3ra-1774/13 — contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1774/13 — contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2014)
prima instanță – I. Gancear dosarul nr. 3ra-81/14 instanța de apel – N. Budăi, A. Nogai, I. Muruianu ÎNCHEIERE 15 ianuarie 2014 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Victor Revenco, președintele Asociației proprietarilor de garaje nr. 161 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Revenco împotriva Consiliului Superior al Magistraturii al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de Victor Revenco, președintele Asociației proprietarilor de garaje nr. 161 și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.
Chișinău din 04 iunie 2013, prin care acțiunea a fost respinsă constată: La 19 februarie 2013, Victor Revenco, președintele Asociației proprietarilor de garaje nr. 161 a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii al RM cu privire la contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii a indicat că la 10 octombrie 2012 a depus o petiție la Consiliul Superior al Magistraturii, care a fost înregistrată cu nr. 1811p/m, prin care a solicitat efectuarea unei investigații asupra legalității desfășurării ședințelor de judecată din: 12 noiembrie 2010 a Judecătoriei Rîșcani mun.
Chișinău dosar nr. 4A- 1449/2010, 17 noiembrie 2011 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău dosar nr. 4r-2448/11, primirea de măsuri către judecătorii Curții de Apel Chișinău pentru judecarea pricinii fără citarea tuturor părților, efectuarea unei investigații pe faptul neînștiințării până în prezent despre soarta recursului depus la Curtea Supremă de Justiție pe data de 13 decembrie 2011 înregistrat cu nr. 01-932. Menționează că în răspunsul formal primit de la Consiliul Superior al Magistraturii datat cu 23 ianuarie 2013 nr. 1811-p/m, cu o mare întârziere de 3 luni, fără a se face trimitere la problemele descrise în petiție în care se conțin greșeli - se repetă cuvintele „în privința”, răspunsul nu este argumentat din punct de vedere a legislației în vigoare, în instanțele de judecată la Judecătoria Rîșcani, la Curtea de Apel Chișinău și Ia Curtea Supremă de Justiție - nu au fost citați legal, răspunsul nu este semnat de conducerea CSJ.
Afirmă că nu au fost respectate prevederile art. 8, art. 11, art. 12, art. 14 și art. 17 din Legea cu privire la petiționare nr. 190-VIII din 19 iulie 1994. Consideră că de către Consiliul Superior al Magistraturii a fost încălcat atât dreptul la petiționare cât și însuși prevederile Legii cu privire la petiționare, prin neprezentarea în termenii stabiliți a răspunsului la petiție.
Solicită obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să examineze petiția adresată Consiliului Superior al Magistraturii de către el la 10 octombrie 2012 respectând prevederile legale și să-i expedieze răspunsul cu rezultatele examinării, de a fi luate măsuri către persoana responsabilă de executarea petiției Valentina Colesnic, angajata Consiliului Superior al Magistraturii în conformitate cu art. 71 Cod contravențional pentru încălcarea Legii cu privire la petiționare prin neexaminarea petiției în termenii stabiliți, obligarea Consiliului Superior al Magistraturii să-i prezinte materialele examinării petiției și repararea prejudiciului moral în sumă de 1000 lei.
La 05 aprilie 2013 Victor Revenco, președintele Asociației proprietarilor de garaje nr. 161 a depus cerere de chemare în judecată suplimentară împotriva Valentinei Scutelnic, angajata Consiliului Superior al Magistraturii, solicitând obligarea Valentinei Scutelnic a răspunde la solicitările expuse în petiție și în cererea de chemare în judecată, cu referire la neprezentarea în termenii stabiliți de lege a răspunsului la petiție și a obligației de a plăti despăgubirea (prejudiciul moral) solidar cu Consiliul Superior al Magistraturii solicitate în cererea de chemare în judecată depusă și obligarea Consiliului Superior al Magistraturii de a fi luate măsuri prevăzute de legislația în vigoare către Valentina Scutelnic, angajata Consiliului Superior al Magistraturii persoana responsabilă de executarea petiției.
La 18 mai 2013 Victor Revenco, președintele Asociației proprietarilor de garaje nr. 161 a depus cerere suplimentară, prin care a solicitat obligarea Consiliului Superior al Magistraturii de a da răspuns la întrebările expuse în petiție, sancționarea persoanei responsabile de examinarea petiției, repararea prejudiciului moral în sumă de 1000 lei și prejudiciului material - 1000 lei. În susținerea cererii a indicat că la 19 noiembrie 2012 a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Menționează că la 13 februarie 2013, Curtea de Apel Chișinău a emis încheierea din 13 februarie 2013, prin care s-a dispus de a strămuta cauza civilă după competență jurisdicțională și teritorială în Judecătoria Buiucani, mun.
Chișinău, pentru examinare în fond. Afirmă că prin răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii, primit cu întârziere, nr. 1811-p/m din 23 ianuarie 2013 este menționat faptul că conform prevederilor art. 471 alin. (2) Cod contravențional, neprezentarea la ședință a părților legal citate nu împiedică judecarea recursului. Susține că conform prevederilor art. 471 alin. (2) al Codului contravențional neprezentarea la ședință a părților legal citate nu împiedică judecarea recursului. Astfel, el nu a fost citat legal conform prevederilor Codului contravențional, contrar Deciziei emise de către Curtea de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2011, unde este menționat faptul că partea vătămată Victor Revenco nu s-a prezentat deși a fost legal citat.
Mai indică că pârâtul în referința depusă la 01 aprilie 2013 a recunoscut faptul că termenul de examinarea a petiției a fost omis. Menționează că solicită încasarea cu titlu de prejudiciu material suma de 1000 lei, deoarece în urmărirea cursului de examinare a petiției a suportat cheltuieli materiale exprimate sub formă bănească pentru - foi A4, copii, deplasări cu transportul, cheltuieli pentru masă. La fel, solicită încasarea cu titlu de prejudiciu moral în sumă de 1000 lei, deoarece administrează și este președintele Asociației proprietarilor de garaje nr. 161. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 04 iunie 2013 acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 octombrie 2013 a fost respins apelul depus de către Victor Revenco, președintele Asociației proprietarilor de garaje nr. 161 și menținută hotărârea primei instanțe.
La 21 noiembrie 2013, Victor Revenco, președintele Asociației proprietarilor de garaje nr. 161 a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, și pronunțarea unei decizii prin care să fie obligat Consiliul Superior al Magistraturii să-i dea răspuns la întrebările expuse în petiția adresată ultimului la 10 octombrie 2012, înregistrată cu nr. 1811 p/m din 10 octombrie 2012, să fie obligat Consiliul Superior al Magistraturii să sancționeze persoana vinovată de examinarea tardivă a petiției menționate și să se încaseze de la Consiliul Superior al Magistraturii în beneficiul lui cu titlu de prejudiciu moral suma de 1000 lei și prejudiciu material - 69 lei.
În motivarea recursului a invocat ilegalitatea deciziei instanței de apel, considerând că Curtea de Apel Chișinău, la examinarea cauzei în ordine de apel, nu a verificat pe deplin temeinicia și legalitatea hotărârii primei instanțe, nu a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei, iar la examinarea cauzei au fost aplicate eronat normele de drept material și drept procedural, a fost aplicată eronat legea și a fost aplicată o lege care nu trebuia să fie aplicată. Astfel, instanța de apel ca și prima instanță a aplicat eronat normele de drept material și procedural și neverificând pe deplin toate circumstanțele cauzei și aplicând eronat legea, a emis o decizie ilegală.
Menționează că prima instanță a interpretat eronat legea și a respins acțiunea considerând-o ca fiind depusă tardiv, ceea ce nu este corect, deoarece el a depus petiția la Consiliul Superior al Magistraturii la 10 octombrie 2012 (nr. 1811 p/m) și neprimind răspuns în termen de 30 zile, în conformitate cu legislația, la 20 noiembrie 2012, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul Superior al Magistraturii. Prin urmare, termenul de adresare în judecată de 30 zile prevăzut de art. 17 al Legii contenciosului administrativ nu a fost omis, deoarece conform articolului menționat, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel.
Afirmă că la caz el a depus cererea de chemare în judecată în termen de 30 zile de la data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea unei astfel de cereri. Urmare a constatării faptului încălcării Legii cu privire la petiționare prin tergiversarea examinării petiției lui și nerăspunderea la petiție în termen de 30 zile, astfel încălcându-i-se dreptul la petiționare, drept prevăzut de art. 52 din Constituție consideră că își găsesc afirmare și pretențiile lui cu privire la repararea prejudiciului moral și material suportat. Susține că la materialele dosarului sunt anexate tichetele de călătorie cu transportul public în sumă de 54 lei și 15 lei - cheltuieli de birou, în total - 69 lei, considerând că prejudiciul material suportat de 69 lei este pe deplin demonstrat.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La caz se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recurs la 21 noiembrie 2013 împotriva deciziei instanței de apel din 10 octombrie 2013, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Victor Revenco, președintele Asociației proprietarilor de garaje nr. 161 nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Victor Revenco, președintele Asociației proprietarilor de garaje nr. 161, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Victor Revenco, președintele Asociației proprietarilor de garaje nr. 161 ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Victor Revenco, președintele Asociației proprietarilor de garaje nr. 161 se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.