, șef Serviciu Poliție Criminală al Secției Investigație Infracțiuni a Inspectoratului de poliție Edineț, fiind persoană publică în exercițiul funcțiunii, care prin stipularea legii sunt chemați să apere, pe baza respectării stricte a legilor, viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime, investite cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, contrar art.25 alin.(5) pct.10) al Legii nr.320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, care stipulează că, ...polițistul are împuterniciri să rețină persoanele în condițiile stabilite de legislație, cu explicarea drepturilor acestora... și contrar prevederilor art.26 din aceeași lege, potrivit cărora ...polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și al instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, fiind obligat să respecte cu strictețe drepturile, libertățile omului și demnitatea umană, să aibă comportament demn și respectuos pentru persoane..., ...să se conducă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de legislație, asigurînd îndeplinirea sarcinilor ce stau în fața Poliției..., aproximativ la orele 10.00, aflîndu-se pe str.Independenții din în or.Edineț, fără careva temei legal, s-a apropiat de automobilul de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888 ce era parcat, și a cerut de la conducătorul auto actele. Conducătorul auto prezentîndu-se ca procurorul din cadrul Procuraturii Generale, Alexandru Zgureanu, a întrebat care este motivul. Fără a explica ceva, Tudor Fetco a permis deplasarea unității de transport. 5 Ulterior, Tudor Fetco, cunoscînd cine este conducătorul automobilului de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888, a solicitat inspectorului superior de stat pe accidente rutiere al Inspectoratului de poliție Edineț, Vasile Cazacu, să verifice unitatea de transport respectivă prin baza de date centralizată a persoanelor și a mijloacelor de transport. Obținînd prin intermediul telefonului mobil informația precum că, automobilul menționat estre anunțat în orientare de Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție pentru careva încălcări a Regulamentului circulației rutiere, Tudor Fetco a raportat șefului Inspectoratului de poliție Edineț, Alexandru Rusu, de la care a primit indicații să urmărească și să stopeze repetat unitatea de transport menționată, despre care fapt să-i comunice lui. În continuare, întru executarea ordinului conducătorului Alexandru Rusu, dîndu-și seama despre caracterul ilegal al acestuia, contrar prevederilor art.30 al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012, care prevede, că ...la primirea unui ordin, în formă scrisă sau verbal, ori a unei indicații ce contravin legislației, polițistul este obligat să refuze executarea cerinței ilegale..., urcînd în automobilul de serviciu de model "VAZ 2115" cu numerele de înmatriculare MAI 2222, a filat unitatea de transport de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888, la volanul căreia se afla procurorul Alexandru Zgureanu, apoi aproximativ la orele 11.00, la ieșirea spre mun.Bălți din or.Edineț, fiind îmbrăcat în civil, a stopat repetat unitatea de transport menționată, despre care fapt i-a comunicat lui Alexandru Rusu. În puțin timp, la fața locului s-a deplasat Alexandru Rusu cu automobilul privat de model "Dacia Logan" cu numerele de înmatriculare ED BD 378, îmbrăcat în civil, împreună cu alți angajați ai Inspectoratului de poliție Edineț, unde blocînd deplasarea automobilului de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888, s-a apropiat de conducătorul auto și a cerut actele la control. Fiindu-i prezentate toate actele pentru automobil, care erau în regulă, iar conducătorul auto legitimîndu-se repetat ca procurorul Alexandru Zgureanu din cadrul Procuraturii Generale și comunicîndu-i, că se află în or.Edineț în exercițiul funcțiunii împreună cu ofițerii de investigații pentru efectuarea unor acțiuni urgente ce nu suferă amînare, Alexandru Rusu i-a comunicat că unitatea de transport este anunțată în căutare și trebuie să fie transportată la Inspectoratul de poliție Edineț. La solicitare lui Alexandru Zgureanu fiindu-i prezentată informația de la Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție, unde era mențiunea: ...nu de reținut, de stabilit datele de contact, adresa de domiciliu, IDNP, numărul de telefon a persoanei care conduce automobilul, el a transmis datele solicitate, declarînd că urmează să se deplaseze în continuare pentru efectuarea de urgență a acțiunilor de urmărire penală. 6 Necătînd la faptul, că i-au fost puse la dispoziție datele de identitate și de contact necesare ale conducătorului auto a unității de transport de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888, Alexandru Zgureanu, solicitate de Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție, aproximativ la orele 12.00, Alexandru Rusu, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, fără careva temei legal, contrar prevederilor art.57 al Legii nr.294-XVI din 25.12.2008 cu privire la Procuratură, care prevede, că ...inviolabilitatea procurorului asigură garanții de protecție împotriva oricăror intervenții și imixtiuni în activitatea sa... , iar ...în cazul în care este bănuit că a săvîrșit o contravenție sau o infracțiune, procurorul reținut urmează a fi eliberat imediat după identificare, cu excepția comiterii unei infracțiuni flagrante..., din intenție directă, urmărind scopul de a înjosi onoarea și demnitatea, dînd indicații angajaților Inspectoratului de poliție Edineț prezenți la fața locului, inclusiv lui Tudor Fetco, care conștientiza caracterul ilegal al ordinului, l-au escortat pe Alexandru Zgureanu și unitatea de transport a acestuia, în care se aflau și ofițerii de investigații ai Inspectoratului Național de Investigații membri ai grupului de lucru, la Procuratura raionului Edineț. După verificarea repetată a informației de la Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție, lui Alexandru Zgureanu i-a fost permis să plece fără întocmirea cărorva documente sau transmiterea informației despre identificarea conducătorului unității de transport de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888 Centrului Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție. Prin acțiunile date, lui Fetco Tudor îi este imputată săvîrșirea infracțiunii, prevăzută de art.328 alin.(l) Cod penal - excesul de putere, adică săvîrșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. Tot el, la 29.10.2014, din intenție directă, urmărind scopul privării de libertate a lui Alexandru Zgureanu, dînd indicații angajaților Inspectoratului de poliție Edineț prezenți la fața locului, inclusiv lui Tudor Fetco, care reconștientiza caracterul ilegal al ordinului, l-au escortat pe Alexandru Zgureanu și unitatea de transport a acestuia, în care se aflau și ofițerii de investigații ai Inspectoratului Național de investigații membri ai grupului de lucru, la Procuratura raionului Edineț. După verificarea repetată a informației de la Centrul Unic de Monitorizare și ordonare a Inspectoratului Național de Poliție, lui Alexandru Zgureanu i-a fost permis să plece fară întocmirea cărorva documente sau transmiterea informației 7 despre identificarea conducătorului unității de transport de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888 Centrului Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național de Poliție. În așa mod, Alexandru Zgureanu a fost privat ilegal de libertate de Alexandru Rusu și Tudor Fetco aproximativ de la orele 11.00 pînă aproximativ la orele 13.00, data de 29.10.2014, perioadă în care nu i-au permis să se deplaseze pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală, fiind efectiv împiedicat a se deplasa și a acționa în conformitate cu voința sa. Prin acțiunile date lui Fetco Tudor îi este imputată săvîrșirea infracțiunii, prevăzută de art.166 alin.(2) lit.d) Cod penal - privațiunea ilegală de libertate, adică privațiunea ilegală de libertate a unei persoane, acțiune ce nu este legată cu răpirea acesteia, savîrșită de mai multe persoane. Tot el, la 29.10.2014, din intenție directă, urmărind scopul de a împiedica cercetarea rapidă, completă și obiectivă a urmăririi penale de către procurorul Alexandru Zgureanu, dînd indicații angajaților Inspectoratului de poliție Edineț prezenți la fața locului, inclusiv lui Tudor Fetco, care conștientiza caracterul ilegal al ordinului, l-au escortat pe Alexandru Zgureanu și unitatea de transport a acestuia, în care se aflau și ofițerii de investigații ai Inspectoratului Național de Investigații membri ai grupului de lucru, la Procuratura raionului Edineț. După verificarea repetată a informației de la Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național de poliție, lui Alexandru Zgureanu i-a fost permis să plece fară întocmirea cărorva documente sau transmiterea informației despre identificarea conducătorului unității de transport de model "Șkoda Superb" cu numerele de înmatriculare K PZ 888 Centrului Unic de Monitorizare și Coordonare a Inspectoratului Național de poliție. În așa mod, Alexandru Zgureanu a fost privat ilegal de libertate de Alexandru Rusu și Tudor Fetco aproximativ de la orele 11.00 pînă aproximativ la orele 13.00, data de 29.10.2014, perioadă în care nu i-au permis să se deplaseze pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală, fiind efectiv împiedicat a se deplasa și a acționa în conformitate cu voința sa, săvîrșind amestecul în urmărirea penală, adică amestecul, sub orice formă, în activitatea organelor de urmărire penală cu scopul de a împiedica cercetarea rapidă, completă și obiectivă a cauzei penale, săvîrșite cu folosirea situației de serviciu. Prin acțiunile date, lui Fetco Tudor îi este imputată săvîrșirea infracțiunii, prevăzute de art.303 alin.(3) Cod penal - amestecul în urmărirea penală, adică amestecul, sub orice formă, în activitatea organelor de urmărire penală cu scopul de a împiedica cercetarea rapidă, completă și obiectivă a cauzei penale, savîrșite cu folosirea situației de serviciu. 2.1 Examinînd în ședința de judecată prezenta cauză penală instanța de 8 fond a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpaților Rusu Alexandru și Fetco Tudor lipsesc semnele infracțiunilor incriminate, din care motiv urmează a fi achitați pe toate capetele de învinuire. În susținerea acestei concluzii instanța de judecată a reținut că, la 29.10.2014 procurorul Alexandru Zgureanu, împreună cu alți ofițeri de investigație, au sosit în or. Edineț pentru a efectua percheziții în cadrul cauzei penale nr.2013928164. Inițial, scopul deplasării lui Alexandru Zgureanu a fost participarea în ședința de judecată în calitate de acuzator de stat și organizarea activității de percheziție în grupul ofițerilor de investigație. Între timp, ședința de judecată a fost contramandată și procurorul urma doar să organizeze ofițerii de investigație la efectuarea perchezițiilor planificate. Despre participarea personală la efectuarea percheziției procurorul Alexandru Zgureanu nu a declarat. Ajunși în or.Edineț, mașina condusă de Alexandru Zgureanu a fost parcată lîngă monumentul lui Ștefan cel Mare, așteptînd colegii care se deplasau cu a doua mașină. Aflîndu-se în parcare, mașina a fost observată de către Tudor Fetco, aflat în misiune, căruia i s-a părut suspectă unitatea de transport, solicitînd verificarea în baza de date a unității de transport nominalizată. Primind răspuns că mașina este anunțată în căutare de către Centrul de Monitorizare, Tudor Fetco s-a apropiat de conducătorul auto și s-a legitimat, conducătorul automobilului de marca "Șkoda" s-a legitimat și el, în rezultat, constatîndu-se că conducătorul mașinei anunțate în căutare este procuror, Tudor Fetco și-a cerut scuze și a plecat. Ulterior, Tudor Fetco s-a deplasat cu mașina, staționînd lîngă sensul giratoriu la ieșirea din or.Edineț în direcția Chișinău. Peste puțin timp, alături de mașina lor a staționat și mașina "Șkoda ". Tudor Fetco l-a telefonat pe Alexandru Rusu, care în cîteva minute a sosit la fața locului și apropiindu-se de conducătorul mașinei "Șkoda", s-a prezentat, adresîndu- se către conducător "dle procuror" și a cerut prezentarea actelor, anunțîndu-l că mașina este în căutare. Alexandru Zgureanu a ieșit din mașină și a prezentat actele, ofițerii de investigație care îl însoțeau, rămînînd în mașină. Deoarece, informația din telefon privind cauzele anunțării în căutare a automobilului nu era deplină, dar și punînd la îndoială aflarea în fața sa a unui procuror, Alexandru Rusu a telefonat procurorul raional și a solicitat audiență. Primind accept, Alexandru Rusu i-a propus lui Alexandru Zgureanu să meargă în biroul procurorului raional pentru a se clarifica, adică pentru a se convinge că, în fața lui se află un procuror, dar și pentru a stabili cauza anunțării în căutare a automobilului. Nefiind amenințat sau forțat, Alexandru Zgureanu a acceptat propunerea, deplasîndu-se la procuratura raională unde, în biroul procurorului Chistruga Ion, a primit informația din calculator. Primind documentele în copie Alexandru Zgureanu a plecat. Lui Alexandru Rusu și Tudor Fetco li s-a imputat comiterea infracțiunilor prevăzute de art.328 alin. 1) Cod penal - depășirea atribuților de serviciu, art. 166 9 alin. (2) lit.d) Cod penal - privațiunea ilegală de libertate și art.303 alin.(3) Cod penal - amestecul în urmărirea penală. Instanța de fond, prin probele administrate a constatat că: - inculpații nu au depășit atribuțiile de serviciu și au procedat în conformitate cu legea reieșind din faptul că, conducătorul auto urma să fie oprit și să prezinte actele solicitate în legătură cu anunțarea mașinei în căutare, iar stabilind, că la volanul mașinei în orientare se află un procuror, polițiștii pe bună dreptate au fost îndreptățiți de a verifica identitatea lui, or, în viziunea lor, un procuror nu ar admite situații ca mașina condusă de el să fie anunțată în căutare, dar și comportamentul procurorului, care a favorizat tergiversarea clarificării situației create; - în or.Edineț, mașina lui Zgureanu Alexandru nu a fost blocată de către inculpatul Tudor Fetco, indicînd că la ieșirea din or.Edineț Alexandru Zgureanu a oprit mașina de unul singur, fără careva semne din partea cuiva, în asemenea circumstanțe instanța a constatat, că Tudor Fetco și Alexandru Rusu, au procedat corect, or, ambii inculpați erau în drept să presupună că la mijloc este pusă la cale o capcană pentru a verifica acțiunile lor în situații similare. Această suspiciune a fost amplificată și de comportamentul lui Alexandru Zgureanu care, în loc de binețe, a venit cu declarații despre punerea mîinilor pe capotă, iar în asemenea circumstanțe orice polițist putea pune la îndoială aflarea în fața sa a unui procuror. Pentru a evita orice suspiciune în legătură cu aceasta, Alexandru Rusu a adoptat o decizie corectă de a merge la procurorul raionului pentru a evita orice neînțelegere; - partea vătămată nu a fost privată de libertate, faptă imputată lui Alexandru Rusu și Tudor Fetco, reținînd că partea vătămată nu a fost silită sau amenințată de a urca în mașină pentru a se deplasa la procuratură. Instanța de fond a menționat, că afirmațiile acuzării precum că, Alexandru Zgureanu a fost escortat la procuratură sunt lipsite de temei, or, el a mers benevol pentru a clarifica situația creată, din secvența video prezentată, filmată de colegii lui Alexandru Zgureanu, fiind clar vizibil, că mașina "Șkoda" se deplasează pe strada centrală a or.Edinețși virează pe strada ce duce în direcția procuraturii, alte mașini ale polițiștilor nu se văd. Instanța a mai menționat, că nu a fost stabilit faptul aflării căruiva polițist în automobilul lui Alexandru Zgureanu, înafară de persoanele cu care ultimul se deplasase în or.Edineț. In susținerea poziției sale instanța de fond a reiterat și declarațiile procurorului raionului Edineț, Ion Chistruga, potrivit cărora, Alexandru Zgureanu nu a fost amenințat, au discutat într-o atmosferă de lucru, iar la primirea informației despre automobil, Alexandru Zgureanu a comunicat datele solicitate și a plecat. Astfel, instanța a concluzionat, că partea vătămată nu a fost privată de libertate, or, privarea de libertate presupune lipsirea de libertate fizică, de libertatea manifestării voinței și posibilitatea de a se deplasa sub presiune psihică, însoțită de 10 amenințări, pe cînd Alexandru Zgureanu a oprit de sine stătător mașina la sensul giratoriu și aflîndu-se în mașină, nefiind amenințat, avea posibilitatea de a se deplasa la propria dorință, iar invocările părții vătămate, cum că era posibil ca Alexandru Rusu să îl încătușeze, sau că la ușa din biroul procurorului se aflau polițiști, care îl puteau împiedica să iasă din birou, instanța le califică ca presupuneri, lipsite de temei. Instanța de fond a concluzionat imposibilitatea privării ilegale de libertate a unui procuror ierahic superior în biroul unui procuror raional, ca rezultat conchizînd, că în ședința de judecată nu a fost probată nici acuzarea privind privarea ilegală de libertate a lui Zgureanu Alexandru. Cît privește, învinuirea adusă în comiterea infracțiunii de amestec în înfăptuirea anchetei instanța a concluzionat că, procurorul Alexandru Zgureanu nu este parte vătămată a infracțiunii date, or, exercitarea urmăririi penale pe cauza penală nr.2013928164 (art.248 alin.(5) CP) nu ține de competența procurorului, ultimul urmînd să organizeze ofițerii de investigație la efectuarea perchezițiilor, ceea ce de fapt și a întreprins, distrubuind ofițerilor sarcina de lucru. Participarea procurorului la efectuarea percheziției nu era obligatorie. Faptul, că ofițerii de investigație nu au purces la efectuarea percheziției, aflîndu-se cu procurorul în mașină și ulterior așteptîndu-l pe el în oraș, nu denotă că cineva i-ar fi împiedicat să facă acest lucru, instanța concluzionînd că nici capătul dat de învinuire nu și-a găsit confirmare în ședința de judecată.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, solicitînd casarea acesteia, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpații Rusu Alexandru și Fetco Tudor să fie recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.166 alin.(2) lit.d); art.303 alin.(3); art.328 alin.(l) Cod penal cu stabilirea în privința acestora a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani în penitenciar de tip semiînchis pentru fiecare, cu privare de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 4 ani. În motivarea solicitărilor formulate procurorul a invocat: - instanța de judecată eronat a apreciat faptul, că Alexandru Zgureanu conducînd automobilul nu avea calitatea de procuror, ignorînd expres prevederile art.57 al Legii nr.294-XVI din 25.12.2008 cu privire la Procuratură, care prevede, că ...inviolabilitatea procurorului asigura garanții de protecție împotriva oricăror intenții și imixtiuni în activitate, iar partea vătămată Alexandru Zgureanu s-a deplasat în or.Edineț pentru a participa în ședința de judecată în calitate de acuzator de stat și organizarea activității de percheziție în grupul ofițerilor de investigație, fiind astfel deplasat pe activitate de serviciu; - instanța eronat a apreciat, că automobilul de model "Șkoda" cu n/î K PZ 888, conducătorul căreea era procurorul Alexandru Zgureanu se afla în căutare, or, 11 de către Centrul de Monitorizare automobilul sus indicat a fost anunțat în orientare pentru identificarea persoanei care conduce automobilul, dar nu pentru a-1 reține. Astfel, cînd automobilul de model "Șkoda" cu n/î K.PZ 888 a fost stopat de către colaboratorii de poliție, ultimii urmau să acumuleze date despre conducătorul auto și imediat să-1 elibereze; - instanța greșit a considerat, că Alexandru Zgureanu nu a fost escortat la sediul procuraturii, or, faptele reținute de instanță se contrazic prin declarațiile martorilor acuzării, care au comunicat că lîngă stația PECO or.Edineț, au fost stopați de același colaborator de poliție care anterior a solicitat actele de la partea- vătămată Alexandru Zgureanu, precum și de faptul că lîngă stația PECO or.Ocnița se aflau trei automobile, precum și automobilul poliției rutiere, iar cînd se deplasau în direcția procuraturii raionului Edineț în automobilul de model "Șkoda" cu n/î KPZ 888 se afla un colaborator de poliție; - eronat este argumentul instanței precum că, partea vătămată Alexandru Zgureanu, în momentul cînd se deplasau la Procuratura raionului Edineț, avea posibilitatea de a vira în orce direcție sau pe orice intersecție, deoarece aceste acțiuni nu corespund funcției deținute, mai mult ca atît, că din urmă se mai afla un automobil de poliție; - ce ține de amestecul în înfăptuirea anchetei, în opinia apelantului, instanța eronat a considerat, că în calitate de victime a acestei infracțiuni sunt: ofițerul de urmărire penală, procurorul, care are în procedură cauze conform art.270 Cod de procedură penală și judecătorii (în afara judecătorului de instrucție), or, atît pe parcursul urmăririi penale cît și în instanța de judecată partea vătămată și martorii au indicat că urmau de a efectua percheziții în mai multe gospodării, dar au fost limitați în timp. 3.1 La caz, a declarat apel și procurorul din cadrul procuraturii de nivelul Curții de Apel Bălți, Octavian Bodareu, care a specificat modalitatea aplicării pedepselor pentru inculpații Rusu Alexandru și Fetco Tudor și anume: Rusu Alexandru să fie recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art.166 alin.(2) lit.d) Cod penal la 3 ani închisoare; - în baza art.303 alin.(3) Cod penal la 6 luni închisopare cu privarea de dreptul de a exercita funcții în Ministerul Afacerilor Interne și în alte instituții de drept pe un termen de 3 ani ; - în baza art.328 alin.(l) Cod penal la 6 luni închisoare cu privarea de dreptul de a exercita funcții în Ministerul Afacerilor Interne și în alte instituții de drept pe un termen de 3 ani; În temeiul art.84 alin.(l) Cod penal a-i stabili pedeapsa definitivă de 4 ani închisoare cu executarea ei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în Ministerul Afacerilor Interne și în alte instituții de drept pe 12 un termen de 4 ani; Fetco Tudor să fie recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art.166 alin.(2) lit.d) Cod penal la 3 ani închisoare; - în baza art.303 alin.(3) Cod penal la 6 luni închisoare cu privarea de dreptul de a exercita funcții în Ministerul Afacerilor Interne și în alte instituții de drept pe un termen de 3 ani; - în baza art.328 alin.(l) Cod penal la 6 luni închisoare cu privarea de dreptul de a exercita funcții în Ministerul Afacerilor Interne și în alte instituții de drept pe un termen de 3 ani; În temeiul art.84 alin.(l) Cod penal a-i stabili pedeapsa definitivă de 4 ani închisoare cu executarea ei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în Ministerul Afacerilor Interne și în alte instituții de drept pe un termen de 4 ani.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2016, au fost respinse, ca nefondate, apelurile procurorilor și menținută sentința. 4.1. Instanța de apel respectînd legislația procesual-penală, la demersul acuzatorului de stat, a reluat cercetarea judecătorească potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță și la solicitarea părților au fost audiați nemijlocit în ședință de judecată partea vătămată Alexandru Zgureanu, martorii Maxim Bizian, Galiuc Ion, Zabaceai Octavian, Gudumac Vladislav, Cosovan Corneliu și inculpații Rusu Alexandru și Fetco Tudor. Atît partea acuzării în vederea confirmării argumentelor din cererile de apel, cît și partea apărării în vederea respingerii acestor argumente, au solicitat verificarea probelor anexate la materialele cauzei. Astfel, în ședința de judecată au fost cercetate următoarele probe: - procesul verbal din 21.11.2014, privind autosesizarea pe faptul comiterii infracțiunilor prevăzute de art.166 alin.(2) lit.d) și art.328 alin.(l) CP (f.d.9, vol.I); - raportul procurorului în Secția conducere a urmăririi penale în organele centrale a le MAI și SV a Procuraturii Generale, Alexandru Zgureanu, din 31.10.2014 adresat Procurorului General al RM (f.d.12-14, vol.I); - imagini fotografice (f.d.15-16, vol.I); proces verbal din 11.11.2014, de audiere a lui Zgureanu Alexandru în calitate de martor (f.d. 17-20, vol.I); - caracteristica de serviciu eliberată pe numelelui Rusu Alexandru (f.d.71, vol.I); - referințele de serviciu eliberate pe numele lui Fetco Tudor și Cosovan Cornelu (f.d.72,73, vol.I); - copia fișei postului a șefului secției investigații infracțiuni, Cosovan Corneliu (f.d.74-78, vol.I); - copia fișei postului șefului adjunct secție, șeful serviciului poliției criminale 13 al secției investigații infracțiuni, Fetco Tudor (f.d.79-83, vol.I); - copia fișei postului șefului inspectoratului de poliție, Edineț Alexandru Rusu (f.d.84-92, vol.I); - procesul verbal din 02.12.2014, de audiere a lui Zgureanu Alexandru în calitate de parte vătămată (f.d.99-103, vol.I); - ordonanță din 09.12.2014, privind efectuarea ridicării de la Roman Țarălungă a imaginilor video și a fotografiilor efectuate de acesta la 29.10.2014 în or.Edineț (f.d. 128-129, vol.I); - procesul verbal din 09.12.2014, de ridicare de la Roman Țarălungă a unui DVD-R cu imaginile video și fotografiile efectuate la 29.10.2014 în or.Edineț (f.d.130-131, vol.I); - procesul verbal din 09.12.2014, de examinare a materialelor cauzei penale nr.2013928164 (f.d.132-133, vol.I); - copia ordonanței din 16.10.2014, de efectuare a percheziției mijlocului de transport de model "Porche Cayenne" cu numărul de înmatriculare ED-DI-111 (f.d. 134-135, vol.I); - copia încheierii Judecătoriei Centru, mun.Chișinău nr.ll-3338/14 din 16.10.2014 (f.d.136-137, vol.I); - copia ordonanței din 16.10.2016, de efectuare a percheziției la domiciliul lui Țenti Iuri (f.d. 138-139, vol.I); - copia încheierii Judecătoriei Centru, mun.Chișinău nr. 11-3340/14 din 16.10.2014 (f.d.140-141, vol.I); - procesul verbal din 10.12.2014, de examinare a unui DVD-R cu imaginile - din 10.12.2014 de audiere a lui Rusu Alexandru în calitate de bănuit (f.d. 149-153, vol.I); - copia descifrărilor apelurilor telefonice (f.d. 154-155, vol.I); - copia concluziei despre rezultatele controlului raportului nr.3455 din 29.10.2014 (f.d.156-158, vol.I); - copia Planului de lucru cu privire la organizarea și efectuarea măsurilor complexe speciale și de profilaxie îndreptate la depistarea și anihilarea grupărilor criminale inclusiv internaționale ce se ocupă cu furturi și răpiri a mijloacelor de transport, pe perioada 20.10.2014-31.10.2014 (f.d.165-168, vol.I); - copia raportului ISAS AR a IP Edineț, V.Cazacu, din 29.10.2014 adresat șefului Inspectoratului de Poliție Edineț (f.d. 159, vol.I); - copia confirmării de expediere prin fax a informației pe suport de hîrtie (f.d. 160, vol.I); - copia Planului de lucru cu privire la organizarea și efectuarea măsurilor complexe speciale și de profilaxie îndreptate la depistarea și anihilarea grupărilor criminale inclusiv internaționale ce se ocupă de furturi și răpiri a mijloacelor de 14 transport, pe perioada 20.10.2014-31.10.2014 (f.d.165-168, vol.I); - copia Dispoziției din 17.10.2014, cu privire la organizarea și efectuarea măsurilor complexe speciale și de profilaxie îndreptate la depistarea și anihilarea grupărilor criminale inclusiv internaționale ce se ocupă de furturi și răpiri a mijloacelor de transport (f.d.169-170, vol.I); - procesele verbale din 12.12.2014, de examinare a documentelor prezentate de Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare a INP a IGP și a actelor prezentate de Rusu Alexandru, anexate la procesul verbal de audiere a bănuitului din 10.12.2014 (f.d.171,172, vol.I); - procesul verbal din 24.12.2014, de audiere a lui Zabaceai Octavian în calitate de martor (f.d.176-178, vol.I); - procesul verbal din 24.12.2014, de audiere a lui Galiuc Ion în calitate de martor (f.d. 179-182, vol.I); - procesul verbal din 24.12.2014, de audiere a lui Gudumac Vladislav în calitate de martor (f.d. 183-186, vol.I); - procesul verbal din 29.12.2014, de audiere a lui Fetco Tudor în calitate de bănuit (f.d. 195-197, vol.I); - ordonanță din 23.01.2015, de recunoaștere în calitate de probă și anexare la cauza penală a DVD-R cu imagini video și foto din 29.10.2014 ridicate de la Roman Țarălungă, a actelor din cauza penală nr.2013928164 examinate la 09.12.2014, a actelor prezentate de centrul de Monitorizare examinate la 12.12.2014 și a actelor prezentate de Alexandru Rusu examinate la 12.12.2014 (f.d.23, vol.II); - procesul verbal din 04.02.2015, de informare a învinuitului Rusu Alexandru despre terminarea urmăririi penale (f.d.68, vol.II); - procesul verbal din 04.02.2015, de informare a învinuitului Fetco Tudor despre terminarea urmăririi penale (f.d.69, vol.II); - declarațiile părții vătămate Zgureanu Alexandru (f.d. 186-194, vol.II); - declarațiile martorului Bizian Maxim (f.d. 195-196, vol.II); - declarațiile martorului Cebotari Eugeniu (f.d. 197-198, vol.II); declarațiile martorului Țarelunga Roman (f.d. 199, vol.II); - declarațiile martorului Ursachi Victor (f.d.200, vol.II); - declarațiile martorului Manoli Veaceslav (f.d.201, vol.II); declarațiile martorului Zabaceai Octavian (f.d.202-204, vol.II); - declarațiile martorului Galiuc Ion (f.d.205, vol.II); - declarațiile martorului Gudumac Vladislav (f.d.206, vol.II); declarațiile martorului Cosovan Corneliu (f.d.207, vol.II); - declarațiile inculpatului Rusu Alexandru (f.d.211-214, vol.II); - declarațiile inculpatului Fetco Tudor (f.d.215-216, vol.II). 15 În urma examinării probelor instanța de apel a ajuns la concluzia, că organul de urmărire penală contrar circumstanțelor cauzei a reținut în acțiunile lui Rusu Alexandru și Fetco Tudor persistența elementelor infracțiunilor prevăzute de art.166 alin.(2) lit.d); art.303 alin.(3); art.328 alin.(l) Cod penal. În susținerea poziției privind lipsa în faptele inculpaților Rusu Alexandru și Fetco Tudor a semnelor infracțiunilor prevăzute de art.166 alin.(2) lit.d); art.303 alin.(3); art.328 alin.(l) Cod penal, Colegiul a indicat următoarele. Latura obiectivă a infracțiunii de privațiune ilegală de libertate, prevăzută de art.166 alin.(2) lit.d) Cod penal, se exprimă în fapta prejudiciabilă alcătuită din: acțiunea sau inacțiunea principală și acțiunea sau inacțiunea adiacentă. Acțiunea sau inacțiunea principală se exprimă prin privațiunea ilegală de libertate a victimei, dacă privațiunea nu este legată cu răpirea acesteia. Prin "privațiune ilegală de libertate" se înțelege împiedicarea victimei de a se deplasa conform voinței sale, de a-și alege liber locul aflării, de a comunica cu alte persoane atunci și așa cum ea dorește, pe calea izolării victimei în locul aflării ei permanente sau provizorii, loc în care ea a ajuns benevol, fără a fi deplasată din alt loc. În cazul privațiunii de libertate, persoana nu este scoasă în afara micromediului său social, nu este deplasată dintr-un loc în altul. În calitate de modalități ale acțiunii sau inacțiunii adiacente, care însoțește acțiunea sau inacțiunea principală, trebuie numite: constrîngerea fizică; constrîngerea psihică, înșelăciunea sau abuzul de încredere; profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-și exprima voința. Privațiunea ilegală de libertate în lipsa acțiunii adiacente în oricare din modalitățile specificate mai sus ar reprezenta o formă fără conținut, deoarece faptei date i-ar lipsi ilegalitatea care îi imprimă relevanță penală. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art.166 Cod penal se caracterizează prin vinovăție sub formă de intenție directă. În acelas context se indică, că latura obiectivă a infracțiunii de exces de putere, prevăzută de art.328 alin.(l) Cod penal, include următoarele trei semne: fapta prejudiciabilă care se exprimă în acțiunea de depășire a limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege; urmările prejudiciabile și anume daunele în proporții considerabile cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Prin "acțiunea prejudiciabilă de depășire a limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege " se are în vedere oricare din următoarele patru modalități faptice: săvîrșirea unei acțiuni care ține de competența unei alte persoane cu funcție de răspundere; săvîrșirea unei acțiuni care poate fi comisă de către făptuitor numai în prezența unor circumstanțe deosebite, indicate în lege sau într-un act 16 normativ; săvîrșirea unipersonală a unei acțiuni pe care o poate efectua exclusiv un organ colegial; săvîrșirea unei acțiuni pe care nimeni și în nici un fel de circumstanțe nu este în drept să le săvîrșească. Specific pentru acțiunea prejudiciabilă de depășire a limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege este că făptuitorul comite o acțiune care nu este în competența lui de serviciu sau în competența exclusivă a lui de serviciu, dar este în competența unei alte persoane sau a unui alt organ ori acțiune care nu se află în competența a nici unei persoane sau a nici unui organ. Infracțiunea specificată la alin.(l) art.328 Cod penal este o infracțiune materială și se consideră consumată din momentul producerii daunelor în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Dacă fapta de exces de putere sau depășire a atribuțiilor de serviciu nu implică producerea unor asemenea urmări, răspunderea poate fi aplicată în conformitate cu art.313 CCo. Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la alin.(l) art.328 Cod penal se caracterizează prin intenție directă sau indirectă. În dispoziția acestei norme se menționează despre săvîrșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege. Aceasta înseamnă că făptuitorul manifestă certitudine, este lipsit de orice îndoială, nu are dubii că depășește limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege. În lipsa caracterului vădit al depășirii limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, răspunderea nu poate fi aplicată potrivit alin.(l) art.328 Cod penal. Motivele infracțiunii pot consta în: interesul material; năzuința de a obține unele avantaje nepatrimoniale; răzbunare; interpretarea eronată a obligațiunilor de serviciu; excesul de zel, etc. Instanța de apel a statuat, că dacă o persoană publică (sau o persoană cu funcție de demnitate publică), abuzînd de atribuțiile sale de serviciu sau depășindu- le, privează ilegal o persoană de libertate, astfel cauzîndu-i daune considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege, cele comise trebuie calificate potrivit art.327 sau art.328 Cod penal și nicidecum nu implică o calificare suplimentară și în baza art.166 Cod penal, cum s-a procedat la caz. Astfel, Colegiul penal a conchis, că instanța de fond corect a concluzionat, că inculpații nu au depășit atribuțiile de serviciu și au procedat în conformitate cu legea reieșind din faptul, că conducătorul auto urma să fie stopat, identificat, stabilite cauzele dării automobilului specificat în orientare, or, automobilul condus era anunțat în căutare, concluzie cu care a fost de acord și Alexandru Zgureanu, care în instanța de apel a declarat că, organul de poliție avînd informația despre orientare, avea dreptul de a verifica automobilul, mai mult ca atît, stabilindu-se, că la moment se petreceau măsuri complexe speciale și de profilaxie îndreptate la 17 depistarea și anihilarea grupărilor criminale inclusiv internaționale ce se ocupă de furturi și răpiri a mijloacelor de transport, fapt confirmat prin planul de lucru cu privire la organizarea și efectuarea măsurilor complexe speciale și de profilaxie îndreptate la depistarea și anihilarea grupărilor criminale inclusiv internaționale ce se ocupă de furturi și răpiri a mijloacelor de transport, pe perioada 20.10.2014- 31.10.2014 (f.d.165-168, vol.I), precum și prin dispoziția din 17.10.2014, cu privire la organizarea și efectuarea măsurilor complexe speciale și de profilaxie îndreptate la depistarea și anihilarea grupărilor criminale inclusiv internaționale ce se ocupă de furturi și răpiri a mijloacelor de transport (f.d.169-170, vol.I). Instanța de apel a considerat întemeiate concluziile instanței de fond și privitor la necesitatea deplasării la procuratura raionului Edineț, or, inițial în timpul staționării la stația PECO nedeținînd informația deplină, nu se cunoștea cauza anunțării în căutare a automobilului cu care se deplasa Alexandru Zgureanu și nici acțiunile ce urmează a fi întreprinse, fapt ce s-a confirmat inclusiv și prin declarațiile părții vătămate care a relatat, că despre motivele aflării automobilului în căutare a aflat în biroul procurorului r.Edineț, unde și a făcut cunoștință cu orientarea mijlocului de transport, în care era mențiunea "nu de reținut mijlocul de transport, de stabilit datele de anchetă a mijlocului de transport", în acest sens nefiind confirmată învinuirea adusă inculpaților, precum, că ultimii cunoșteau deja la locul stopării despre faptul că, în informația de la Centru Unic de Monitorizare și Coordonare a INP, se indică, nu de reținut, de stabilit datele de contact, neîntemeiat escortîndu-l pe Alexandru Zgureanu și automobilul acestuia la Procuratura raionului Edineț. Instanța de apel a menenționat că nu s-au stabilit în instanța de judecată și de altfel nici nu s-au specificat în învinuire careva modalități ale acțiunii sau inacțiunii adiacente, care însoțesc acțiunea sau inacțiunea principală, în cazul privațiunii ilegale de libertate, cum ar fi: constrîngerea fizică; constrîngerea psihică, înșelăciunea sau abuzul de încredere; profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-și exprima voința, or, privațiunea ilegală de libertate în lipsa acțiunii adiacente în oricare din modalitățile specificate mai sus ar reprezenta o formă fără conținut, deoarece faptei date i-ar lipsi ilegalitatea care îi imprimă relevanță penală, din declarațiile martorilor rezultînd, că discuția dintre Rusu Alexandru și Zgureanu Alexandru a avut un caracter calm și echilibrat, fără excese, astfel, ofițerul de investigații Bizian Maxim care-1 însoțea în automobil pe partea vătămată a relatat, că, discuția a fost calmă, careva altercații nu au avut loc, declarații care sunt în coroborare și cu declarațiile martorului Corneliu Cosovan. Astfel, nefiind lipsită de temei nici invocarea instanței, precum că partea vătămată nu a fost privată de libertate, nefiind silită sau amenințată pentru a se deplasa la procuratură, în vederea clarificării situației create, or, Alexandru Zgureanu a indicat, că nu a dat acordul să 18 se deplaseze împreună la procuratura Edineț, dar s-a conformat situației create de Alexandru Rusu în vederea deplasării, ultimul avînd totuși posibilitatea de a obiecta în caz de dezacord, de a informa procurorul ierarhic superior privitor la situația creată, nefiind deposedat de telefon, concluzionîndu-se totuși că ultimul în mod tacit a dat acordul, în vederea clarificării cauzei dării automobilului în orientare. În acest sens, Colegiul a considerat, că instanța de fond corect a reiterat și declarațiile procurorului raionului Edineț, Ion Chistruga, potrivit cărora, Alexandru Zgureanu nu a fost amenințat, au discutat într-o atmosferă de lucru, iar la primirea informației despre automobil, Alexandru Zgureanu a comunicat datele solicitate și a plecat. Colegiul a constatat că, nu s-a probat învinuirea adusă nici privitor la timpul de 3 ore scurs din momentul stopării automobilului condus de Alexandru Zgureanu în regiunea stației PECO din or.Edineț și părăsirea biroului procurorului raionului Edineț, or, chiar în învinuirea adusă lui Rusu Alexandru se indică, că Alexandru Zgureanu a fost privat ilegal de libertate între orele 10.00 și 13.00, pe cînd în învinuirea adusă lui Fetco Tudor deja se indică că perioada dată includea orele 11.00 și pînă la 13.00, fapt neconfirmat de probele acuzării. Astfel, martorul Bizian Maxim a relatat instanței de apel că: „…în automobilul condus de Alexandru Zgureanu mai erau colegii de serviciu Manoli Veaceslav și Cebotari Eugen. Discuția dintre Alexandru Zgureanu și Alexandru Rusu nu a auzit-o deoarece a rămas în automobil, iar cei doi au discutat afară, discuția lor durînd aproximativ 15 minute. Discuția a fost calmă, careva altercații nu au avut loc. Ulterior, în prezența unui polițist care a urcat în automobil, s-au deplasat la procuratură, el rămînînd în automobil, stînd circa o oră din momentul stopării automobilului și pînă la momentul întoarcerii procurorului…”, delarațiile date fiind în coroborare și cu declarațiile martorului Gudumac Vladislav care a relatat că: „… partea vătămată nu a fost îngrădită de libertate, nu a fost reținută, iar discuția la fața locului a durat circa 5-7 minute, ulterior au urcat în automobil și au plecat în oraș, iar în biroul procurorului potrivit declarațiilor părții vătămate, Alexandru Zgureanu s-au aflat între 20-40 min…, martorul Galiuc Ion indicînd că: ”… la procuror în birou s-au aflat aproximativ 10-15 minute, apoi au dat mîna și au plecat…”. Prin urmare instanța de apel a concluzionat, că în total, timpul scurs pentru clarificarea faptului dat a fost de circa 35-45 min. Nu au fost reținute ca fondate nici invocările părții vătămate precum că, perioada de timp pe parcursul căreea s-a aflat în biroul procurorului de raion, de pînă la 40 min, de asemenea consideră că a fost privat de libertate, fiind incredibil faptul privării ilegale de libertate a unui procuror ierahic superior în biroul unui procuror raional. Astfel, Colegiul penal, similar instanței de fond, a conchis că partea vătămată 19 nu a fost privată de libertate, or, privarea de libertate presupune lipsirea de libertate fizică, de libertatea manifestării voinței și posibilitatea de a se deplasa sub presiune psihică, însoțită de amenințări, pe cînd Alexandru Zgureanu a oprit de sine stătător mașina la sensul giratoriu și aflîndu-se în mașină, nefiind amenințat, avea posibilitatea de a obiecta în caz de dezacord, de a informa procurorul ierarhic superior privitor la situația creată, iar invocările părții vătămate, precum cum că era posibil ca Alexandru Rusu să îl încătușeze, sau că la ușa din biroul procurorului se aflau polițiști, care îl puteau împiedica să iasă din birou, instanța le-a calificat ca presupuneri, lipsite de temei, or, faptele date nu au avut loc. Instanța de apel a specificat, că excesul de putere incriminat inculpaților Rusu Alexandru și Fetco Tudor, în cazul în care s-ar confirma învinuirea adusă, ar însemna, că ultimii au manifestat certitudine, fiind lipsiți de orice îndoială și neavînd dubii că depășesc limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, or, în lipsa caracterului vădit al depășirii limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, răspunderea nu poate fi aplicată potrivit alin.(l) art.328 Cod penal. Colegiul a menționat, că acțiunile inculpaților în vederea stabilirii identității persoanei, precum și stabilirii cauzei anunțării în căutare a automobilului nominalizat, nu pot fi calificate conform semnelor infracțiunii prevăzute la art.166 și/sau 328 Cod penal, deoarece lipsește caracterul penal al faptei. În acest caz este vorba despre o verificare a cauzelor dării în orientare a automobilului de model "Șkoda Superb" cu n/î K PZ 888, cu acordul tacit al persoanei care conducea autoturizmul dat, realizată în interesul societății și a persoanei în cauză, pentru motive temeinice. Această verificare a avut loc în condițiile admise de lege, durînd numai atît cît au subzistat temeiurile care au justificat-o. Astfel, la caz s-a constatat lipsa laturii obiectivă și laturii subiectivă, atît a infracțiunii prevăzute de art.166 alin. (2), cît și a infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(l) Cod penal, mai mult ca atît, că ultimile nici nu pot coexista, or, privarea ilegală de libertate a unei persoane de către o persoană publică sau o persoană de demnitate publică urmează a fi încadrată doar în baza art.327 sau 328 Cod penal, nefiind necesară o încadrare suplimentară și în baza art.166 Cod penal. Cît ține de componența de infracțiune prevăzută de art.303 alin.(3) Cod penal - amestecul în urmărire penală, isntanța de apel a reierat că latura obiectivă a acesteia constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de exercitare a amestecului, sub orice formă, în activitatea organelor de urmărire penală. Prin "exercitarea amestecului în activitatea organelor de urmărire penală " se are în vedere exercitarea influențării asupra unui ofițer de urmărire penală, de către o persoană care nu dispune de competența de a-i da acestuia indicații scrise, emise în limitele competenței sale și în conformitate cu legislația în vigoare. Este necesar ca exercitarea amestecului să se refere tocmai la activitatea organelor de 20 urmărire penală, nu alte aspecte, precum: activitatea de menținere a ordinii publice; activitatea de control sau de exercitare a activității operative de investigații; relația ofițerului de urmărire penală cu colectivul de muncă; activitățile didactice sau științifice etc. Latura subiectivă a infracțiunii nominalizate se caracterizează prin intenție directă. Motivele infracțiunii constau în: interesul material, năzuința de a obține unele avantaje nepatrimoniale; carierism; excesul de zel; etc. Scopul infracțiunii este unul special: scopul de a împiedica cercetarea rapidă, completă și obiectivă a cauzei penale. Prezența oricărui alt scop exclude calificarea celor savîrșite în baza alin.(3) art.303 Cod penal. Prin "folosirea situației de serviciu " se înțelege săvîrșirea unor acțiuni sau inacțiuni care decurg din atribuțiile de serviciu ale făptuitorului și care sunt în limitele competenței lui de serviciu. Reieșind din cele constatate, atît instanța de fond, cît și instanța de apel, au reținut faptul că, automobilul de model "Șkoda" cu n/î KPZ 888 a fost stopat în legătură cu anunțarea acestuia în orientare de către Centrul Unic de Monitorizare și Coordonare al INP al IGP, nefiind stabilit în cadrul urmăririi penale și nici în cadrul instanțelor de judecată, că prin acțiunile de stabilire a identității persoanei, precum și prin stabilirea cauzei anunțării în căutare a automobilului nominalizat, se urmărea scopul de a împiedica cercetarea rapidă, completă și obiectivă a cauzei penale. În acest sens s-a menționat și faptul, că dacă Zgureanu Alexandru era antrenat în clarificarea cauzelor anunțării în căutare a automobilului condus de sine, ofițerii de investigații care-1 însoțeau nefiind limitați în acțiuni de nimeni, fapt confirmat inclusiv de ei, puteau să întreprindă acțiunile de urmărire penală care după părerea lor nu sufereau amînare, mai mult ca atît, inițial, scopul deplasării lui Alexandru Zgureanu a fost participarea în ședința de judecată în calitate de acuzator de stat, iar faptul că nu le-a reușit să petreacă toate acțiunile de urmărire penală preconizate, se datorează nemijlocit numărului mare al acestora, or, ultimii fiind 5 ofițeri de investigații planificau să petreacă 8 percheziții în diferite localuri. Mai mult ca atît, că nici într-un mod nu s-a probat faptul, că inculpații cunoșteau cauza aflării procurorului Alexandru Zgureanu și a celor 5 ofițeri de investigații în or.Edineț, ei din start bănuind, că la mijloc este o înscenare a conducerii MAI în legătură cu organizarea și efectuarea măsurilor complexe speciale și de profilaxie îndreptate la depistarea și anihilarea grupărilor criminale inclusiv internaționale ce se ocupă de furturi și răpiri a mijloacelor de transport. Colegiul penal a mai menționat, că instanța de fond corect a statuat, că procurorul poate fi victimă a infracțiunii prevăzute de art.303 alin.(3) Cod penal, doar în cazul cînd exercită nemijlocit urmărirea penală în privința infracțiunilor atribuite în competență, sau pe care a preluat urmărirea penală, în condițiile 21 Codului de procedură penală, la caz nepersistînd faptul dat, astfel întrucît în speță lipsește atît latura obiectivă cît și latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art.303 Cod penal.
Împotriva deciziei menționate recurs ordinar declară procurorul, care invocînd temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În susținerea recursului a invocat aceleași motive ca și în apel invocate la pct.3 a prezentei decizii.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit textului recursului, se invocă ca temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s- a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar. Raportînd norma nominalizată la situația în cauză, Colegiul penal constată că nici unul din temeiurile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezentei erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Totodată Colegiul relevă că, de fapt, recurentul critică aprecierea probelor administrate la dosar, mai mult ca atît, acesta repetă motivele apelului depus de același autor, invocate la pct. 3 a prezentei decizii, supra cărora instanța de apel și- a expus opinia argumentat și detaliat la pct.4.1 din decizie. La soluționarea cauzei, instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat cauza sub toate as- pectele, probele prezentate de părți verificîndu-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punctul de vedere al coroborării lor și întemeiat a menținut sentința prin care inculpații Rusu Alexandru și Fetco Tudor au fost achitați de comiterea infracțiunilor prevăzută de art. 166 alin.(2) lit.d); art.303 alin.(3); art.328 alin.(l) Cod penal, din lipsa în acțiunile acestora a semnelor constitutive ale infracțiunilor încriminate. Instanța de apel a stabilit că partea acuzării nu a prezentat probe pertinente și concludente, care, în ansamblu cu circumstanțele cauzei ar dovedi vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate. Potrivit prevederilor art. 394 alin. (3) Cod de procedură penală instanța de 22 apel a făcut o analiză amplă a probelor acumulate în cauză, argumentînd detaliat respingerea probelor ce au fost administrate în suportul învinuirii aduse inculpaților în prezenta cauză. Astfel, toate probele prezentate au primit o apreciere la justa valoare, con- cluziile făcute rezultă din materialul factologic acumulat în cauză și descrise la pct.4.1 a prezentei decizii. Argumentele recurentului cu privire la aprecierea unilaterală a probelor nu au nici un suport legal, or potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri; toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului. De asemenea, recurentul a făcut trimitere la declarațiile martorilor apărării și la alte probe din dosar. În virtutea celor menționate, Colegiul penal constată că instanța de apel, conform art.414 alin.(3) Cod de procedură penală, în decizia sa, expres s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, le-a verificat, făcînd o analiză amplă și minuțioasă, a apreciat probele la justa valoare, legal și întemeiat menținînd achitarea inculpaților. Potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrînd cu prisosință soluția dată de instanța de fond. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătînd în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției instanței de fond (hotărîrile CtEDO Garcia Ruis vs Spania, Helle vs Finlandia). Mai mult ca atît, Colegiul penal ține se specifice că, alegațiile recurentului expuse în cererea de recurs, au constituit deja obiectul judecării cauzei în instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale dovedește legalitatea temeiurilor de fapt și de drept, care au dus la pronunțarea deciziei de menținere a sentinței de către instanța de apel, astfel, Colegiul penal însușește argumentele, deoarece le consideră întemeiate, fiind amplu desfășurate în decizia instanței și descrisă la pct.4.1 a prezentei decizii, prin urmare nu este necesară reluarea acestora. Motivele aduse de către recurent, precum că instanța de apel nu a dat o apreciere cuvenită probelor din dosar ține de starea de fapt și nu sunt prevăzute ca temei pentru recurs prevăzute în art.427 Cod de procedură penală. Mai mult, aceste motive au fost obiectul judecării în instanța de apel, iar materialul probator al cauzei penale dovedește legalitatea temeiurilor de fapt și de drept, care au adus la pronunțarea deciziei. O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate fi efectuată de instanța de recurs, deoarece în 23 recurs se verifică numai chestiunile de drept. Totodată, instanța de recurs remarcă că, procurorul nu a prezentat careva probe noi, suplimentare, în favoarea acuzării, iar în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (3) Cod de procedură penală și jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile omului, sarcina probatoriului în ședințele de judecată în prima instanță și în instanța de apel revine acuzatorului de stat în virtutea funcției lui procesuale (art.51, 53, 320 Cod de procedură penală). Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în hotărîrea Capcean contra Belgiei din 13 ianuarie 2005, a constatat că, în materie penală, problema administrării probelor trebuie să fie abordată prin prisma art. 6 § 2 și e obligatoriu, inter alia, ca sarcina de a prezenta probe să-i revină acuzării. Nerespectarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și încălcarea prevederilor art. 24 și art. 26 Cod de procedură penală, care obligă acuzatorul de stat, după o hotărîre de achitare pronunțată de prima instanța, să solicite audierea inculpatului în instanța de apel și să prezinte în ședința de judecată probe în susținerea acuzării înaintate, urmează să fie apreciată ca nesusținere a acuzării în privința inculpatului în cadrul examinării apelului declarat împotriva sentinței de achitare. În atare situație apelul procurorului urmează să fie respins ca nefondat. Or, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată în instanța de apel procurorul de asemenea nu a înaintat careva cereri sau demersuri întru prezentarea unor probe noi și confirmarea vinovăției inculpaților limitîndu-se doar la probele scrise din dosar asupra cărora instanța s-a expus mai sus, prin urmare acesta avînd un rol pasiv. Generalizînd cele expuse mai sus, Colegiul penal conchide în mod convingător, că partea acuzării în susținerea apelului asupra sentinței de achitare nu a îndeplinit cerințele legii cu privire la prezentarea probelor, ce ar servi temei pentru o nouă interpretare a probelor de către instanța de apel, or apelul declarat conține descrierea probelor administrate în cadrul cercetării judecătorești, cu interpretarea acestor probe în formă tendențioasă, ca de altfel și recursul declarat fiind unul identic și formal. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de apel, deoarece corespunde circumstanțelor de fapt ale cauzei, temeiurile invocate de recurent și anume art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu persistă în cauză, iar hotărîrea atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, 24 D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Octavian Bodareu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2016, în cauza penală în privința lui Rusu Alexandru și Fetco Tudor, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 26 august 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun 25 Dosarul nr. 1ra-1615/2016 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E dispozitiv 24 august 2016 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Octavian Bodareu, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2016, în cauza penală în privința lui Rusu Alexandru Ion, născut la 03.10.1976, originar și locuitor al or. Edineț, str. Florar 49, și Fetco Tudor Nicolae, născut la 06.10.1981, originar și locuitor al s. Alexăndreni, r-nul Edineț; Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 20.03.2015-29.10.2015; Instanța de apel: 25.11.2015-06.06.2016; Instanța de recurs: 22.07.2016-24.08.2016, În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Bălți, Octavian Bodareu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2016, în cauza penală în privința lui Rusu Alexandru și Fetco Tudor, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată va fi pronunțată la 26 august 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan 26 Ion Guzun 27
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.