ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 06.06.2016

1ra-725/16 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP

HOTĂRÂRE
06.06.2016
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 186 alin. 2 lit. c, d CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 8, 12 CPP
Citează această cauză
1ra-725/16 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-725/2016

Curtea Supremă de Justiție

06 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Bălți din 24 aprilie 2015 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2015, declarat de inculpatul

Cazachevicius Alexandr Riceardas, născut la

19 iunie 1982, domiciliat mun. Bălți,

str. A. Russo 5, ap. 5A.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 09.01.2014 - 24.04.2015;

Instanța de apel: 28.05.2015 - 18.11.2015;

Instanța de recurs: 19.02.2016 - 06.06.2016.

privința lui Alexandr Cazachevicius în baza art. 155 Cod penal, a fost încetat în

legătură cu împăcarea părților.

Alexandr Cazachevicius a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, cu aplicarea art. 82 alin. (2) Cod penal, la 3 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Ana Faizullaeva a fost admisă

integral fiind dispusă încasarea din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate,

prejudiciul material în sumă de 2160 lei.

Cazachevicius, la 27 ianuarie 2013, aproximativ la orele 15:30-16:00, profitând de

faptul că ușa de la intrare în apartamentul nr. 48 amplasat pe adresa str. Donici 25,

mun. Bălți nu era încuiată, a pătruns în apartamentul nominalizat, după ce aflându-se

în coridor, pe ascuns a sustras din buzunarul scurtei de iarnă, mijloace bănești în

sumă de 2160 lei, căuzându-i astfel părții vătămate Ana Faizullaeva, o daună

materială în proporții considerabile, după ce s-a eschivat de la fața locului.

Tot el, la 05 decembrie 2013, aflându-se în casa nr. 55 amplasată pe adresa

str. Heciului, mun. Bălți, fiind în stare de ebrietate alcoolică avansată, l-a amenințat

cu moartea pe cet. Alexandr Mihailov, născut la 22 august 1963, exprimându-se în

adresa lui cu cuvintele ,,te omor” și i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în regiunea cutiei

toracice, după aceasta cu un obiect din metal i-a aplicat mai multe lovituri în

regiunea capului, exprimând astfel pericolul realizării acestei amenințări, prin ce i-a

1

cauzat părții vătămate, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 824 din

09 decembrie 2013, leziuni corporale ușoare.

sentința solicitând casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri de

achitare în privința inculpatului Alexandr Cazachevicius de sub învinuirea de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că

fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

În motivarea apelului a invocat că, sentința primei instanțe s-a bazat doar pe

declarațiile contradictorii ale părții vătămate Ana Faizullaeva, a soțului acesteia și a

martorului Oleg Aldin, nefiind confirmate prin declarațiile altor martori, audierea

cărora a fost solicitată de inculpat.

Astfel, vinovăția inculpatului Alexandr Cazachevicius nu a fost confirmată

prin probe.

3.1. Inculpatul Alexandr Cazachevicius, a contestat sentința cu apeluri, prin

care a solicitat casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei de prima instanță sau

emiterea unei hotărâri echitabile.

În motivarea apelurilor a invocat că, nu este de acord cu dovezile care au fost

cercetate pe cauză, din motiv că acestea au fost falsificate.

Apelantul a mai indicat că, examinarea cauzei nu a fost efectuată în prezența

părților vătămate și a martorilor, fără efectuarea confruntărilor între acestea.

La fel, dânsul a primit copia sentinței primei instanțe din 24 aprilie 2015 în

limba rusă, cu 14 zile până la intrarea sentinței în vigoare, astfel i-au fost încălcate

drepturile.

În sentința primei instanțe este indicat faptul că inculpatul își recunoaște vina

parțial, cu care fapt nu este de acord, deoarece în baza art. 155 Cod penal - își

recunoaște vina integral, iar în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal - inculpatul

nu recunoaște vina.

Din aceste motive, a solicitat de a fi efectuată confruntarea cu partea vătămată

Ana Faizullaeva și cu martorii Oleg Aldin și Maxim Cebotari, din motiv că aceștia

au fost audiați în ședințele de judecată ale primei instanțe în lipsa inculpatului.

Apelantul, a mai indicat că, de prima instanță nu au fost admise demersurile

sale, prin care a solicitat: - reproducerea evenimentului de care a fost învinuit

inculpatul; - audierea în ședința de judecată a martorilor: vecina Vera și Maxim

Cebotari, în prezența inculpatului; - prezentarea probelor referitor la învinuirea adusă

inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod

penal.

Infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, nu a fost

săvârșită în stare de recidivă, deoarece prima s-a abatere de la lege a fost la vârsta

minoratului, la 16-17 ani, fiind amnistiat.

Subsidiar a invocat că, motivele care stau la baza sentinței au fost cercetate cu

încălcarea prevederilor art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală.

au fost respinse ca nefondate apelurile, cu menținerea sentinței.

La adoptarea soluției date, instanța de apel, în baza probelor acumulate în

cadrul urmăririi penale, examinate și apreciate de către prima instanță, suplimentar

apreciate de către instanța de apel, și anume: declarațiile părții vătămate Ana

2

Faizullaeva; martorului Oleg Aldin; plângerea părții vătămate Ana Faizullaeva

(f.d.15 vol.I); plângerea repetată a părții vătămate Ana Faizullaeva (f.d.18 vol.I);

proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 10 iunie 2013 (f.d.41

vol.I); certificate a fotografiilor prezentate spre recunoaștere (f.d.42 vol.I);

procesul-verbal de recunoaștere a persoanei și tabelul fotografic (f.d.89-90 vol.I);

revendicarea în privința lui Alexandr Cazachevicius (f.d.150 vol.I); declarațiile părții

vătămate Ana Faizullaeva (f.d.145-147 vol.II); declarațiile martorului Oleg Aldin

(f.d.148-150 vol.II), a ajuns la concluzia privind confirmarea vinovăției aduse lui

Alexandr Cazachevicius în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2)

lit. c), d) Cod penal.

Respingând apelurile, instanța de apel a menționat că, prima instanță

constatând ca fiind dovedite faptele penale săvârșite de inculpatul Alexandr

Cazachevicius, luând în considerație gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpat, care

face parte din categoria celor mai puțin grave, motivul acesteia care este unul

cupidant, personalitatea inculpatului, care la locul de trai se caracterizează pozitiv,

nu are persoane la întreținere, anterior a fost condamnat de mai multe ori la pedeapsa

închisorii și ținând cont de prevederile art. art. 61, 75, 82 alin. (2) Cod penal, corect

a individualizat pedeapsa stabilită inculpatului în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod

penal, pedeapsa închisorii care va duce la restabilirea echității sociale și la

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

La fel, instanța de apel a reținut ca corectă și stabilirea, de către prima

instanță, a stării de recidivă la aplicarea pedepsei inculpatului, totodată determinând,

că circumstanțe atenuante nu au fost stabilite, iar ca circumstanță agravantă instanța

a reținut - săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată

pentru infracțiune similară.

De către instanța de apel au fost respinse ca neîntemeiate și nefondate

argumentele inculpatului Alexandr Cazachevicius aduse în apelurile sale cu privire

la faptul că - nu este de acord cu nimicirea corpurilor delicte, nu au fost efectuate

confruntările cu partea vătămată și martorii pe caz, vinovăția inculpatului nu a fost

confirmată prin probe, considerând-le ca fiind declarative.

Instanța de apel a specificat că, nu pot fi luate în considerație afirmațiile

inculpatului, că partea vătămată și martorul Oleg Aldin nu au fost audiați în prezența

lui, deoarece conform procesului-verbal al ședinței de judecată din prima instanță

din 29 decembrie 2015 (f.d.144 vol.II), atît partea vătămată Ana Faizullaeva, cît și

martorul Oleg Aldin au fost audiați, în prezența inculpatului, ceea ce a dat

posibilitate inculpatului de a adresa întrebări acestora.

penală, a contestat cu recurs hotărârile pronunțate, solicitând casarea acestora cu

pronunțarea unei hotărâri legale.

În motivare invocă dezacordul cu modalitate de apreciere a probelor de către

instanțele de fond, iar de către procuror au fost admise încălcări la obținerea probelor.

pentru inadmisibilitatea acestuia deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut

prevăzute de art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, potrivit căruia, recurentul

trebuia să invoce concret unul din temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală și în ce constă problema de drept abordată în cauza dată.

3

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestuia din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură

penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de

drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal evidențiază că

recurentul în recursul declarat invocă drept temei de casare prevederile pct. 6)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, fără a indica concret unul din cele 5

temeiuri prevăzute expres în punctul indicat, însă pentru a verifica temeinicia

prevederilor invocate în recurs prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, este necesar de a indica concret asupra căror motive nu s-a expus instanța de

apel, care sunt circumstanțele prin care se constată că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția sau că motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii, or poziția instanței de recurs de a suplini din oficiu recursul

recurentului prin constatări subiective constituie o derogare de la principiul

contradictorialității în condițiile egalității armelor.

La fel, recurentul invocând pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când faptei săvârșite i s-a dat

o încadrare juridică greșită, nu argumentează recursul sub acest aspect și fără a

menționa în baza cărei norme urma a fi încadrată fapta săvârșită de inculpat.

Rezultă, că recursul ordinar, sub aspectul pct. 6), 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, nu îndeplinește cerințele legale de conținut, iar instanța de recurs

nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu

circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească

nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării

și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Totodată, recurentul mai invocă în recursul său ca temei de casare a

hotărârilor adoptate de instanțele de fond pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când nu au fost

întrunite elementele infracțiunii.

Instanța de recurs menționează că acest temei la care se referă autorul

recursului nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar

servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de

apel.

4

Deci, în vederea determinării dacă asemenea eroare de drept a fost admisă în

cauza dată de către instanțele de fond, instanța de recurs, menționează că, în urma

unei analize ample a probelor cercetate în prima instanță și verificate în instanța de

apel, se conchide faptul că, acestea corect au încadrat juridic faptele săvârșite de

inculpat, fiind prezente toate elementele componenței de infracțiune prevăzute la

art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal.

Totodată, instanța de recurs nu examinează criticile referitoare la presupusa

greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice,

ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel,

corectitudinea condamnării inculpatului Alexandr Cazachevicius privind învinuirea

imputată acestuia prin rechizitoriu.

Prin urmare, instanța de recurs, verificând suplimentar materialele dosarului,

specifică că, judecând apelul, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele,

complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă privind menținerea sentinței de

condamnare a inculpatului Alexandr Cazachevicius în baza art. 186 alin. (2) lit. c),

d) Cod penal, care este argumentată și corespunzătoare cumulului de probe

administrate și nemijlocit verificate în ședințele de judecată în condițiile art. 100

alin. (4) Cod de procedură penală și, totodată, care au fost just apreciate prin prisma

art. 101 Cod de procedură penală, în baza cărora s-a stabilit cu certitudine că

inculpatul a săvârșit infracțiunea incriminată.

Totodată, Colegiul penal menționează că, aprecierea probelor ține de

examinarea cauzei în fapt și în drept fie în prima instanță, fie în instanța de apel, și

dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de

casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

Pe cale de consecință, în fapt, se reiterează că decizia instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind motivată, mai

mult, instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele invocate de apelanți, a

apreciat just probele cercetate, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția

adoptată, iar criticele din recursul declarat de inculpat în acest aspect, sunt vădit

neîntemeiate.

De altfel, Colegiul mai reține că criticele formulate de recurent au format

obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de apel și, cărora instanța de

apel, le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta

decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu

se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu

prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a hotărârii

atacate, nu s-au stabilit.

În privința alegațiilor, invocate de autorul recursului ce ține de faptul că, de

către procuror au fost admise încălcări la obținerea probelor, instanța de recurs

menționează că recurentul nu indică expres care ar fi probele care au fost

administrate cu încălcarea normelor procesuale penale, mai mult, reieșind din

lucrările dosarului, nu se atestă că inculpatul sau apărătorul acesteia, la finisarea

urmăririi penale, luând cunoștință cu materialele cauzei, au invocat sau semnalat

careva încălcări procesuale în sensul vizat.

În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432

alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de

5

drept ce ar genera casarea hotărârii atacate, și, prin urmare, se impune soluția

inadmisibilității recursului ordinar declarat de inculpatul Alexandr Cazachevicius.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Cazachevicius

Alexandr Riceardas, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

18 noiembrie 2015, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 iulie 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Petru Moraru

Ghenadie Nicolaev

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-11-23
0,94
1ra-1945/2016 — art. 151 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1945/2016 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 23 noiembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Petru Ursache, Judecători – Ghenadie Nicolaev, Petru Moraru, examinâ
CSJ 2016-03-01
0,93
1ra-217/2016 — art.145 al.2 lit.j CP, art. 264-1 al.4 CP
Dosarul nr. 1ra-217/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 01 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Gordilă Nicolae, Judecători – Guzun Ion, Covalenco Elena, Catan Liliana
CSJ 2016-03-04
0,93
1ra-325/2016 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-325/2016 CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ŢŢ II EE D E C I Z I E 03 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte – Petru Ursache judecători – Ghenadie Nicolaev ş
CSJ 2016-05-17
0,93
1ra-503/16 — art. 217/1 alin 3 lit c d e f CP
rea art. 424 Cod de procedură penală, cu casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri. 8. În temeiul art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E
CSJ 2016-02-09
0,93
1ra-18/2016 — art.186 al.2 lit.d CP
Dosarul nr. 1ra-18/2016 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 09 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte: Ursache Petru Judecători: Toma Nadejda, Timofti Vladimir, Alerguş Constantin, Nicolaev Gh
Sursă