1ra-1121/2016 — art. 30, 326 al. 1 CP

1ra-1121/2016 — art. 30, 326 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1121/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

29 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Gordilă Nicolae,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea recursului ordinar, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2015, declarat de

inculpatul

Pricopneac Nicolae Andrei, născut la 06 martie 1977,

originar din s. Larga, r-l Briceni, domiciliat în mun.

Chișinău, bd. Traian 19/3, ap. 93.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T AT:

Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 30, 326

alin. (1) Cod penal și i s-a stabilit acestuia pedeapsa sub formă de amendă în mărime

de 2000 unități convenționale, ceea ce constituie 40 000 lei.

S-a explicat lui Pricopneac Nicolae că în temeiul art. 64 alin. (31) Cod penal, are

dreptul de a achita jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în cel mult 72 de ore

din momentul în care hotărîrea devine executorie.

Pricopneac Nicolae la 24 aprilie 2015, aflîndu-se în mun. Chișinău, str. Pietrarilor 1,

susținînd că are influență asupra unor persoane publice și cu funcție de demnitate

publică, a pretins de la Dumitriu Elena 700 euro, bani ce nu i se cuvin, pentru a

determina persoanele publice și cu funcție de demnitate publică să ofere concluzii

judiciare și să emită decizii în vederea ne atragerii la răspundere penală a lui Ion

Dumitriu pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 369 alin. (1) Cod penal.

Tot el, Pricopneac Nicolae la data de 30.04.2015 aflîndu-se în mun. Chișinău, str.

Teilor 10, bir. 401, susținînd că are influență asupra unor persoane publice cu funcție

de demnitate publică, a acceptat și a primit de la Dumitriu Elena 700 euro, bani ce nu

i se cuvin, pentru a determina persoanele publice și cu funcție de demnitate publică să

ofere concluzii judiciare și să emită decizii în vederea ne atragerii la răspundere penală

a lui Dumitriu Ion pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 369 alin. (1) Cod

penal, tot atunci pretinzînd suplimentar 700 euro pentru a influența persoanele indicate

în scopurile menționate.

1

Ulterior, la data de 04.05.2015, avocatul Pricopneac Nicolae, aflîndu-se în mun.

Chișinău, susținînd că are influență asupra unor persoane publice și cu funcție de

demnitate publică, a pretins, în cadrul discuției telefonice avute cu Dimitriu Elena,

2500 euro pentru a determina persoanele publice și cu funcție de demnitate publică să

ofere concluzii judiciare și să emită decizii în vederea neatragerii la răspundere penală

a lui Dumitriu Ion pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 369 alin. (1) Cod

penal.

Tot el, Pricopneac Nicolae, la data de 09.05.2015, aflîndu-se în sect. Botanica

mun. Chișinău, susținînd că are influență asupra experților judiciari care urmau să

efectueze expertiza medico-legală aferentă stabilirii gradului vătămărilor corporale

cauzate de către Dumitriu Ion lui Bou Serghei, să ofere o concluzie favorabilă lui

Dumitriu Ion, precum și că are influență asupra procurorului militar în Procuratura

militară Ion Bazatin care are în gestiune cauza penală nr. 2015018074 în care se

investighează circumstanțele cauzării de către Dumitriu Ion a vătămărilor corporale lui

Bou Serghei, să nu-1 tragă la răspundere penală pe primul, a pretins de la Dumitriu

Elena 1200 euro, bani ce nu i se cuvin.

În continuarea realizării intenției sale infracționale, Pricopneac Nicolae, la data

de 12.05.2015, aflîndu-se pe adresa mun. Chișinău, str. Teilor 10, a acceptat și a primit

de la Dumitriu Elena 1200 euro, bani pretinși la data de 09.05.2015 pentru a influența

experții judiciari ce urmau să efectueze expertiza dispusă în cadrul cauzei penale nr.

2015018074 în vederea emiterii unei concluzii favorabilă lui Dumitriu Ion și

procurorul în Procuratura militară, Bazatin Ion pentru a-1 elibera de răspundere penală

pe Dumitriu Ion, recunoscut în calitate de bănuit în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 369 alin. (1) Cod penal.

Prima instanță, la cererea inculpatului, a examinat cauza penală în procedură

simplificată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, în baza probelor administrate

în faza urmăririi penale.

Iachimovschi Octavian, prin care a solicitat recunoașterea pe inculpatul Pricopneac

Nicolae vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 30, 326 alin. (1) Cod penal

și aplicarea față de acesta a unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 2000

unități convenționale, cu privarea de dreptul de a activa în calitate de avocat pe un

termen de 3 ani.

3.1. În motivarea apelului declarat, a indicat că inculpatul a recunoscut vinovăția

în comiterea infracțiunii de care a fost acuzat, totodată, recunoscînd faptul că a comis

infracțiunea în virtutea exercitării atribuțiilor profesionale activînd în calitate de

avocat. Acuzarea consideră că corectarea și reeducarea condamnatului nu poate fi

realizată, la fel ca și restabilirea echității sociale, or, prejudiciul cauzat intereselor

publice este unul semnificativ, pedeapsa stabilită nu poate asigura scopul preventiv,

reieșind din faptul că este prea blîndă, fiind necesară aplicarea pedepsei

complementare.

Procurorul a remarcat că potrivit prevederilor art. 65 alin. (3) Cod penal, stabilirea

pedepsei solicitate în discursul procurorului este în măsură să asigure realizarea

scopurilor pedepsei penale, atît în partea ce ține de prevenirea fenomenului

infracțional, cît și în partea ce ține de combaterea acestuia, astfel încît, față de

2

Pricopneac Nicolae urma să fie aplicată pedeapsa complementară sub formă de

privarea de dreptul de a activa în calitate de avocat pe un termen de 3 ani.

a fost admis, apelul declarat de în Procuratura Anticorupție, Iachimovschi Octavian,

casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, după cum urmează.

Pricopneac Nicolae Andrei recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii,

prevăzute de art. 30, 326 alin. (1) Cod penal, în baza acestei legi și art. 65 alin. (3) Cod

penal, i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 2000 unități

convenționale, ceea ce constituie 40 000 lei, cu privarea de dreptul de a activa în calitate

de avocat pe un termen de 1 an.

În rest dispozițiile sentinței s-au menținut.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, audiind

participanții la proces, verificînd prin prisma art. 101 Cod de procedură penală probele

administrate la etapa de urmărire penală și cercetare judecătorească în prima instanță

și verificate în instanța de apel, constată că instanța de fond a stabilit o corectă situație

de fapt, dînd faptelor reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică

corespunzătoare, și anume comiterea de către Pricopneac Nicolae a infracțiunii

prevăzute de art. 30, 326 alin. (1) Cod penal, și anume: trafic de influență - adică

pretinderea, acceptarea și primirea de bani pentru sine sau pentru o altă persoană,

de către o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unor

persoane cu funcție de demnitate publică pentru a-i face să îndeplinească acțiuni în

exercitarea funcției lor, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvîrșite.

Afirmațiile procurorului precum că instanța de fond incorect a individualizat

pedeapsa, fără a aplica inculpatului Pricopneac Nicolae pedeapsa complementară,

instanța de apel le-a considerat întemeiate, or, persoanei recunoscute vinovate de

săvîrșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele

sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată.

La aplicarea pedepsei, prima instanță a ținut cont de prevederile art. 3641 Cod de

procedură penală, de persoana celui vinovat, care nu are antecedente penale, nu

figurează la evidența medicului narcolog, nu se află la evidența medicului psihiatru,

se caracterizează pozitiv, de circumstanțele enumerate ale cauzei, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

circumstanțele cauzei legate de scopul și motivele faptei, de comportarea sa în timpul

și după consumarea infracțiunii, de căința activă, de lipsa circumstanțelor agravante și

atenuante, și a stabilit lui Pricopneac Nicolae pedeapsa sub formă de amendă minimă

în mărime de 2000 unități convenționale, echivalentul a 40 000 lei.

Însă, instanța de apel a apreciat critic modalitatea de individualizare a pedepsei

inculpatului efectuată de către prima instanță privind neaplicarea pedepsei

complementare de privare de exercitare a activității de avocat, deoarece din

circumstanțele speței rezultă expres necesitatea aplicării pedepsei complementare, din

următoarele considerente.

Instanța de apel a considerat că, în cazul infracțiunilor de corupție noțiunea

„gravitatea infracțiunii săvîrșite” trebuie de înțeles în sensul că aceste infracțiuni,

comparativ cu alte categorii de infracțiuni, prezintă un pericol deosebit de grav pentru

societate, deoarece se manifestă în structurile autorităților statului, a puterii sau

serviciilor publice,care discreditează și compromit activitatea acestora. În aceste

3

cazuri pedepsele stabilite de instanța de judecată trebuie să fie nu numai legale, în

sensul de respectare a cadrului legal de individualizare judiciară, dar în același timp,

trebuie să fie și juste, adică să se respecte criteriul proporționalității, care presupune

stabilirea cuantumului pedepsei în funcție de gravitatea infracțiunii și vinovăția

autorului. În același timp, trebuie să fie respectată prevederea art. 61 Cod penal,

conform căruia, pedeapsa care se aplică urmează să își atingă scopul de restabilire a

echității sociale și prevenire a săvârșirii noilor infracțiuni de către alte persoane.

Instanța de apel a reținut că, instanțele de judecată trebuie să țină seama că în

cazurile săvârșirii infracțiunilor de corupție în sectorul privat, a traficului de influență,

se cauzează daune intereselor publice, afectează imaginea instituțiilor statale și a

întregii societăți, daune nemateriale, care indiferent că persoana vinovată a fost

condamnată, nu pot fi considerate ca total reparate.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel a considerat că, odată ce infractorul

Pricopneac Nicolae la comiterea infracțiunii de trafic de influiență a utilizat statutul

funcției de avocat, drepturile și avantajele pe care le acordă aceasta pentru facilitarea

infracțiunii de corupție trebuie să fie privat de dreptul de a ocupa această funcție, or,

anume astfel va fi atins scopul pedepsei penale aplicate față de condamnat.

Din aceste considerente, luînd în considerație dispozițiile art. 61, 65 și art. 75-78

Cod penal, ce determină scopul pedepsei penale, de restabilire a echității sociale și

corijare a infractorului, întru prevenirea comiterii de către acesta a altor infracțiuni,

precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, ținîndu-se cont de

gravitatea faptei penale și prejudiciul cauzat prin consecințele survenite, dar

concomitent și de prevederile art. 65 alin. (3) Cod penal, ținînd cont de caracterul

infracțiunii săvîrșite de cel vinovat în timpul îndeplinirii exercitării activității de

avocat, instanța de apel a considerat imposibilă păstrarea de către Pricopneac Nicolae

a dreptului de a practica avocatura pe o anumită perioadă. Astfel, instanța de apel i-a

stabilit inculpatului Pricopneac Nicolae pedeapsa principală sub formă de amendă în

mărime de 2000 unități convenționale, ceea ce constituie 40 000 lei, cu aplicarea

pedepsei complementare - privarea de dreptul de a activa în calitate de avocat pe un

termen de 1 an, considerînd că această pedeapsă își va atinge scopul preventiv și

educativ, restabilind echitatea socială.

Pricopneac Nicolae, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea

sentinței instanței de fond.

În recursul declarat recurentul a indicat următoarele motive:

- consideră sentința drept una legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel

nemotivată și pasibilă casării;

- invocă că nu a fost înștiințat despre data și ora pronunțării deciziei contestate.

Ulterior, fără să fie citat, a aflat, că pronunțarea a avut loc la data de 21.01.2016. S-a

adresat în instanța de apel pentru a-i fi eliberată o copie a deciziei contestate, unde i s-

a comunicat, că asemenea copii au fost expediate prin poștă și inculpatului și

avocatului acestuia. Pînă în prezent, nici una din părți nu a primit deciziei redactate.

A fost nevoit să se adreseze cu cerere în prima instanță, iar la data de 03.03.2016 a

primit copia motivată și redactată a deciziei nominalizate, fapt despre care a

consemnat în cererea depusă. Consideră că, termenul de atac al deciziei instanței de

apel a început să curgă de la 03.03.2016, ultima zi fiind 04.04.2016, adică prima zi

lucrătoare după expirarea a 30 de zile;

4

- prin faptul necunoașterii datei pronunțării am fost lipsit de dreptul de a achita

jumătate din amenda stabilită, dacă o achitam în cel mult 72 de ore din momentul din

care hotărîrea devine executorie (art. 64 alin. (31) Cod penal);

- consideră că în acest caz au fost încălcate prevederile art. 432 alin. (1) Cod de

procedură penală, și anume: Hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele

temeiuri:

4) judecata (pronunțarea Deciziei) a avut loc fără participarea procurorului,

inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și traducătorului, cînd participarea

lor era obligatorie potrivit legii;

5) cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei

părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința

instanța despre această imposibilitate;

- în ceea ce privește aplicarea de către instanța de apel a prevederilor art. 65 alin.

(31) Cod penal, prin care a fost privat de dreptul de a activa în calitate de avocat pe un

termen de 1 an, nu a fost argumentată individualizarea acestei pedepse, argumentele

aduse de către Curtea de Apel sunt unele declarative și generalizate.

conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus

referință procurorul, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, deoarece

recurentul își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de stabilire a

pedepsei, or, aceste critici echivalează cu nemotivarea recursului în sensul

prevederilor art. 427 Cod de procedură penală. Pedeapsa care i-a fost stabilită

inculpatului de către instanța de apel este echitabilă faptelor infracționale săvîrșite și

în corespundere cu împrejurările cauzei și normelor legale.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 421 Cod de procedură penală, coraportat la art. 401,

persoanele menționate în dispoziția acestei norme procesuale sînt în drept să declare

recurs ordinar. Astfel, apărătorul inculpatului fiind în drept să declare recurs ordinar,

atît în latura penală, cît și în cea civilă.

Reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare

a recursului ordinar este de 30 zile de la data pronunțării deciziei.

Așadar, în prezenta speță Colegiul reține că, inculpatului N. Pricopneac i-a fost

expediată copia deciziei motivate a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10

decembrie 2015 la data de 22 ianuarie 2016, fapt confirmat prin recipisa anexată la

materialele cauzei (f.d. 220).

Inculpatul a declarat recurs ordinar la 04 aprilie 2016, fapt confirmat prin

mențiunea despre dată de pe amprenta ștampilei oficiului poștal aplicată pe plic (f.d.

244).

Prevederile alin. (2) și (3) art. 230 Cod de procedură penală stipulează că, în cazul

în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen. La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora

sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se

împlinește.

5

Revenind la prezenta speță, Colegiul penal constată că, luînd în considerație

faptul stabilirii datei depunerii recursului ordinar de către inculpatul N. Pricopneac, la

04 aprilie 2016, termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la

sfîrșitul zilei de 23 februarie 2016.

Referitor la argumentul invocat de recurent cu privire la faptul că ,, invocă că nu

a fost înștiințat despre data și ora pronunțării deciziei contestate. Ulterior, fără să

fie citat, a aflat, că pronunțarea a avut loc la data de 21.01.2016. S-a adresat în

instanța de apel pentru a-i fi eliberată o copie a deciziei contestate, unde i s-a

comunicat, că asemenea copii au fost expediate prin poștă și inculpatului și avocatului

acestuia. Pînă în prezent, nici una din părți nu a primit deciziei redactate. A fost nevoit

să se adreseze cu cerere în prima instanță, iar la data de 03.03.2016 a primit copia

motivată și redactată a deciziei nominalizate, fapt despre care a consemnat în cererea

depusă. Consideră că, termenul de atac al deciziei instanței de apel a început să curgă

de la 03.03.2016, ultima zi fiind 04.04.2016, adică prima zi lucrătoare după expirarea

a 30 de zile”, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat, or, potrivit procesului-verbal al

ședinței de judecată din 10.12.2015 (f.d. 202), inculpatul și avocatul acestuia, O.

Gheorghiță, au fost prezenți în cadrul ședinței de judecată și înștiințați despre data și

ora pronunțării deciziei motivate.

Astfel, potrivit prevedrilor art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală

instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste

termen.

Avînd ca reper cele menționate, Colegiul penal, conchide că termenul de 30 zile

pentru depunerea recursului ordinar a fost depășit, impunîndu-se în consecință

inadmisibilitatea recursului, ca fiind declarat peste termen.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Pricopneac Nicolae,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2015,

în cauza penală privindu-l pe Pricopneac Nicolae Andrei, ca fiind declarat peste

termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 29 iunie 2016.

Președinte: Gordilă Nicolae

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

6