1ra-573/2016 — art. 368 alin. 1 CP

1ra-573/2016 — art. 368 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-573/2016

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

31 mai 2015 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Ursache Petru,

judecători – Timofti Vladimir, Toma Nadejda, Nicolaev Ghenadie, Alerguș Constantin,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Sâli Radu, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 noiembrie 2015, în cauza

penală privindu-l pe

Tomuz Iuri Nicolai, născut la 18 septembrie 1991,

originar și domiciliat în mun. Bălți, str. Tiraspol, 2.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

de art. 3641 Cod de procedură penală, Tomuz Iuri a fost condamnat în baza art. 368 alin.(l)

Cod penal la închisoare pe un termen de 1 an.

Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei cu

închisoare stabilită inculpatului Tomuz Iuri pe un termen de probă de 1 an.

2015, în jurul orei 21:30 min., efectuînd serviciul militar prin contract în unitatea militară

1002 a DTC, deținînd funcția de plutonier al companiei 2, batalionul 1 mobil-operative

gradul militar – sergent, în aceeași unitate militară efectuînd serviciul militar în termen și

soldatul Iordachescu Ion, care deține funcția de comandant al grupei 2, plutonul 3,

compania 2, batalionul 1, fiind inferior după grad și funcție față de sergentul Tomuz Iuri,

în timp ce se afla în dormitorul batalionului 1 al unității militare 1002, dislocată în mun.

Chișinău, str. Tighina, 34, a încălcat grav cerințele art. 26 a legii Republicii Moldova „Cu

1

privire la statutul militarilor”, art. 14, 15, 46, 94, 116 al Regulamentului Serviciului Interior

al Forțelor Armate ale Republicii Moldova, art. 5 al Regulamentului Disciplinei Militare:

care-1 obligă să respecte Jurământul militar și prevederile regulamentelor militare, să

prețuiască onoarea unității militare, să păstreze demnitatea gradului și uniformei militare

pe care o poartă: să fie disciplinat și vigilent; să prețuiască camaraderia militară, să respecte

drepturile și libertățile tuturor cetățenilor; să nu-și permită deprinderi dăunătoare; să

servească în permanență drept exemplu de înaltă cultură, modestie și cumpătare, să

păstreze cu sfințenie onoarea militară, să-și apere demnitatea și să stimeze demnitatea

celorlalți; să educe în permanență subordonații săi; să ofere personal exemplul de educație,

de atitudine sîrguincioasă față de serviciu, precum și ritualurile militare; să manifeste grijă

pentru consolidarea prieteniei dintre militari; să dea dovadă de delicatețe și atenție față de

subordonați, să nu admită în relațiile cu ei grosolănii, să îmbine exigența înaltă și

principialitatea cu respectul demnității lor personale; să mențină în permanență o disciplină

militară strictă și o stare moral-psihologică sănătoasă în cadrul efectivului; să întreprindă

măsuri pentru prevenirea cazurilor de traumatism în cadrul efectivului; să asigure ordinea

interioară în unitate; să contribuie la menținerea și la restabilirea ordinii regulamentare; să

se comporte cu demnitate, atît în unitatea militară, cît și în afara ei, să nu-și permită nici

sie și nici altora să încalce ordinea publică, să contribuie pe toate căile la apărarea onoarei

și demnității cetățenilor, la menținerea prestigiului Forțelor Armate - în loc de aceasta

sergentul Tomuz Iuri a admis intenționat lovirea subalternului de către șef, în următoarele

circumstanțe : fiind superior după funcție și grad militar față de soldatul Iordachescu Ion,

sub pretextul întăririi disciplinei militare, i-a aplicat ultimului o lovitură cu palma, în

regiunea obrazului și urechii drepte.

În rezultatul aplicării actelor de violență față de soldatul Iordachescu Ion, acestuia i-au

fost cauzate vătămări corporale neînsemnate, sub formă de „echimoze la nivelul feței”.

Aceste acțiuni ale inculpatului Tomuz Iuri au fost încadrate în baza art. 368 alin.(l) Cod

penal, conform indicilor - lovirea subalternului de către șef în timpul cînd aceștia

îndeplinesc obligațiile legate de serviciul militar.

a indicat că și-a recunoscut pe deplin culpabilitatea în cele incriminate, declarînd că se

căiește sincer de cele săvîrșite. De la partea vătămată și-a cerut scuze, iar Iordachescu Ion

față de el, careva pretenții de ordin material sau moral nu are.

În motivare apelantul a considerat că, prin infracțiune nu au fost cauzate careva daune

materiale, nu are antecedente penale, la locul de serviciu și cel de trai se caracterizează

pozitiv.

Infracțiunea prevăzută de art. 368 alin. (l) Cod penal se sancționează cu pedeapsa

închisorii de pînă la 5 ani, iar conform art. 16 alin. (3) Cod penal această infracțiune este

catalogată drept una mai puțin gravă.

Apelantul a considerat că, în privința lui sunt întrunite toate condițiile cerute de lege

2

pentru aplicarea prevederilor art. 55 alin. (l) Cod penal, cu liberarea acestuia de

răspunderea penală și atragerea la răspundere contravențională.

apelul declarat de inculpatul Tomuz Iuri a fost admis, casată parțial sentința atacată și

pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, după cum

urmează : procesul penal în privința lui Tomuz Iuri, recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 368 alin. (l) Cod penal, s-a încetat, și a fost liberat de

răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională, în temeiul art. 55 Cod penal,

aplicîndu-i-se o pedeapsă în formă de amendă în mărime de 150 (una sută cincizeci) unități

convenționale - 3 000 (trei mii) lei în bugetul Statului.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, prima instanță s-a ocupat

în mod judicios de aprecierea probelor, acordînd deplină eficiență prevederilor art. 101

Cod de procedură penală.

Judecata s-a desfășurat pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, potrivit

art. 3641 Cod de procedură penală și legalitatea sentinței atacate a fost verificată sub

aspectele de drept : dacă au existat erori procesuale și dacă măsura de pedeapsă a fost

stabilită în limitele legii.

Instanța de apel a reținut că urmărirea penală și judecata în prima instanță s-au

desfășurat cu respectarea procedurii prevăzute de lege și, respectiv, nu s-au constatat

încălcări care atrag nulitatea actelor procedurale efectuate în cauză.

Sentința cuprinde elementele definitorii condamnării prevăzute de art. 394 alin. (l) Cod

de procedură penală.

Instanța de apel a conchis că probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza

sentinței, fiind obținute legal, sînt admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de

procedură penală.

Până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul, prin cerere scrisă, a declarat că

recunoaște săvîrșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod

de procedură penală.

Instanța de apel a stabilit că probele administrate în faza de urmărire penală sînt

suficiente pentru a constata, că faptele există și constituie infracțiune prevăzută de art. 368

alin. (1) Cod penal, ca lovirea subalternului de către șef în timpul cînd aceștia îndeplinesc

obligațiile legate de serviciul militar.

Totodată, instanța de apel a considerat că motivele invocate de apelant, ce vizează

liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională, ca fiind fondate.

Astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a motivat temeinic soluția ce

vizează chestiunea privind liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere

contravențională a inculpatului.

Procedînd în asemenea mod, prima instanță n-a acordat deplină eficiență prevederilor

3

articolelor 7 și 55 Cod penal.

În sentință, se cuprind datele privind persoana inculpatului și circumstanțele cauzei,

care sînt exclusiv pozitive și care, în cumul, întrunesc condițiile legale privind liberarea de

răspundere penală a inculpatului cu tragerea la răspundere contravențională.

Inculpatul a săvârșit pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, nu are antecedente

penale, vina a recunoscut-o integral, la locul serviciului militar se caracterizează pozitiv,

ca un militar pe parcursul activității în trupe de carabinieri, s-a manifestat ca un subofițer

liniștit, disciplinat, obligațiile funcționale le cunoaște și le îndeplinește la nivelul cuvenit,

în colectiv se bucură de stimă și autoritate, de la partea vătămată și-a cerut scuze, prin

infracțiune nu au fost cauzate careva daune materiale, partea vătămată careva pretenții de

ordin material sau moral nu are, fapt confirmat repetat de ultimul în cadrul ședinței instanței

de apel.

În atare situație, instanța de apel a considerat că corectarea inculpatului este posibilă

fără a fi supus răspunderii penale.

Prin urmare, a existat temei pentru aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, dat fiind

că sînt întrunite cumulativ condițiile legale privind liberarea de răspundere penală cu

tragerea la răspundere contravențională a inculpatului.

Analizând conținutul art. 55 Cod penal, rezultă că pentru liberarea de răspundere penală

a inculpatului cu tragerea la răspundere contravențională este necesară îndeplinirea

cumulativă a următoarelor condiții: săvârșirea pentru prima oară a unei infracțiuni ușoare

sau mai puțin grave, cu excepția infracțiunii prevăzute la art. 326 Cod penal, persoana

vinovată și-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat

că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.

În speță, după cum s-a motivat, sînt întrunite condițiile legale privind liberarea de

răspundere penală a inculpatului cu tragerea la răspundere contravențională în temeiul art.

55 Cod penal.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 391 alin. (l) pct. 7) Cod de procedură penală,

instanța de apel a dispus să înceteze procesul penal în cauza dată, cu tragerea la răspundere

contravențională.

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Sâli Radu, prin care indicînd temeiul

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a

deciziei atacate, cu menținerea sentinței judecătoriei militare din 11 septembrie 2015, fără

modificări.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat următoarele :

- instanța de apel este în drept să admită apelul cu casarea sentinței total sau parțial și

în aceste cazuri instanța rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, situație care implică o nouă apreciere a probelor și argumentare

4

detaliată a soluției. Aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate

întocmai la judecarea prezentei cauze în ordine de apel;

- acuzarea este de acord cu constatarea faptelor infracționale ale inculpatului efectuate

atât de prima instanță cât și cea de apel, cât și cu calificarea juridica a faptei acestuia, însă

nu este de acord cu soluția instanței de apel privind individualizarea pedepsei penale și

anume cu aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal;

- motivele invocate de instanța de apel la stabilirea pedepsei sunt considerate

insuficiente, nu s-a ținut cont de toate criteriile de individualizare;

- solicitarea inculpatului privind aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, a fost înaintată

și în instanța de fond, care analzînd-o minuțios, a respins-o, motivând pe deplin soluția;

- instanța de apel a comis erori de drept, deoarece hotărârea nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, care este temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală.

că acesta urmează a fi admis reieșind din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să caseze total hotărîrea

atacată și să mențină hotărîrea primei instanțe, cînd apelul a fost greșit admis. De asemenea,

instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrile

atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Colegiul penal lărgit menționează că recurentul, drept temei pentru declararea

recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocînd

că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Verificînd legalitatea hotărîrii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține,

că acest temei și-a găsit confirmarea în cauza dată, deoarece hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, invocînd în acest context următoarele.

Colegiul penal lărgit constată, că prima instanță a apreciat obiectiv cumulul de probe

examinate în instanță, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor și just a ajuns la concluzia, că

Tomuz Iuri a comis infracțiunea incriminată.

Colegiul penal lărgit stabilește, că reieșind din învinuirea înaintată și cumulul de probe

examinat în instanțe este evident că inculpatul Tomuz Iuri a încălcat grav cerințele art. 26

a legii Republicii Moldova „Cu privire la statutul militarilor”, art. 14, 15, 46, 94, 116 al

Regulamentului Serviciului Interior al Forțelor Armate ale Republicii Moldova, art. 5 al

Regulamentului Disciplinei Militare, care prevede clar, că : „plutonierul, comandant al

grupei trebuie să respecte jurământul militar și prevederile regulamentelor militare, să

prețuiască onoarea unității militare, să păstreze demnitatea gradului și uniformei militare

pe care o poartă: să fie disciplinat și vigilent; să prețuiască camaraderia militară, să

5

respecte drepturile și libertățile tuturor cetățenilor; să nu-și permită deprinderi

dăunătoare; să servească în permanență drept exemplu de înaltă cultură, modestie și

cumpătare, să păstreze cu sfințenie onoarea militară, să-și apere demnitatea și să stimeze

demnitatea celorlalți; să educe în permanență subordonații săi; să ofere personal

exemplul de educație, de atitudine sîrguincioasă față de serviciu, precum și ritualurile

militare; să manifeste grijă pentru consolidarea prieteniei dintre militari; să dea dovadă

de delicatețe și atenție față de subordonați, să nu admită în relațiile cu ei grosolănii, să

îmbine exigența înaltă și principialitatea cu respectul demnității lor personale; să mențină

în permanență o disciplină militară strictă și o stare moral-psihologică sănătoasă în

cadrul efectivului; să întreprindă măsuri pentru prevenirea cazurilor de traumatism în

cadrul efectivului; să asigure ordinea interioară în unitate; să contribuie la menținerea și

la restabilirea ordinii regulamentare; să se comporte cu demnitate, atît în unitatea

militară, cît și în afara ei, să nu-și permită nici sie și nici altora să încalce ordinea publică,

să contribuie pe toate căile la apărarea onoarei și demnității cetățenilor, la menținerea

prestigiului Forțelor Armate”

Inculpatul Tomuz Iuri, ignorînd obligațiunile sale de serviciu prevăzute de art. 26 al

legii RM „Cu privire la statutul militarilor, art. 14, 15, 46, 94, 116 al Regulamentului

Serviciului Interior al Forțelor Armate ale Republicii Moldova, art.5 al Regulamentului

Disciplinei Militare, fiind superior după funcție și grad militar față de soldatul Iordachescu

Ion, sub pretextul întăririi disciplinei militare, i-a aplicat ultimului o lovitură cu palma, în

regiunea obrazului și urechii drepte.

În rezultatul aplicării actelor de violență față de soldatul Iordachescu Ion, acestuia i-

au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate, sub formă de „echimoze la nivelul feței”.

Reieșind din cele menționate, Colegiul penal lărgit consideră, că instanța de apel

incorect a ajuns la concluzia de a casa sentința judecătoriei militare mun. Chișinău din 11

septembrie 2015 și a pronunța o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care procesul penal în privința lui Tomuz Iuri a fost încetat și liberat de

răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională, în temeiul art. 55 Cod penal,

aplicîndu-i-se o pedeapsă în formă de amendă în mărime de 150 unități convenționale –

3000 lei în bugetul statului.

La adoptarea soluției date, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că, există

suficiente motive de a aplica prevederile art. 90 Cod penal și incorect la individualizarea

pedepsei penale au fost aplicate prevederile art. 55 Cod penal.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit constată că prima instanță just a ținut cont de

caracterul și gravitatea infracțiunii săvîrșite de inculpat, motivul și scopul comiterii

infracțiunii, personalitatea vinovatului, existența circumstanțelor atenuante și lipsa celor

agravante, la fel și influențarea pedepsei stabilite asupra corectării vinovatului. Deaceea,

luînd în considerație cele expuse, prima instanță a considerat, că pentru corijarea și

reeducarea inculpatului, este necesară și rațională stabilirea pedepsei cu închisoare, în

6

limitele sancțiunii prevăzute la art. 368 alin. (l) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.

3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează că prima instanță, ținînd cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, corect a ajuns la concluzia, că nu este

rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită cu închisoare, fiind conform art. 90 Cod

penal suspendată condiționat executarea acesteia, dacă inculpatul în termenul de probă

stabilit nu v-a săvîrși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită, v-

a îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

De asemenea, Colegiul penal lărgit menționează, că instanța de fond, i-a aplicat

inculpatului Tomuz Iuri o pedeapsă echitabilă în limita sancțiunii prevăzute de legea

penală, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 368 alin. (1) Cod penal și corect a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept, situația de fapt reținută de prima instanță

corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect de prima instanță.

În concluzie, Colegiul penal lărgit conchide că prima instanță just i-a stabilit

inculpatului Tomuz Iuri în baza art. 368 alin. (1) Cod penal, pedeapsa sub formă de 1 an

închisoare, iar potrivit art. 90 Cod penal, i-a fost suspendată condiționat executarea

pedepsei pe un termen de probă de 1 (un) an. Tomuz Iuri a fost obligat să nu părăsească

țara pînă la intrarea sentinței în vigoare.

Potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvîrșirea

unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a

prezentului cod, în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea

infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvîrșirea infracțiunii,

se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blîndă, din numărul celor menționate,

nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Potrivit textului recursului recurentul invocă că inculpatul a solicitat în prima instanță

aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, prima instanță respingînd această solicitare,

argument cu care instanța de recurs ordinar este de acord și menționează că prima instanță

și-a motivat pe deplin soluția în privința aceasta.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționeză că conform art. 55 Cod penal, liberarea de

răspundere penală, cu tragerea la răspundere contravențională, poate avea loc în privința

persoanei care a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune. În cazul infracțiunii

incriminate inculpatului Tomuz Iuri este de menționat că obiectul principal de atentare este

afectarea ordinii statutare cu privire la relațiile dintre militari (sistemul de disciplină

militară), precum prin aceasta mai este afectată și imaginea Forțelor Armate, iar sănătatea

părții vătămate Iordachescu Ion constituie obiectul secundar al atentatului.

7

Prin urmare, lipsa pretențiilor materiale din partea părții vătămate nu poate fi considerat

ca reparare a întregului prejudiciu cauzat, ci doar o reparare parțială a prejudiciului.

Sintagma „a reparat prejudiciul cauzat” are în vedere prejudiciul material, iar în cazul dat

suntem în prezența inclusiv și a daunelor nemateriale cauzate ordinii statutare cu privire la

relațiile dintre militari, care indiferent că persoana vinovată a fost condamnată nu pot fi

considerate ca total reparate. Deci, în cazul dat nu sunt aplicabile dispozițiile art.55 Cod

penal, care prevăd că răspunderea penală pentru infracțiunea săvârșită poate fi înlocuită cu

o altă formă de răspundere, extrapenală, care atrage încetarea procesului penal cu aplicarea

unei sancțiuni cu caracter contravențional.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit consideră, că la aplicarea pedepsei

inculpatului Tomuz Iuri pentru infracțiunea comisă, prima instanță a acordat deplină

eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează, că sentința judecătoriei militare mun.

Chișinău din 11 septembrie 2015 este una legală și întemeiată, care a stabilit corect

vinovăția inculpatului Tomuz Iuri în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 368 alin. (1)

Cod penal.

În consecință, Colegiul penal lărgit consideră, că recursul procurorului Sâli Radu,

urmează a fi admis cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 30 noiembrie 2015 ca fiind pripită și neîntemeiată, cu menținerea sentinței judecătoriei

militare mun. Chișinău din 11 septembrie 2015, în privința lui Tomuz Victor.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de

Apel Chișinău, Sâli Radu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 30 noiembrie 2015, în cauza penală privindu-l pe Tomuz Iuri Nicolai, cu menținerea

sentinței judecătoriei militare mun. Chișinău din 11 septembrie 2015, prin care inculpatul

Tomuz Iuri Nicolai a fost condamnat în baza art. 368 alin. (1) Cod penal la 1 (un) an

închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, stabilindu-i termenul de probațiune

de 1 (un) an.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 iunie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

Alerguș Constantin

8