1ra-1044/2016 — Art. art. 42 alin. 2, 3, 4, 43 lit. b, 45, 326 alin. 3 lit. a Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 septembrie 2015, cauza fiind judecată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, Olei Viorel Ion a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. art. 42 alin. (2), 43 lit. b), 45, 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 3000 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 60000 lei. Ciocîrlan Efrosinia Trifan a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (3), (4), 43 lit. b), 45, 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu- 1 i aplicată pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 3500 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 70000 lei.

Potrivit sentinței s-a stabilit că în cadrul unei discuții, Pîntescu Nicolae Gheorghe a informat-o pe Ciocîrlan Efrosinia, despre faptul că Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău examinează o cauză penală în cadrul căreia acestuia i se încriminează săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b) și 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, la ce aceasta l-a asigurat pe ultimul că prin intermediul feciorului dânsei Olei Viorel, ar putea influența judecătorul din cadrul Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, care conform art. 123 Cod penal este persoană cu funcție de demnitate publică și care examinează cauza penală indicată, să adopte o sentință favorabilă în privința lui Pîntescu Nicolae, pe cauza dată. Ulterior, întru realizarea intențiilor sale criminale, Ciocîrlan Efrosinia i-a făcut legătura lui Pîntescu Nicolae cu Olei Viorel, care în perioada 28 mai 2015-18 iunie 2015, susținând în fața lui Pîntescu Nicolae că prin intermediul unei persoane necunsocute la moment organului de urmărire penală, are influență asupra judecătorului Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău care examinează cauza penală sus indicată, a pretins de la acesta mijloace financiare în sumă de 15 000 Euro, echivalent a 313660, 50 lei, conform cursului oficial mediu de schimb al Băncii Naționale a Moldovei, în vederea influențării persoanei cu funcție de demnitate publică indicată, să emită o sentință favorabilă în privința lui Pîntescu Nicolae, pe cauza dată, comunicându-i totodată acestuia că inițial urmează să-i transmită suma de 10 000 Euro, iar după pronunțarea sentinței pe cauza dată și restul sumei de 5 000 Euro. În perioada 09 iunie 2015-12 iunie 2015, Ciocîrlan Efrosinia l-a telefonat de mai multe ori pe Olei Viorel, întrebându-1 dacă Pîntescu Nicolae i-a transmis sau nu mijloacele financiare. Întru realizarea intențiilor sale infracționale, la 18 iunie 2015, Olei Viorel s-a întâlnit cu Pîntescu Nicolae în mun. Chișinău, str. Aleea Gării 1, vis-a-vis de Gara Feroviară, unde primul a acceptat și a primit de la Pîntescu Nicolae, mijloacele financiare pretinse anterior în sumă de 10 000 Euro, echivalent a 208267 lei, conform ratei oficiale de schimb a Băncii Naționale a Moldovei, după care a fost reținut în flagrant delict.

Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu stabilirea în privința inculpaților a unei pedepse penale sub formă de amendă, în mărime de 4500 unități convenționale, pentru fiecare. În motivarea cererii apelantul a invocat că pedeapsa aplicată inculpaților este prea blândă, fiind stabilită contrar prevederilor art. 16, 61 și 75 Cod penal, probele acumulate în cadrul urmăririi penale confirmând obiectiv și pe deplin vinovăția 2 inculpaților în săvârșirea infracțiunilor incriminate acestora. Astfel, instanța de fond nu a dat o apreciere cumulativă circumstanțelor de drept și de fapt probate de organul de urmărire penală, iar în partea individualizării pedepsei conform prevederilor art. 75 Cod penal, nu a luat în considerație gravitatea infracțiunii incriminate inculpaților, care conform art. 16 Cod penal face parte din categoria celor grave. Suplimentar, apelantul a invocat că instanța de fond urma să țină cont de prevederile art. 61 Cod penal, conform cărora pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea acestora. În aceste circumstanțe, apelantul a considerat că corectarea condamnaților și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către Olei Viorel și Ciocîrlan Efrosinia poate avea loc doar dacă acestora le va fi aplicată pedeapsa maximă sub formă de amendă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2015, pronunțată integral la 21 ianuarie 2016, a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, conform căreia: - lui Olei Viorel Ion, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 43 lit. b), 45, 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 4500 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 90000 lei; - lui Ciocîrlan Efrosinia Trifan, recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (3), (4), 43 lit. b), 45, 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 4500 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 90000 lei. 4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că instanța fond a stabilit o situație de fapt justă, dând faptelor reținute în sarcina inculpaților încadrarea juridică corespunzătoare, și anume comiterea de către Olei Viorel a infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 43 lit. b), 45, 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, precum și comiterea de către Ciocîrlan Efrosinia a infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (3), (4), 43 lit. b), 45, 326 alin. (3) lit. a) Cod penal. Instanța de apel a reținut că la stabilirea pedepsei lui Olei Viorel, instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, de personalitatea inculpatului, care este la prima sa abatere, are doi copii minori la întreținere și nu prezintă pericol social, a luat în considerație lipsa circumstanțelor agravante și atenuante și a aplicat acestuia pedeapsa minimă sub formă de amendă, în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, coroborat cu art. 3641 Cod de procedură penală, însă nu a ținut cont de faptul că inculpatul a comis o infracțiune care face parte din categoria infracțiunilor grave și din infracțiunile de corupție. 3 În același context, instanța de apel a reținut că la stabilirea pedepsei lui Ciocîrlan Efrosinia, instanța de fond a ținut cont de prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, de personalitatea inculpatei, care se caracterizează pozitiv la locul de trai și nu prezintă pericol social social sporit, a luat în considerație lipsa circumstanțelor agravante și atenuante și a aplicat acesteia pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 3500 unități convenționale, în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, coroborat cu art. 3641 Cod de procedură penală, însă nu a ținut cont de faptul că inculpata a comis o infracțiune care face parte din categoria infracțiunilor grave și din infracțiunile de corupție. Totodată, instanța de apel a considerat că prima instanță la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de faptul că infracțiunile de corupție prezintă un grad sporit de pericol pentru societate și aceste infracțiuni urmează a fi pedepsite cu sancțiuni echitabile, care ar contracara orice tentativă de încălcare a relațiilor sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu, care este incompatibilă cu bănuiala că funcționarii pot fi influențați în exercitarea atribuțiilor lor. Astfel, în cazul infracțiunilor de corupție noțiunea “gravitatea infracțiunii săvârșite” trebuie înțeleasă în sensul că aceste infracțiuni, comparativ cu alte categorii de infracțiuni, prezintă un pericol deosebit de grav pentru societate, deoarece se manifestă în structurile autorităților statului, a puterii sau serviciilor publice, care discreditează și compromit activitatea acestora. Instanța de apel a reținut că pedepsele stabilite de instanța de judecată în cazul comiterii infracțiunilor de corupție trebuie să fie nu numai legale, în sensul de respectare a cadrului legal de individualizare judiciară, dar în același timp, trebuie să fie și juste, adică să se respecte criteriul proporționalității, care presupune stabilirea cuantumului pedepsei în funcție de gravitatea infracțiunii și vinovăția autorului. În același timp, instanța de apel a menționat asupra necesității respectării prevederilor art. 61 Cod penal, conform căruia, pedeapsa care se aplică urmează să-și atingă scopul de restabilire a echității sociale și prevenire a săvârșirii noilor infracțiuni de către alte persoane. În acest context, instanța de apel a mai menționat că în cazurile săvârșirii infracțiunilor de corupție în sectorul privat, în cauză a traficului de influență, se cauzează daune intereselor publice, se afectează imaginea instituțiilor statale și a întregii societăți, daune nemateriale, care indiferent că persoana vinovată a fost condamnată, nu pot fi considerate ca total reparate. În contextul aprecierii operațiunii de individualizare a pedepsei aplicate inculpaților prin sentință, instanța de apel a considerat că instanța de fond a stabilit o pedeapsă inechitabilă inculpaților, care nu este în strictă conformitate cu prevederile Părții generale ale Codului penal, astfel existând motive temeinice de implicare a instanței de apel, în sensul casării sentinței în partea individualizării și stabilirii pedepsei. 4 Astfel, la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Olei Viorel, instanța de apel a menționat că ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite – care conform art. 16 Cod penal este una gravă, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de faptul că inculpatul nu are antecedente penale, este căsătorit, de recunoșterea vinovăției și căința sinceră, de lipsa circumstanțelor agravante, de circumstanța atenuantă - prezența a doi copii minori la întreținere, de faptul că inculpatul a comis o infracțiune de corupție, care prezintă un grad sporit de pericol pentru societate și aceste infracțiuni urmează a fi pedepsite cu sancțiuni echitabile, care ar contracara orice tentativă de încălcare a relațiilor sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu, care este incompatibilă cu bănuiala că funcționarii pot fi influențați în exercitarea atribuțiilor, stabilind astfel inculpatului pedeapsa sub formă de amendă în mărime maximă, prin prisma art. 3641 Cod de procedură penală, adică 4500 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 90000 lei. Cu privire la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatei Ciocîrlan Efrosinia, instanța de apel a stabilit că ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite – care conform art. 16 Cod penal este una gravă, de motivul acesteia, de persoana celei vinovate, de faptul că inculpata nu are antecedente penale, se caracterizează pozitiv la locul de trai, de recunoșterea vinovăției și căința sinceră, de lipsa circumstanțelor agravante și atenuante, de faptul că inculpata a comis o infracțiune de corupție, care prezintă un grad sporit de pericol pentru societate și aceste infracțiuni urmează a fi pedepsite cu sancțiuni echitabile, care ar contracara orice tentativă de încălcare a relațiilor sociale cu privire la buna desfășurare a activității de serviciu, care este incompatibilă cu bănuiala că funcționarii pot fi influențați în exercitarea atribuțiilor, stabilind astfel inculpatei pedeapsa sub formă de amendă în mărime maximă, prin prisma art. 3641 Cod de procedură penală, adică 4500 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 90000 lei. În contextul stabilirii mărimii pedepselor aplicate inculpaților, instanța de apel a considerat că scopul acestora de restabilire a echității sociale, de corectare și reeducare a inculpaților și de prevenire a comiterii de noi infracțiuni, atât din partea inculpaților, cât și din partea altor persoane, poate fi atins numai prin aplicarea pedepsei sub formă de amendă, în mărime maximă, care este una echitabilă în speță.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs de avocatul Ciumac Nicolae în numele inculpaților, depus la 22 februarie 2016, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia. În motivarea cererii depuse, recurentul invocă dezacordul cu decizia atacată, pe care o consideră neîntemeiată în partea stabilirii pedepsei, din considerentul că instanța de apel, la stabilirea pedepsei inculpaților, nu a luat în considerare faptul că aceștia 5 anterior nu au fost condamnați, nu au antecedente penale, sunt caracterizați pozitiv, au contribuit activ la descoperirea infracțiunii, au recuperat integral prejudiciul cauzat părții vătămate, cauza a fost judecată în procedura simplificată conform art. 3641 Cod de procedură penală, iar inculpatul Olei Viorel a comis infracțiunea în urma comportamentului ilicit al părții vătămate Pîntescu Nicolae.

Pe cauză este depusă referință de procuror, care se pronunță pentru inadmisibilitatea recursului declarat, din motiv că solicitările invocate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței unei erori de drept, prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, iar pedeapsa stabilită este aplicată în dependență de circumstanțele atenuante și agravante prevăzute de art. 76-77 Cod penal, de efectele acestora prevăzute la art. 78 Cod penal și în coroborare cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs va decide asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Colegiul penal reține că argumentele recurentului vizează individualizarea pedepsei aplicate inculpaților, fiind invocat temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, care în opinia instanței de recurs nu și-a găsit confirmare, din următoarele considerente. În cadrul operațiunii de individualizare a pedepsei, la stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă, Colegiul penal constată că instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care conform art. 16 Cod penal face parte din categoria celor grave, de motivul infracțiunii, de personalitatea inculpaților, de faptul că aceștia nu au antecedente penale, de recunoașterea vinovției și căința sinceră din partea ambilor inculpați, de caracteristica pozitivă a inculpatei Ciocîrlan Efrosinia la locul de trai și de faptul că inculpatul Olei Viorel este căsătorit, de lipsa circumstanțelor agravante în privința ambilor inculpați și de circumstanța atenuantă în privința inculpatului Olei Viorel – prezența la întreținere a doi copii minori, precum și de faptul că inculpații au comis o infracțiune de corupție, care prezintă un grad sporit de pericol pentru societate. Rezumând cele constatate, Colegiul penal reține că instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor legale care reglementează operațiunea de individualizare a pedepsei, precum și a ținut cont de chestiunile invocate în prezentul recurs, stabilind inculpaților pedepse echitabile și în limitele legale, în cuantum maxim al amenzii penale, prevăzute de sancțiunea infracțiunii în raport cu prevederile art. 3641 alin. (8) 6 Cod de procedură penală, cuantumul maxim al cărora este necesar pentru atingerea scopului pedepsei și anume, de restabilire a echității sociale, de corectare și reeducare a inculpaților și de prevenire a comiterii de noi infracțiuni, atât din partea inculpaților, cât și din partea altor persoane. În urma celor expuse, luând în considerare plenitudinea expunerii instanței de apel asupra chestiunii privind individualizarea pedepsei aplicate inculpaților, Colegiul penal consideră că temeiul pentru recurs, invocat de recurent, nu și-a găsit confirmare. Suplimentar, din considerentul că alte temeiuri pentru recurs nu au fost invocate și nu au fost depistate careva erori, ce ar impune necesitatea intervenirii în soluția instanței de apel, în sensul casării deciziei atacate, Colegiul penal conchide că recursul declarat este inadmisibil, deoarece este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Ciumac Nicolae în numele inculpaților Olei Viorel și Ciocîrlan Efrosinia, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2015, în cauza penală în privința lui Olei Viorel Ion și Ciocîrlan Efrosinia Trifan, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 iunie 2016. Președinte Petru Ursache Judecătorii Ghenadie Nicolaev Petru Moraru 7