3ra-1300/16 — cu privire la obligarea eliberării răspunsului și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la obligarea eliberării răspunsului şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1300/16 — cu privire la obligarea eliberării răspunsului și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță: V. Boico dosarul nr. 3ra-1300/16
instanța de apel: N. Cernat, L. Popova, A. Pahopol
ÎNCHEIERE
21 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Ion Druță
Nicolae Craiu
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Ministerul Justiției al Republicii Moldova
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ninei Galear împotriva
Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la obligarea eliberării
răspunsului și repararea prejudiciului moral
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2015, prin care
a fost admis apelul declarat de Nina Galear, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani,
mun. Chișinău din 23 iunie 2015 și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a
acțiuniii
constată:
La 16 decembrie 2014, Nina Galear a depus cererea de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la obligarea eliberării răspunsului
și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a invocat că la 28 octombrie 2014, a depus către
Ministerul Justiției, șefului executorilor judecătorești o cerere, în care a invocat că
hotărârile Judecătoriei Rîșcani din 09 august 2010 și 12 august 2010 nu au fost
executate și că în urma acțiunilor ilegale a unor cetățeni, a avut de suferit fiindu-i
afectat imobilul, pe marginea acestui caz fiind emise hotărârile sus menționate.
Relevă că până în prezent construcțiile neautorizate nu au fost demolate și
prin cererea din 28 octombrie 2014 a solicitat verificarea și rezolvarea problemei.
Din momentul adresării cererii au expirat deja mai mult de 30 zile lucrătoare și nu
a primit niciun răspuns.
Consideră că Ministerului Justiției al RM prin acțiunile sale nejustificate și
ilegale a admis derogări de la prevederile legii.
Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 11, 1404, 1422 Cod civil,
art. 166, 277 CPC, art. 25 din Legea contenciosului administrativ, art. 53 alin. (1)
din Constituția Republicii Moldova, art. 8, 11, 12 din Legea nr. 190 din
19 iulie 1994 cu privire la petiționare.
1
Solicită admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile
Ministerului Justiției al RM cu privire la neexaminarea în termen a cererii din
18 octombrie 2014, a obliga Ministerul Justiției al RM de a elibera răspuns la
cererea din 18 octombrie 2014 și de a repara prejudiciul moral în sumă de
10000 lei.
La 30 martie 2015, Nina Galear a depus o cerere de concretizare a cerințelor,
prin care a solicitat recunoașterea ca fiind ilegale acțiunile Ministerului Justiției al
RM cu privire la neexaminarea în termen a cererii din 18 octombrie 2014,
obligarea Ministerului Justiției al RM de a elibera răspuns la cererea din
18 octombrie 2014 și de a repara prejudiciul moral în sumă de 10000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 23 iunie 2015,
acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2015, a fost admis
apelul declarat de Nina Galear, casată integral hotărârea primei instanțe și emisă o
nouă hotărâre, prin care a fost admisă parțial acțiunea, recunoscute ca fiind ilegale
acțiunile Ministerului Justiției al RM privind neexaminarea în termen a cererii
Ninei Galear din 28 octombrie 2015. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca
neîntemeiată.
La 22 decembrie 2015, Nina Galear a declarat recurs împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2015, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea ce ține de
respingerea pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral, cu emiterea unei
noi hotărâri de admitere a cerinței privind încasarea în beneficiul ei, a prejudiciului
moral în mărime de 10000 lei.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 02 martie 2016, a fost
recunoscut inadmisibil recursul declarat de Nina Galear împotriva deciziei Curții
de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2015.
La 26 aprilie 2016, Ministerul Justiției al RM a declarat recurs împotriva
deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2015, prin care a solicitat
admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, cu emiterea unei hotărâri de
respingere a acțiunii ca tardivă.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată,
considerând-o ilegală și neîntemeiată.
Susține că instanța de apel a interpretat în mod eronat prevederile legii.
În acest aspect, relevă că potrivit prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a) din
Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, cererea prin care
se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate
fi înaintată în termen de 30 zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest
termen începe a curge de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data
expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia.
Astfel, menționează că potrivit materialelor dosarului Nina Galear a depus
cererea în adresa Ministerului Justiției al RM, la data de 28 octombrie 2014, pe
când cu acțiune s-a adresat în instanța de judecată la 16 decembrie 2014, cu
depășirea termenului stabilit de art. 17 alin. (1) din Legea contenciosului
administrativ.
2
Or, invocă că data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea
petiției potrivit art. 8 din Legea nr. 190-XIII din 19 iulie 1994 cu privire la
petiționare, este de 30 zile lucrătoare.
Indică că Nina Galear a primit răspunsul Ministerului Justiției al RM
nr. 04/2184 din 20 decembrie 2014, prin care i s-a dat explicații cu referire la
procedura de executare a dispoziției de demolare a construcțiilor neautorizate, fapt
reținut de prima instanță.
Subliniază că din dispozițiile art. 14 din Legea contenciosului administrativ,
rezultă că persoana care se consideră lezată în drepturile sale, recunoscute de lege,
printr-un act administrativ este obligată să se adreseze cu o cerere prealabilă
organului emitent, iar în cazul în care organul emitent are un organ ierarhic
superior, cererea prealabilă poate fi înaintată la alegere, fie organului emitent, fie
organului ierarhic superior, dacă legea nu prevede altfel. Însă Nina Galear nu a
înaintat o asemenea cerere prealabilă, dar a inițiat o acțiune direct în instanța de
judecată.
La 15 august 2016, Nina Galear a depus referință, în care a invocat motivele
aduse anterior în recursul depus de către ea și declarat inadmisibil prin încheierea
Curții Supreme de Justiție din 02 martie 2016.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost recepționată
de către reprezentantul Ministerului Justiției al RM la 20 aprilie 2016, fapt
confirmat prin semnătura aplicată pe verosul deciziei (f. d. 100 verso).
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 26 aprilie 2016, în termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției al
RM nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
3
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție relevă că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate
în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea
de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul
declarat de Ministerul Justiției al RM, asemenea aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Ministerul Justiției al RM ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
dispune:
Recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Ion Druță
Nicolae Craiu
4