1ra-1050/2016 — art. 291 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 291 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6 CPP
1ra-1050/2016 — art. 291 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-1050/2016
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
08 iunie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte – Gordilă Nicolae,
Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către
procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie, prin
care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03
martie 2016, în cauza penală privindu-l pe
Chiriac Igor Grigore, născut la 07 noiembrie 1968, originar
din r-l Fălești, domiciliat în mun. Chișinău, str. Kaczynski nr.
2/3, ap. 5.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 13.05.2015 – 21.12.2015;
instanța de apel: 01.02.2016 – 03.03.2016;
instanța de recurs: 20.04.2016 – 08.06.2016.
A C O N S T A T AT:
Prin sentința Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 decembrie 2015, a fost
încetat procesul penal în cauza privind învinuirea lui Chiriac Igor Grigore de
săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 291 Cod penal, în legătură cu faptul că există
o hotărîre judecătorească definitivă asupra aceleiași persoane pentru aceiași faptă.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, de către organul de
urmărire penală Chiriac Igor, este învinuit pentru faptul că, la 12.11.2014, în jurul
orelor 11.00-16.30, manifestînd o atitudine neglijentă față de păstrarea armelor de foc
și a munițiilor, a lăsat fără supraveghere arma de foc de model CZ-110 cu nr.
A266593, cu 7 cartușe, deținute în mod legal, în automobilul personal de model
„Rover 45", cu n/î CRC 068, unde în rezultatul pătrunderii ilegale a persoanelor
necunoscute în automobilul vizat, arma de foc și cartușele indicate au fost sustrase,
iar pînă la moment nu a fost stabilit locul aflării lor, prin ce a încălcat regulile de
păstrare a armelor de foc prevăzute de art. 14 al Legii nr. 30 din 08.06.2012, privind
regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă, conform cărora „titularul
dreptului de deținere și după caz de port și de folosire a armelor letale și neletale
supuse autorizării are obligația de a păstra arma înscrisă în permisul de armă în
condiții de securitate și de a nu permite accesul la ea al persoanelor neautorizate",
respectiv arma urma a fi purtată numai de titularul permisului corespunzător, cu
aflarea în permanență numai asupra sa, fapt ignorat de către acesta, care a lăsat fără
1
supraveghere arma de foc și cartușele vizate supra, părăsind automobilul, iar ca
urmare a atitudinii sale neglijate a condiționat sustragerea acestora.
De către organul de urmărire penală acțiunile lui Chiriac Igor Grigore, au fost
calificate în baza art. 291 Cod penal, păstrarea neglijentă a armelor de foc și a munițiilor.
Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura s. Centru
mun. Chișinău, Mariana Cherpec, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea
sentinței Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21.12.2015, cu pronunțarea unei noi
hotărîri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță și a-1 condamna pe Chiriac
Igor în baza art 291 Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de amendă în
mărime de 400 unități convenționale, echivalentul a 8000 lei.
3.1. În motivarea cererii declarate, apelantul a indicat că, instanța de fond la
emiterea sentinței a interpretat eronat norma legislativă prevăzută la art. 476 din
Codul contravențional și ilegal a dispus încetarea procesului penal. Mai mult ca atît,
însăși instanța de judecată în partea dispozitivă a sentinței indică ca temei de încetare
a procesului penal existența unei hotărîri judecătorești definitive asupra aceleiași
persoane pentru aceiași faptă, astfel că, instanța de judecată recunoaște că decizia din
27.11.2014 de sancționare contravențională a lui Chiriac Igor, în baza art. 361 alin. (1)
Cod contravențional, emisă de agentul constatator din cadrul Inspectoratului de
poliție Centru DP mun. Chișinău, ca fiind echivalentă unei hotărîri judecătorești, însă
decizia din 27.03.2015 prin care s-a admis cererea de revizuire și procesul
contravențional a fost încetat, datorită faptului că pe același fapt a fost pornită
urmărirea penală, nu constituie în viziunea instanței de judecată echivalentul unei
hotărîri judecătorești.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2016, a
fost respins, ca nefundat, apelul declarat de către procurorul în Procuratura s. Centru
mun. Chișinău, Mariana Cherpec, cu menținerea sentinței fără modificări.
4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, instanța de
fond analizînd cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din
punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor just a
dedus că cauza penală urmează a fi încetată în legătură cu faptul că există o hotărîre
judecătorească definitivă asupra aceleiași persoane pentru aceeași faptă.
Din analiza materialelor cauzei penale s-a constat cu certitudine că, la
27.11.2014, agentul constatator, Inspectoratul de Poliție Centru al Direcției Poliție
mun. Chișinău, în persoana, Buzdugan A., a întocmit proces-verbal cu privire la
contravenție în privința lui Chiriac Igor, care la 11.11.2014, ora 16.30, fiind posesor
a unui pistol de model CZ- 110, calibrul 9xl9mm, nr. A266593, cu 7 cartușe, deținut
în bază permisului de armă, a admis sustragerea acestora, prin ce a comis
contravenția prevăzută de art. 361 alin. (1) Cod Contravențional, fiind sancționat
prin decizia din 27.11.2014 la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 10
unități convenționale, ce constituie 100 lei, ce a fost achitată de contravenient, fapt
confirmat prin ordinul de încasare a numerarului nr. 91476374 din 28.11.2014.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul ]n
Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie, prin care solicită
2
casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași
instanță de apel, în alt complet de judecată.
În recursul declarat recurentul a indicat următoarele motive:
- instanța de judecată a dat o apreciere incorectă probelor prezentate de acuzare
și nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care în cumul dovedesc
cu certitudine vinovația înculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, ori nu s-
a expus asupra tuturor motivelor indicate în apelul procurorului;
- decizia instanței de apel de menținere a sentința de achitare a inculpatului, o
consideră neîntemeiată și pasibilă а fi casată, deoarece este contrară stării de fapt
stabilite în baza probelor examinate în cadrul cercetării judecătorești;
- consideră că instanța de judecată la emiterea sentinței din 21.12.2015 a
interpretat eronat norma legislativă prevăzută la art. 476 din Codul contravențional
și ilegal a dispus încetarea procesului penal;
- mai mult ca atît, însăși instanța de judecată în partea dispozitivă a sentinței
din 21.12.2015 indică ca temei de încetare a procesului penal existența unei hotărîri
judecătorești definitive asupra aceleiași persoane pentru aceiași faptă, astfel că,
instanța de judecată recunoaște ca decizia din 27.11.2014 de sancționare
contravențională a lui Chiriac Igor, în baza art. 361 alin. (l) Cod contravențional,
emisă de agentul constatator din cadrul Inspectoratului de poliție Centru DP mun.
Chișinău, ea fiind echivalentă unei hotărîri judecătorești, însă decizia din 27.03.2015
prin care s-a admis cererea de revizuire și procesul contravențional a fost încetat,
datorită faptului că pe același fapt a fost pornită urmărirea penală, nu constituie în
viziunea instanței de judecată echivalentul unei hotărîri judecătorești.
Anume aceste fapte și probe incontestabile nu au fost apreciate la justa valoare
de către instanțele de judecată inferioare;
- astfel, instanța de apel a dat prioritate nefondată probelor apărării în
detrimentul probelor acuzării care demască acțiunile ilegale ale inculpatului,
respectiv care stabilesc adevărul;
- în așa mod, instanța de judecată a pronunțat o sentință care este contrară legii
iar instanța de apel a menținut-o neîntemeiat, fără a se expune asupra tuturor
motivelor invocate în apelul procurorului, fapte care urmează a fi calificate ca erori,
de aceea urmează a fi casată.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu și în baza
materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia,
din următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de
recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva
hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs
sunt vădit neîntemeiate.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
3
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de
recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărîrile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
La caz, se reține că potrivit textului recursului declarat de acuzatorul de stat
acesta invocă drept temei pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care
stipulează că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara
erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care instanța de
apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată
nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.
Însă, recurentul în mare parte critică decizia instanței de apel sub aspectul
aprecierii probelor de către aceasta, care greșit a ajuns la soluția de a menține
sentința de încetare a procesului penal adoptată de prima instanță privind
învinuirea lui I. Chiriac de savîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 291 Cod penal, în
legătură cu faptul că există o hotărîre judecătorească definitivă asupra aceleiași
persoane pentru aceiași faptă.
Astfel, analizînd textul deciziei contestate sub acest aspect, instanța de recurs
ajunge la concluzia că temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat, deoarece
instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1) 417
alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, și corect a adoptat soluția de menținere
a sentinței Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 21 decembrie 2015.
În acest sens, instanța de recurs menționează că, instanțele judecătorești
inferioare corect au stabilit și au motivat că în cazul cînd există o hotărîre definitivă
asupra aceleiași persoane pentru aceiași faptă, se adoptă o sentință de încetare a
procesului penal în conformitate cu prevederile art. 391 alin. (1) pct. 4) Cod de
procedură penală. Din materialele cauzei rezultă că, conform procesului-verbal cu
privire la contravenție din 27 noiembrie 2014, I. Chiriac a fost sancționat în baza art.
361 alin. (1) Cod contravențional, cu amendă în mărime de 10 unități convenționale,
în sarcina acestuia fiind reținută fapta: ,,…la 11.11.2014 , ora 1630, fiind posesor a
unui pistol de model CZ-110, calibrul 9x19mm, nr. A266593, cu 7 cartușe, deținut în
baza permisului de armă, a admis sustragerea armei” (f.d. 8).
Prin rechizitoriu în sarcina inculpatului s-a reținut că: ,,La 12.11.2014, în perioada
de timp cuprinsă între orele 1100-1630, manifestînd o atitudine neglijentă față de păstrarea
armelor de foc și a munițiilor, a lăsat fără supraveghere arma de foc de model CZ-110 cu nr.
A266593, cu 7 cartușe, deținută în mod legal, în automobilul personal de model ,,Rover 45”
cu n/î CRC 068, unde în rezultatul pătrunderiiilegale a persoanelor necunoscute în
automobilul vizat, arma de foc și cartușele indicate au fost sustrase, prin ce a încălcat regulile
de păstrare a armei de foc prevăzute de art. 14 al Legii nr. 130 din 08.06.2012 privind
regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă” (f.d. 48-50).
Astfel, luînd în considerație cele expuse supra, Colegiul penal consideră
corectă concluzia instanței de apel, care efectuînd o analiză comparativă a
conținutului faptei reținute prin procesul-verbal cu privire la contravenție din 27
noiembrie 2014 și conținutului faptei reținute prin rechizitoriu, se constată că, în
4
ambele acte procesuale se cuprin una și aceiași faptă în privința aceleiași persoane.
În această ordine de idei, prin prisma jurisprudenței europene, procesul-verbal cu
privire la contravenție din 27 noiembrie 2014 întocmit în privința lui I. Chiriac
echivalează cu o hotărîre definitivă cu privire la aceiași învinuire ca și în
rechizitoriul cauzei penale supuse judecății.
Totodată, Colegiul penal menționează că, potrivit prevederilor din art. 476 alin.
(1) Cod contravențional, Procurorul General și adjuncții lui dispun de dreptul de a
înainta cerere de revizuire a deciziei sau hotărîrii emise în cauza contravențională
dacă există o sentință definitivă prin care se constată, că în acțiunile
contravinientului sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de
Codul penal. Iar conform art. 475 alin. (6) Cod contravențional, cererea de revizuire
se examinează în conformitate cu perevederile capitolului VII al cărții a doua.
În lumina celor expune, instanța de recurs reține că, autoritatea competentă
privind revizuirea deciziilor și a hotărîrilor în cauzele contravenționale este instanța
de judecată. În acest context, instanțele judecătorești inferioare corect au constatat
că cererea de revizuire nu a fost examinată de către instanța de judecată, dar de
Inspectoratul de Poliție Centru al Direcției Poliție mun. Chișinău, ceea ce contravine
prevederilor art. 476 Cod contravențional și prin urmare nu poate produce careva
efecte juridice, astfel, rămînînd în vigoare decizia Inspectoratului de Poliție Centru
al Direcției Poliție mun. Chișinău din 27.11.2014 în cauza contravențională
prevăzută de art. 361 alin. (1) Cod contravențional, în privința lui I. Chiriac.
În acest context, instanța de recurs relevă la caz și practica judiciară constantă
a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, și anume în cauza nr. 1ra-1048/2014,
unde, la fel, Colegiul penal a statuat, că decizia adoptată de șeful adjunct al Secției
Securitate Publică a Inspectoratului de Poliție Hîncești, prin care a fost admisă
cererea Procurorului General adjunct privind revizuire a hotărîrii primei instanțe,
ca fiind incorectă, deoarece nu a fost respectată procedura de examinare a cererii de
revizuire în cauzele contravenționale.
În concluzie, Colegiul penal consideră că, atît prima instanță, cît și instanța de
apel, corect au constatat existanța temeiului legal privind încetarea procesului penal
în privința lui I. Chiriac învinuit de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 291 Cod
penal, în legătură cu faptul că există o hotărîre judecătorească definitivă asupra
aceleiași pentru aceiași faptă.
Astfel, instanța de recurs menționează că, nu a constatat prezența erorilor de
drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărîrea atacată sub aspectele contestate,
deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar
recursul declarat este inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către procurorul în
Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie, împotriva deciziei
5
Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 03 martie 2016, în cauza penală în
privința lui Chiriac Igor Grigore, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțarea integrală la 22 iunie 2016.
Președinte: Gordilă Nicolae
Judecători: Guzun Ion
Catan Liliana
6