1ra-1061/2016 — art. 187 al. 2 lit. b, e, f CP

Dosarul nr. 1ra-1061/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

08 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Gordilă Nicolae,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea recursului ordinar, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Ungheni din 18 august 2015 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 18 noiembrie 2015, declarat de inculpatul

Rîjenco Igor Tudor, născut la 04 aprilie 1993, originar

și domiciliat în or. Ungheni, str. Tudor Arghezi, nr. 30.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T AT:

de art. 3641 Cod de procedură penală, Rîjenco Igor a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i

numită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu

închisoarea a fost suspendată pe un termen de probă de 2 ani.

data de 21.04.2015, aproximativ la orele 03:00, în participație simplă cu Corotin Diana

avînd scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, aflîndu-se pe str. Feroviară

nr. 27, or. Ungheni, Rîjenco Igor i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste

diferite părți ale corpului, lovindu-1 totodată cu capul de bordură pe Bejenari Vadim,

iar Corotin Diana i-a aplicat lui Bejenari Vădim o lovitură cu piciorul în regiunea

corpului, i-au sustras de la Bejenari Vădim, bani în sumă de 400 lei și un telefon mobil

de model ’’Nokia Lumia 630” la prețul de 2000 lei, cauzîndu-i părții vătămate un

prejudiciu material considerabil în sumă de 2400 lei.

Conform raportului de expertiză medico-legală nr. 164 din 21.04.2015, lui

Bejenari Vadim i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Rîjenco Igor Tudor a comis infracțiunea

prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

Ungheni, Filimon Ivan, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței

Judecătoriei Ungheni din 18.08.2015 și emiterea unei noi decizii prin care a-1

1

recunoaște vinovat pe Rîjenco Igor de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.

(2) lit. b), e) Cod penal și a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 4 ani și 8 luni cu amendă în mărime de 500 unități convenționale.

3.1. În motivarea apelului procurorul a indicat, că consideră sentința instanței de

fond ca fiind ilegală și nefondată care urmează a fi casată întrucît pedeapsa aplicată nu

corespunde gradului și caracterului socialmente periculos al faptei săvîrșite de către

inculpat și nu și-a atins scopul impus și anume a restabilirii echității sociale, corectare

a condamnatului și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni. A menționat că procesul

penal a fost examinat în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod penal,

situație în care acuzatorul de stat a orientat instanța la aplicarea inculpatului a unei

pedepse mai aspre și anume sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 8 luni cu

amendă în mărime de 500 unități convenționale. Cu toate acestea a atras atenția

instanței de apel asupra faptului, că a fost emisă o sentință prin care ultimului i-a fost

aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 4 ani fără amendă, iar în baza

art. 90 Cod penal, executarea pedepsei penale a fost suspendată condiționat pe un

termen de 2 ani. În acest caz a indicat că, nu a fost atins scopul pedepsei, astfel nefiind

stabilită echitatea socială. Sentința emisă în privința lui Rîjenco Igor nu este decît o

încurajare a acestuia de a comite noi infracțiuni similare, la fel și încurajarea altor

persoane de a comite astfel de fapte.

A menționat, că în viziunea organului de urmărire penală lui Rîjenco Igor urma

cel puțin să i se aplice o pedeapsă privativă de libertate or, inculpatul anterior a comis

infracțiuni de sustragere fiind condamnat real la privațiune de libertate. Doar în

asemenea circumstanțe, restul societății civile va pute fi educată în măsură de a

preîntîmpina pe viitor comiterea unor asemenea fapte și pedepsele aplicate celora care

au încălcat legea își vor atinge scopul determinat. De asemenea, a relevat și faptul că

din materialele cauzei reiese că, deși anterior, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă

reală privativă de libertate, după ce a ispășit pedeapsa el continuă să săvîrșească noi

infracțiuni, ceea ce denotă faptul că corectarea lui nu este posibilă de a fi realizată la

libertate, iar privarea lui de libertate este unica modalitate ca inculpatul să

conștientizeze gravitatea faptei comise de el. Cu toate că ultimul și-a ispășit pe deplin

pedeapsa anterioară, acesta nu a dat dovadă de faptul că poate să-și corecteze

comportamentul în societate și în final a comis din nou o infracțiune gravă și anume

cea prevăzută de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. A indicat că, scopul pedepsei

penale este de a preveni săvîrșirea de noi infracțiuni din partea inculpatului, iar la

moment chiar și după comiterea crimei în timp ce prezenta cauza penală se afla spre

examinare în instanța de judecată el își continua activitatea criminală și a comis și alte

infracțiuni pentru care la data de 08.08.2015 a fost reținut, iar la moment cauza penală

este în examinare la Procuratura raionului Nisporeni. La fel a menționat, că instanța

neîntemeiat nu a aplicat în privința lui Rîjenco Igor pedeapsa complementară sub formă

de amendă solicitată de către acuzatorul de stat, motivînd că în privința inculpatului s-

au constatat circumstanțe atenuante. A mai indicat că, deși în sentința de condamnare

a lui Rîjenco Igor s-au menționat doar circumstanțele atenuante totuși sunt și un șir de

circumstanțe care îi agravează situația: săvîrșirea infracțiunii de o persoană care

anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară, săvîrșirea infracțiunii prin

participație, săvîrșirea infracțiunii în stare de ebrietate - fapt recunoscut de către

inculpat în ședința de judecată.

2

3.2. La 21.10.2015, acuzatorul a depus apel suplimentar în care a indicat că a omis

din eroare litera f) din art. 187 Cod penal, a calificării acțiunilor incriminate lui Rîjenco

Igor și anume ’’cauzarea de daune în proporții considerabile”.

La fel a indicat, că la solicitarea aplicării în privința inculpatului a pedepsei sub

formă de închisoare a omis de a indica potrivit art. 72 alin. (3) Cod penal, a tipului

penitenciarului pentru executarea pedepsei cerute și anume în penitenciar de tip

semiînchis.

fost admis, apelul declarat de procurorul în Procuratura raionului Ungheni, Ivan

Filimon, sentința casată parțial și pronunțată o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, după cum urmează.

Rîjenco Igor Tudor a fos recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și în baza acestei legi, cu aplicarea

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 3 ani și 4 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis, fără amendă.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, din materialele

cauzei rezultă, că instanța de fond a stabilit în mod corect starea de fapt și vinovăția

inculpatului Rîjenco Igor în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit.

b), e), f) Cod penal, în deplină concordanță cu probele administrate, amplu analizate

și just apreciate, însă a considerat neîntemeiată măsura suspendării condiționate a

executării pedepsei, urmînd a casa sentința judecătorească atacată în partea aplicării

prevederilor art. 90 Cod penal, rejudecarea cauzei cu dispunerea executării pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

Instanța de apel a statuat că, suspendarea condiționată a executării pedepsei cu

închisoarea depinde de întrunirea comulativă a mai multor condiții, expres și limitativ

prevăzute de lege, care privesc, pe de o parte, pedeapsa aplicată și natura infracțiunii

- condiții obiective, iar pe de altă parte, situația și persoana infractorului - condiții

subiective.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute

pentru săvîrșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai

blîndă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Astfel, instanța de apel a reținut că, inculpatul Rîjenco Igor fiind anterior

condamnat nu s-a corectat și ca urmare a comis cu intenție o altă infracțiune similară,

aplicarea prevedrilor art. 90 Cod penal nu va asigura atingerea scopului pedepsei

penale.

Referitor la mărimea pedepsei închisorii, instanța de apel ținînd cont că

inculpatul nu are antecedente penale, infracțiunile anterioare au fost comise în timpul

minoratului, i-a aplicat pedeapsa închisorii în limita minimă prevăzută de lege cu

aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală.

Ce ține de neaplicarea pedepsei complimentare, instanța de apel a ținut cont de

circumstanțele atenuante stabilite de instanța de fond, și anume, recunoașterea vinei,

3

contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, căința sinceră, precum și de faptul că

acesta nu este angajat în cîmpul muncii.

Rîjenco Igor, prin care solicită casarea parțială a hotărîrilor judecătorești, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care inculpatului I. Rîjenco să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 3 ani și 4 luni, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

În recursul declarat recurentul a indicat următoarele motive:

- pedeapsa aplicată este excesivă și disproporționatăfață de circumstanțele

cauzei;

- inculpatul și-a recunoscut vina și a manifestat a atitudine de regret profund și

sincer, circumstanțe care au fost reținute chiar de prima instanță;

- jurisprudența R. Moldova indică un număr mare de hotărîri unde în cauzuri

similare au fost dispuse pedepse mult mai mici, chiar și unor persoane cu numeroase

antecedente penale, care prezintă în mod clar un pericol social mult mai ridicat;

- prezența elementului de recidivă reținut de prima instanță nu poate opera în

defavoarea inculpatului, întrucît săvîrșirea infracțiunilor de către minori nu poate fi

luat în calcul ca recidivă;

- instanța de fond corect a individualizat pedeapsa aplicată lui I. Rîjenco, iar

instanța de apel nemotivat a schimbat-o;

- consideră că unui tînăr de 23 ani avînd în vedere faptul că a recunoscut de la

început vina, cooperînd cu organele judiciare, executarea pedepsei cu închisoarea

pentru prima sa abatere, este o măsură excesivă, care poate avea urmări ireproșabile

asupra psihicului, astfel aplanînd o serioasă incertitudine asupra felului în care această

pedeapsă va opera în modul dorit și urmărit de legiuitor.

cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, a depus referință

procurorul, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, deoarece recurentul își

motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de stabilire a pedepsei, or, aceste

critici echivalează cu nemotivarea recursului în sensul prevederilor art. 427 Cod de

procedură penală. Pedeapsa care i-a fost stabilită inculpatului de către instanța de apel

este echitabilă faptelor infracționale săvîrșite și în corespundere cu împrejurările

cauzei și normelor legale.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 421 Cod de procedură penală, coraportat la art. 401,

persoanele menționate în dispoziția acestei norme procesuale sînt în drept să declare

recurs ordinar. Astfel, apărătorul inculpatului fiind în drept să declare recurs ordinar,

atît în latura penală, cît și în cea civilă.

Reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare

a recursului ordinar este de 30 zile de la data pronunțării deciziei.

Așadar, în prezenta speță Colegiul reține că, inculpatul I. Rîjenco a primit copia

deciziei motivate a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2015 la

data de 16 decembrie 2015, fapt confirmat prin recipisa anexată la materialele cauzei

(f.d. 181).

4

Inculpatul a declarat recurs ordinar la 05 aprilie 2016, fapt confirmat prin

mențiunea despre dată de pe amprenta ștampilei oficiului poștal aplicată pe plic (f.d.

197).

Prevederile alin. (2) și (3) art. 230 Cod de procedură penală stipulează că, în cazul

în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen. La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora

sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se

împlinește.

Revenind la prezenta speță, Colegiul penal constată că, luînd în considerație

faptul stabilirii datei depunerii recursului ordinar de către inculpatul I. Rîjenco, la 05

aprilie 2016, termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la

sfîrșitul zilei de 18 ianuarie 2016.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală instanța de recurs,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste termen.

Avînd ca reper cele menționate, Colegiul penal, conchide că termenul de 30 zile

pentru depunerea recursului ordinar a fost depășit, impunându-se în consecință

inadmisibilitatea recursului, ca fiind declarat peste termen.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Rîjenco Igor,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2015, în

cauza penală privindu-l pe Rîjenco Igor Tudor, ca fiind declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 22 iunie 2016.

Președinte: Gordilă Nicolae

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

5