1ra-431/2016 — Art.42 alin.3, art.42 alin.5, art.248 alin.5 lit.b,d, art.248 alin.5 lit.b,c,d CP

Prima instanță: 23.08.2010 – 23.03.2012;

Instanța de apel: 11.05.2012 – 19.12.2012; Rejudecare: 05.11.2013 – 02.11.2015;

Instanța de recurs: 1) 02.04.2013 – 07.10.2013, dispusă rejudecarea; 2) 15.01.2016 – 17.05.2016. 1 ACONSTATAT: 1. Prin sentința Judecătoriei Hîncești din 23 martie 2012, au fost recunoscuți vinovați și condamnați: Procopișin Veaceslav în baza art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă 5 ani. Ambrosii Fiodor și Frîncu Vasile în baza art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal la cîte 5 (cinci) ani închisoare fiecare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepselor stabilite lui Ambrosii Fiodor și Frîncu Vasile le-a fost suspendată condiționat pe un termen de probă 5 (cinci) ani. Nacu Roman în baza art. 329 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere în Serviciul vamal al RM pe un termen de 2 (doi) ani. Prin aceiași sentință, Moraru Andrei și Maxim Victor au fost achitați de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost comisă de către inculpați și a infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii, în privința cărora există hotărîre irevocabilă. 2. În fapt, prima instanță a reținut că, Procopișin Veaceslav, acționînd cu intenție directă, în perioada 14 februarie 2010 - 04 martie 2010, avînd calitatea de organizator, prin participație complexă cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală în calitate de organizatori, șoferul Ganea Anatolie în calitate de autor și împreună cu șeful adjunct al Postului vamal Leușeni, Frîncu Vasile, inspectorul vamal al postului vamal Leușeni, Ambrosii Fiodor, în calitate de complici, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari – țigări de marcă „Doina”, „Plugarul" și „MT", a alcătuit un plan criminal bine chibzuit, cu repartizarea rolurilor între ei și a organizat săvîrșirea infracțiunii de contrabandă cu țigări în următoarele circumstanțe: Astfel, la 14.02.2010, în jurul orelor 01:37 prin postul vamal Tudora- Starokazacie (rutier) a intrat pe teritoriul Republicii Moldova camionul de model „DAF” cu n/î B98NIW și semiremorca cu n/î B97ZKK, la volanul căruia se afla Ganea Anatolie. La controlul de frontieră acesta a prezentat organului vamal invoic-ul nr. 002 din 11.02.2010 și CMR-ul nr. 335193 din 11.02.2010, documente din care reieșea faptul, că respectivul autocamion era încărcat cu 20000 kg de „țevi metalice”, exportator fiind întreprinderea OOO „Metal Tranzit”, din Ucraina, or. Enakievo, str. Voljscaia 56, destinatar fiind întreprinderea „Guscan Makina D.Gaz SAN.VE. TIC LTD” din Turcia, or. Ancara, iar autocamionul aparținea întreprinderii de transport SC „TRANSMAXIM INTERNATIONAL” SRL cu sediul în 2 România, or. București, str. Prof. Nicoara Moise bl. A3, ap. 43, a cărei fondator este cet. Maxim Victor. În rezultatul controlului vamal prin aparatul de raze X Ray „Rapiscan”, nu s-au stabilit divergențe cu referință la marfa transportată și documentele de însoțire prezentate organului vamal, fiind stabilit termenul de tranzit prin Republica Moldova 8 zile. Ulterior, în perioada 17.02.2010-04.03.2010, unitatea de transport „DAF” cu n/î B98NIW a staționat pe teritoriul stației de deservire a SRL „Politrans” situată în mun. Chișinău, str. Uzinelor 90 A, pe motiv, că s-au defectat injectoarele de la motor și mijlocul de transport necesita a fi reparat, însă careva acțiuni în vederea înlăturării defectelor tehnice nu au fost întreprinse. Cu solicitarea de a permite staționarea captractorului „DAF” cu n/î B98NIW pe teritoriul SRL „Politrans” s-a adresat cet. Moraru Andrei, care este directorul SC „AV-EXPITRANS” SRL, cu adresa juridică în mun. Chișinău, str. Grădinilor 25, ap. 177. Astfel, la rugămintea lui Moraru Andrei către juristul SRL „Politrans”, Vlasiuc Vitalie, ultimul a întocmit și eliberat lui Moraru Andrei notificările în care erau introduse date denaturate referitor la faptul, că captractorul de model „DAF" cu n/î B98NIW se află la reparație pe teritoriul SRL „Politrans”. Totodată, cererea directorului firmei de transport „Transmaxim International” SRL, Ovidiu Maxim din 01.03.2010, care de facto nu activează la întreprinderea sus menționată, a fost prezentată către SRL „Politrans” de către cet. Moraru Andrei, care de asemenea ulterior a prezentat-o și la Biroul Vamal Chișinău, știind cu certitudine că în privința mijlocului de transport nu se întreprind acțiuni de reparare. Ulterior, la 04 martie 2010, aproximativ la ora 18:48 aceeași unitate de transport condusă de Ganea Anatolie, a fost înregistrată la ieșirea din Republica Moldova prin postul vamal Leușeni - Albița (auto), fiind prezentate controlului vamal aceleași documente ca și la postul vamal Tudora - Starokazacie (rutier). La postul vamal Leușeni - Albița, inspectorul vamal Ambrosie Tudor, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu responsabilul de tură Nacu Roman și a șefului adjunct al postului vamal Frîncu Vasile, știind cu certitudine, că în semiremorcă se află țigări fără documente de proveniență, contrar prevederilor ordinului directorului Serviciului Vamal nr. 12 o din 15.01.2010, care prevede obligativitatea birourilor vamale de a supune controlului vamal nedestructiv cu utilizarea scanerului „Rapyscan” toate mijloacele de transport destinate transportului de mărfuri și care traversează frontiera vamală prin punctele de trecere, a închis tranzitul și a permis trecerea camionului sus menționat fără a fi supus controlului prin scanerul „Rapyscan”. Tot la 04 martie 2010, aproximativ pe la ora 01:30 la punctul de control vamal Albita, județul Vaslui, România, s-a prezentat pentru a intra în România, cetățeanul Republicii Moldova Ganea Anatolie, conducînd autocamionul de model „DAF” cu n/î B98NIW și semiremorca cu n/î B97ZKK. La controlul de frontieră acesta a prezentat organului vamal aceleași documente ca și organului vamal din Republica Moldova. 3 Fiind supus controlului de frontieră s-a constatat, că în camion nu era marfa indicată în documentele de însoțire prezentate organului vamal și anume „țevi metalice”, dar a fost substituită, prin tăierea cablului cu care a fost sigilată semiremorca, cu 694375 pachete de țigări de proveniență - Republica Moldova, dintre care 177500 pachete de țigări de marca „Doina”, 194375 pachete de țigări de marca „Plugarul" și 322500 pachete de țigări de marca „MT”, avînd o valoare în vamă de 2.285.343,75 lei RM, pentru care șoferul Ganea Anatolie nu poseda documente justificative de proveniență și transport. Acțiunile lui Procopișin Veaceslav, fiind manifestate prin participație complexă, avînd rolul de organizator, exprimat prin coordonarea și dirijarea acțiunilor participanților la săvîrșirea infracțiunii, au fost încadrate în baza art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal - contrabanda, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, prin declararea neautentică în documentele vamale, săvîrșite de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari. Ambrosii Fiodor, în perioada 14 februarie 2010-04 martie 2010, deținînd funcția de inspector al postului vamal Leușeni, împreună cu șeful adjunct al biroului vamal Leușeni, Frîncu Vasile, precum și Procopișin Veaceslav, Ganea Anatolie, urmărind scopul trecerii ilegale peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor - țigări de marcă „Doina”, „Plugarul” și „MT” în proporții deosebit de mari, au alcătuit un plan criminal bine chibzuit, cu repartizarea rolurilor între ei. Astfel, la 14.02.2010, în jurul orelor 01:37, prin postul vamal Tudora- Starokazacie (rutier) a intrat pe teritoriul Republicii Moldova camionul de model „DAF” cu n/î B98NIW și semiremorca cu n/î B97ZKK, la volanul căruia se afla Ganea Anatolie. În rezultatul controlului vamal prin aparatul de raze X Ray „Rapiscan”, nu s-au stabilit divergențe cu referință la marfa transportată și documentele de însoțire prezentate organului vamal și anume țevi metalice în cantitate de 20.000 kg. În perioada 17.02.2010-04.03.2010 unitatea de transport „DAF” cu n/î B98NIW a staționat pe teritoriul stației de deservire a SRL „Politrans” situată în mun. Chișinău, str. Uzinelor 90 A, pe motiv, că s-au defectat injectoarele de la motor și mijlocul de transport necesita a fi reparat, însă careva acțiuni în vederea înlăturării defectelor tehnice nu au fost întreprinse. Cu solicitarea de a permite staționarea captractorului „DAF” cu n/î B98NIW pe toriul SRL „Politrans” s-a adresat cet. Moraru Andrei, a.n. 15.09.1972, care este directorul S.C. „AV-EXPITRANS” S.R.L., cu adresa juridică în mun. Chișinău, str. Grădinilor 25, ap. 177 și care este angajatorul (șeful) șoferului Ganea Anatolie, persoană ce activează la întreprinderea menționată din 2007. Totodată, cererea directorului firmei de transport „Transmaxim International” S.R.L. Ovidiu Maxim din 01.03.2010 a fost prezentată către „Politrans” S.R.L. de către cet. Moraru Andrei, care de asemenea ulterior a prezentat-o și la Biroului Vamal Chișinău, știind cu certitudine că în privința mijlocului de transport nu se întreprind acțiuni de reparare. 4 Ulterior, la 04.03.2010, ora 18:48 aceeași unitate de transport condusă de Ganea Anatolie, a fost înregistrată la ieșirea din Republica Moldova prin postul vamal Leușeni - Albița (auto), fiind prezentate controlului vamal aceleași documente ca și la postul vamal Tudora - Starokazacie (rutier). La postul vamal Leușeni-Albița, inspectorul vamal Ambrosii Fiodor, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu șeful adjunct al biroului Frîncu Vasile, știind cu certitudine că în semiremorcă se află țigări fără documente de proveniență, contrar prevederilor ordinul nr. 12 care prevede obligativitatea birourilor vamale de a supune controlului vamal nedestructiv cu utilizarea scanerului „Rapyscan” toate mijloacele de transport destinate transportului de mărfuri și care traversează frontiera vamală prin punctele de trecere, a închis tranzitul și a permis trecerea camionului sus menționat fără a fi supus controlului cu scanerul „Rapyscan”. Aproximativ pe la ora 01:30 la punctul de control vamal Albita, județul Vaslui, România, s-a prezentat pentru a intra în România, cetățeanul Republicii Moldova Ganea Anatolie, a.n. 04.06.1973, conducînd autocamionul de model „DAF” cu n/î B98NIW și semiremorca cu n/î B97ZKK. La controlul de frontieră acesta a prezentat organului vamal invoic-ul nr. 002 din 11.02.2010 și CMR-ul nr. 335193 din 11.02.2010, documente din care reieșea faptul, că respectivul autocamion era încărcat 20.000 kg de „țevi metalice”, exportator fiind întreprinderea OOO „Metal Tranzit”, din Ucraina, or. Enakievo, str. Voljscaia 56, destinatar fiind întreprinderea „Guscan Makina D.Gaz SAN.VE. TIC LTD” din Turcia, or. Ankara, iar autocamionul aparținea întreprinderii de transport S.C. „TRANSMAXIM INTERNATIONAL” SRL cu sediul - România, or. București, str. Prof. Nicoară Moise 39, bl. A3, ap. 43, a cărei fondator este cet. Maxim Victor. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, manifestate prin intenție directă, Ambrosii Fiodor, prin participație complexă, avînd rolul de complice exprimat prin înlăturarea de obstacole, care făceau imposibilă săvîrșirea infracțiunii, adică nesupunerea controlului fizic și cu raze X a autocamionului de model „DAF” cu n/î B98NIW și semiremorcii cu n/î B97ZKK a permis trecerea ilegală peste frontiera vamală a țigărilor în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (5), 248 alin. (5), lit. b), c), d) Cod penal. Frîncu Vasile, în perioada 14 februarie 2010 - 04 martie 2010, deținînd funcția de șef-adjunct al Biroului vamal Leușeni, împreună cu inspectorul postului vamal Leușeni, Abrosii Fiodor, precum și cetățenii Ganea Anatolie și Procopișin Veaceslav, urmărind scopul trecerii ilegale peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor - țigări de marcă „Doina”, „Plugarul” și „MT” în proporții deosebit de mari, au alcătuit un plan criminal bine chibzuit, cu repartizarea rolurilor între ei. Astfel, la 14.02.2010, în jurul orelor 01:37 prin postul vamal Tudora- Starokazacie (rutier) a intrat pe teritoriul Republicii Moldova camionul de model „DAF” cu n/î B98NIW și semiremorca cu n/î B97ZKK, la volanul căruia se afla Ganea Anatolie. În rezultatul controlului vamal prin aparatul de raze X Ray „Rapiscan”, nu s-au stabilit divergențe cu referință la marfa transportată și 5 documentele de însoțire prezentate organului vamal și anume țevi metalice în cantitate de 20.000 kg. În perioada 17.02.2010-04.03.2010 unitatea de transport „DAF” cu n/î B98NIW a staționat pe teritoriul stației de deservire a SRL „Politrans” situată în mun. Chișinău, str. Uzinelor 90A, pe motiv, că s-au defectat injectoarele de la motor și mijlocul de transport necesita a fi reparat, însă careva acțiuni în vederea înlăturării defectelor tehnice nu au fost întreprinse. Ulterior, la 04.03.2010, ora 18:48 aceeași unitate de transport condusă de Ganea Anatolie, a fost înregistrată la ieșirea din Republica Moldova prin postul vamal Leușeni - Albița (auto), fiind prezentate controlului vamal aceleași documente ca și la postul vamal Tudora - Starokazacie (rutier). La postul vamal Leușeni-Albița, șef-adjunct de post Frîncu Vasile prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu inspectorul vamal Ambrosii Fiodor, care știind cu certitudine că în semiremorcă se află țigări fără documente de proveniență, contrar prevederilor ordinului directorului Serviciului Vamal nr. 12 din 15.01.2010, care prevede obligativitatea birourilor vamale de a supune controlului vamal nedestructiv cu utilizarea scanerului „Rapyscan” toate mijloacele de transport destinate transportului de mărfuri și care traversează frontiera vamală prin punctele de trecere, a închis tranzitul și a permis trecerea camionului sus menționat fără a fi supus controlului prin scanerul „Rapyscan”. Aproximativ pe la ora 01:30 la punctul de control vamal Albița, județul Vaslui, România, s-a prezentat pentru a intra în România, cetățeanul Republicii Moldova Ganea Anatolie, conducînd autocamionul de model „DAF” cu n/î B98NIW și semiremorca cu n/î B97ZKK. La controlul de frontieră acesta a prezentat organului vamal aceleași documente ca și organului vamal din Republica Moldova. Fiind supus controlului de frontieră s-a constatat, că în camion nu era marfa indicată în documentele de însoțire prezentate organului vamal și anume „țevi metalice”, dar a fost substituită cu 694.375 pachete de țigări de proveniență - Republica Moldova, dintre care 177500 pachete de țigări de marca „Doina”, 194375 pachete de țigări de marca „Plugarul” și 322500 pachete de țigări de marca „MT”, avînd o valoare în vamă de 2.285.343,75 lei RM, pentru care șoferul Ganea Anatolie nu poseda documente justificative de proveniență și transport. Astfel, prin acțiunile sale intenționate, manifestate prin intenție directă, Frîncu Vasile, prin participație complexă, avînd rolul de complice exprimat în înlăturarea de obstacole, care făceau imposibilă săvîrșirea infracțiunii, adică nesupunerea controlului fizic și cu raze X a autocamionului de model „DAF” cu n/î B98NIW și semiremorcii cu n/î B97ZKK a permis trecerea ilegală peste frontiera vamală a țigărilor, în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (5), 248 alin. (5), lit. b), c), d) Cod penal. Nacu Roman, exercitînd funcția de inspector principal al postului vamal Leușeni-Albița (auto), responsabil de tură, prin ordinul nr.68 din 16.01.2010 și ordinul nr. 171-p din 12.02.2010 al Serviciului Vamal, repartizat conform graficului de serviciu la punctul de trecere a frontierei de stat, la data de 6 04.03.2010, manifestînd atitudinea neglijentă față de îndeplinirea obligațiunilor de serviciu, deși le cunoștea, la momentul traversării frontierei de stat din R. Moldova în România a autocamionului de model „DAF” cu n/î B98NIW și semiremorca cu n/î B97ZKK, condus de Ganea Anatolie, avînd în obligațiunile sale funcționale respectarea Constituției, legilor și altor acte normative, asigurarea unui control al actelor vamale ce trebuie perfectate, în conformitate cu instrucțiunile și regulamentele în vigoare și exercitarea controlului în respectarea de către colaboratorii turei a prevederilor actelor legislative și normelor ce țin de activitatea vamală, a încălcat obligațiunile responsabilului de tură, prevăzute în instrucțiunea de serviciu, prin ce a cauzat daune în proporții mari intereselor publice în următoarele circumstanțe. La 04.03.2010, ora 18:48 unitatea de transport de model „DAF” cu n/î B98NIW și semiremorca cu n/î B97ZKK condusă de Ganea Anatolie, a fost înregistrată la ieșirea din Republica Moldova prin postul vamal Leușeni-Albița (auto), fiind prezentate controlului vamal invoic-ul nr. 002 din 11.02.2010 și CMR-ul nr. 335193 din 11.02.2010, documente din care reieșea faptul, că respectivul autocamion era încărcat cu 20.000 kg de „țevi metalice”, exportator fiind întreprinderea OOO „Metal Tranzit” din Ucraina, or. Enakievo, str. Voljscaia 56, destinatar fiind întreprinderea „Guscan Makina D.Gaz SAN.VE. TIC LTD” din Turcia, or. Ankara, iar autocamionul aparținea întreprinderii de transport S.C. „TRANSMAXIM INTERNATIONAL” SRL cu sediul în România, or. București, str. Prof. Nicoară Moise 39, bl. A3, ap. 43. După intrarea camionului în postul vamal, exercitînd funcția de inspector principal al postului vamal Leușeni - Albița (auto), responsabil de tură Nacu Roman, îndeplinind necorespunzător obligațiile de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente, nu a exercitat controlul asupra respectării de către colaboratorul turei Ambrosii Fiodor a obligațiunilor de serviciu, contrar prevederilor ordinul nr. 12, care prevede obligativitatea birourilor vamale de a supune controlului vamal nedestructiv cu utilizarea scanerului „Rapyscan” toate mijloacele de transport destinate transportului de mărfuri și care traversează frontiera vamală prin punctele de trecere, a închis tranzitul și a permis trecerea camionului sus menționat fără a fi supus controlului cu scanerul „Rapyscan”. Aproximativ la ora 01:30 la punctul de control vamal Albița, județul Vaslui, România, s-a prezentat pentru a intra în România, cetățeanul Republicii Moldova Ganea Anatolie Tudor, a.n. 04.06.1973, conducînd autocamionul de model „DAF” cu n/î B98NIW și semiremorca cu n/î B97ZKK. La controlul de frontieră acesta a prezentat organului vamal invoic-ul nr. 002 din 11.02.2010 și CMR-ul nr. 335193 din 11.02.2010, documente din care reieșea faptul, că respectivul autocamion era încărcat cu 20.000 kg de „țevi metalice”, exportator fiind întreprinderea OOO „Metal Tranzit”, din Ucraina, or. Enakievo, str. Voljscaia 56, destinatar fiind întreprinderea „Guscan Makina D.Gaz SAN.VE. TIC LTD” din Turcia, or. Ankara, iar autocamionul aparținea întreprinderii de transport S.C. „TRANSMAXIM INTERNATIONAL” SRL cu sediul în România, or.București, str. Prof. Nicoară Moise 39, bl. A3, ap. 43. 7 Fiind supus controlului de frontieră s-a constatat, că în camion nu era marfa indicată în documentele de însoțire prezentate organului vamal și anume „țevi metalice”, dar a fost substituită cu 694375 pachete de țigări de proveniență - Republica Moldova, dintre care 177500 pachete de țigări de marca „Doina”, 194375 pachete de țigări de marca „Plugarul” și 322500 pachete de țigări de marca „MT”, avînd o valoare în vamă de 2.285.343,75 lei RM, pentru care șoferul Ganea Anatolie nu poseda documente justificative de proveniență și transport. Prin acțiunile sale Nacu Roman a cauzat daune în proporții mari intereselor publice prin diminuarea autorității Serviciului Vamal atît în plan intern cît și internațional, deoarece trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, prin declararea neautentică în documentele vamale, în proporții deosebit de mari, este o acțiune, care este prevăzută de legislația penală a R. Moldova ca o activitate ilegală, care periclitează ordinea de trecere legală a mărfurilor peste frontiera vamală a R. Moldova și nimeni nici într-o împrejurare nu este în drept să o săvîrșească. Acțiunile respective prima instanță le-a reîncadrat din art.42 alin.(5), 248 alin.(5) lit. b), c), d) Cod penal în baza art. 329 alin. (1) Cod penal - neglijența, adică îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană cu funcție de răspundere a obligațiunilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconștiincioase față de ele cauzînd daune în proporții mari intereselor publice. 3. Sentința a fost atacată cu apeluri de către procuror, avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului Frîncu Vasile, avocatul Crăciun Veaceslav în numele inculpatului Ambrosii Fiodor, avocatul Savva Viorel în numele inculpatului Procopișin Veaceslav, avocatul Bularu Sergiu în numele inculpatului Nacu Roman. 3.1. Procurorul în apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care: Procopișin Veaceslav să fie condamnat în baza art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal la 8 ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis; Ambrosii Fiodor să fie condamnat în baza art. 42 alin. (5), art. 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal la 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; Frîncu Vasile să fie condamnat în baza art. 42 alin. (5), art. 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; Nacu Roman să fie condamnat în baza art. 42 alin. (5), art. 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Procurorul a considerat, că instanța greșit a recalificat acțiunile lui Nacu Roman din infracțiunea de contrabandă prevăzută de art.42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal în infracțiunea de neglijență în serviciu prevăzută de art. 329 alin. (1) Cod penal, din motiv că, din probele prezentate și cercetate în cadrul ședinței de judecată, s-a constatat cu certitudine, că la 04 martie 2010, Nacu Roman fiind responsabil de tură la postul vamal Leușeni-Albița, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu șeful adjunct de post Frîncu Vasile și inspectorul vamal Ambrosie Tudor, știind că în semiremorcă se află țigări fară documente de proveniență, contrar ordinului serviciului vamal, care prevede obligativitatea 8 trecerii controlului camioanelor cu raze X, a permis închiderea tranzitului și trecerea camionului de model „DAF” cu n/î B98NIW, în care se transportau 694375 pachete de țigări, fără a fi supus controlului prin razele X sau a controlului fizic, fapt care a dus la comiterea infracțiunii prevăzute de art.42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal. Totodată, în opinia acuzatorului de stat, la aplicarea pedepsei inculpaților Procopișin Veaceslav, condamnat de săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, Ambrosii Fiodor și Frîncu Vasile condamnați de săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal, instanța de judecată nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acestora, de personalitatea inculpaților, de circumstanțele cauzei care agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestora, astfel, stabilindu-le o pedeapsă blîndă. 3.2. Avocatul Suveică Tudor în apelul declarat în numele lui Frîncu Vasile a solicitat casarea sentinței, cu achitarea ultimului, invocînd că la baza sentinței de condamnare a lui Frîncu Vasile, instanța de fond a pus analiza descifrărilor convorbirilor telefonice, conform cărora chipurile, Frîncu Vasile discuta telefonic cu Procopișin Veaceaslav, precum că a avut o discuție și cu Ganea Anatolie, pe care l-a contactat personal. În urma analizei descifrărilor convorbirilor telefonice, instanța de judecată a ajuns la concluzia, că circumstanțele descrise confirmă participația directă a lui Frîncu Vasile în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin.(5), 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal, or în caz contrar faptul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a țigărilor, prin declararea neautentică în documentele vamale, nu ar fi avut loc. Totodată, convorbirile telefonice, puse la baza sentinței de condamnare a inculpatului Frîncu Vasile, au fost întreținute cu două zile pînă la săvîrșirea infracțiunii, aceste convorbiri, precum și conținutul lor prin nimic n-au fost confirmate. Probele puse la baza sentinței (descifrarea convorbirilor telefonice) nici n-au fost obiectul examinării în ședința de judecată, acestea n-au fost confirmate prin alte probe și de fapt, constituie doar niște presupuneri nefondate ale instanței de fond, privitor la complicitatea inculpatului Frîncu Vasile în săvîrșirea infracțiunii de contrabandă. Apelantul a menționat că, instanța de fond ignorînd prevederile legislației procesual penale, a pus la baza sentinței de condamnare doar analiza descifrărilor convorbirilor telefonice, neluînd în considerație alte materiale ale cauzei penale care demonstrează lipsa vinovăției inculpatului. Conform fișei de post, al șefului-adjunct al postului vamal Leușeni - Albița, în atribuțiile acestuia nu întră închiderea tranzitului și permiterea trecerii camioanelor, aceste atribuții aparținînd altor colaboratori. Reieșind din aceiași fișă de post, dar și conform graficului de serviciu a posturilor vamale ale Biroului vamal Leușeni, pentru luna martie 2010, regimul de muncă a lui Frîncu Vasile, la data de 04.03.2010 a fost de la orele 08:00 pînă la orele 17:00, adică la ora 9 săvîrșirii infracțiunii - 18:48, el nu se afla la serviciu și nici pe teritoriul Biroului vamal. Avocatul a considerat absurd faptul, că instanța de fond a pus fișa de post nr.59 și graficul de serviciu a posturilor vamale ale Biroului vamal Leușeni pe luna martie 2010, din care urmează că programul de lucru al șefului-adjunct al postului vamal Frîncu Vasile este de 40 ore pe săptămînă, orele de lucru fiind între 08:00 - 17:00, la baza învinuirii, pe cînd aceste documente demonstrează din contra - nevinovăția acestuia. Mai mult ca atît, a atenționat că, organul de urmărire penală în ordonanța de punere sub în învinuire a inculpatului Frîncu Vasile a indicat, că ultimul deținînd funcția de șef-adjunct al Biroului vamal Leușeni, împreună cu responsabilii de tură al aceluiași post Nacu Roman și inspectorul postului vamal Leușeni, Ambrosii Fiodor, precum și cetățenii Moraru Andrei, Maxim Victor, Ganea Anatolie și Procopișin Veaceslav, urmărind scopul trecerii ilegale peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, au alcătuit un plan criminal bine chibzuit, cu repartizarea rolurilor între ei. La aceiași concluzie a ajuns și instanța de judecată în sentința de condamnare, dar nici organul de urmărire penală și nici instanța de fond n-au indicat în documentele procesuale, care a fost rolul și acțiunile concrete ale inculpatului Frîncu Vasile în calitate de complice, care au fost acțiunile lui concret la săvîrșirea infracțiunii, deoarece nici inculpații și nici unul din martorii audiați nu au făcut declarații în privința inculpatului Frîncu Vasile, referitor la participarea lui la examinarea autocamionului, întocmirea documentelor vamale s-au darea cărorva indicații subalternilor săi în scopul înlăturării obstacolelor la trecerea mărfurilor de contrabandă. Apelantul a mai invocat, că în cazul inculpaților Moraru Andrei și Maxim Victor instanța a dat probelor o apreciere critică, adoptînd o sentință de achitare, iar în cazul inculpatului Frîncu Vasile, împotriva căruia acuzarea în general n-a prezentat probe, a adoptat o sentință de condamnare. 3.3. Avocatul Crăciun Veaceslav în apelul declarat în numele lui Ambrosii Fiodor a solicitat casarea sentinței, cu achitarea ultimului, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, invocînd că sentința este ilegală și neîntemeiată, deoarece toate probele dobîndite în cauza penală indică la constatarea inexistenței infracțiunii. A menționat că, pe tot parcursul ședințelor de judecată procurorul nu a combătut probele apărării, mai mult ca atît că Ambrosii Fiodor a explicat toate împrejurările care au avut loc, dînsul a acționat în strictă conformitate cu fișa postului nr.592 din 30.11.2009, în care sunt stipulate în corespundere cu regulamentele și ordinile interne ale serviciului vamal și anume, în fișa postului se descria scopul general al funcției, sarcinile de bază, atribuțiile de serviciu, responsabilitățile, împuternicirile. Cele descrise în învinuire precum că acțiunile lui Ambrosii Fiodor erau intenționate, care se manifestă prin intenție directă, prin participare complexă, avînd rolul de complice, exprimat prin înlăturarea de obstacole care făceau imposibilă săvîrșirea infracțiunii, adică nesupunerea controlului fizic și cu raze X 10 a autocamionului, însă aceste acțiuni dimpotrivă au fost efectuate de Ambrosii Fiodor, care ieșea la fiecare automobil, efectua controlul fizic și după asta le trimitea la „Rapiscan” razele X. În acțiunile acestuia nu intra de a ține șoferul ca să treacă razele X. Faptul dat este confirmat de către martorul Botnari Sergiu, care a comunicat, că într-adevăr pe data de 3-4 februarie 2010 a traversat frontiera Leușeni și de către inspectorii vamali, care au efectuat controlul fizic a fost ulterior trimis cu automobilul său să treacă scanerul Rapiscan. La fel și martorul Iordan Victor, șef-adjunct post vamal Tudora a mărturisit că referitor la scanarea automobilelor sunt întăriți inspectori care sunt numiți prin ordinul serviciului vamal și acest ordin este adus sub semnătură, aceștia din urmă ducînd răspundere de acest scaner, însă scanarea este efectuată de către operator care scanează, are studii și la fel se numesc prin ordin. De asemenea și martorul Bejan Nicolae, care lucrează în calitate de operator pe Rapiscan a declarat instanței, că acumulează pașapoartele tehnice în jur de 8 autocamioane, le înregistrează și apoi le scanează, iar dacă apar careva suspiciuni, îndată informează inspectorul vamal. La fel, a menționat că este ordin de serviciu că automobilele mărfare să treacă vama apoi scanarea. Aceste automobile sunt trimise de vameși cu actele spre scanare după controlul fizic, dar în obligațiunile de serviciu ale inspectorului vamal nu este ca să-i aducă pe fiecare și să supravegheze trecerea sau nu a Rapiscanerului și că pe 04.03.2010 Rapiscanerul a lucrat 24 de ore, atunci nu se eliberau careva tichete șoferului și inspectorul vamal nu putea cunoaște dacă a trecut sau nu Rapiscanerul, dar la momentul actual se eliberează tichete fiecărui automobil. Apelantul a menționat că, organul de urmărire penală înaintînd învinuirea nu a menționat concret indicii contrabandei în acțiunile lui Ambrosii Fiodor, astfel Ambrosii Fiodor a acționat în limitele atribuțiilor de serviciu, respectînd obligațiunile care formează competența de serviciu, competență care este determinată prin actele normative corespunzătoare a serviciului vamal, Cod vamal, acte normative ale departamentului vamal, acte cu vocație internațională în domeniul vamal. 3.

Avocatul Savva Viorel în apelul declarat în numele inculpatului Procopișin Veaceslav a solicitat casarea sentinței și achitarea ultimului, din motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat, invocînd că nici o probă care a fost cercetată nemijlocit în ședințele de judecată nu denotă faptul, că inculpatul Procopișin Veaceslav ar fi săvîrșit infracțiunea de care este învinuit, că starea de fapt enunțată, precum și nevinovăția inculpatului Procopișin Veaceslav rezultă din lipsa probatoriului și din declarațiile martorilor Bandalac Victor, Bandalac Dorina și Bandalac Lucia. Acuzarea nu a prezentat absolut nici o probă, care ar confirma că Procopișin este organizatorul săvîrșirii infracțiunii de contrabandă, nu a fost stabilit faptul, că acesta ar avea vreo legătură cauzală cu trecerea peste frontiera vamală a RM a țigărilor de contrabandă, deoarece o sentință de condamnare poate fi pronunțată doar în cazul în care se constată incontestabil contribuția unei persoane în calitate de organizator. Nici un martor și nici un inculpat audiați în 11 ședința de judecată nu au indicat direct sau indirect asupra contribuției lui Procopișin V. la săvîrșirea infracțiunii imputate. Toată acuzarea este bazată pe interceptările convorbirilor telefonice și pe faptul, că Procopișin se afla în regiunea vămii Leușeni, însă din interceptările convorbirilor telefonice nu rezultă absolut nimic referitor la comiterea infracțiunii de contrabandă, iar faptul că Procopișin se afla în regiunea vămii Leușeni a fost explicat de acesta detaliat în depozițiile sale, care au fost confirmate de martorii Bandalac Victor, Bandalac Dorina și Bandalac Lucia. 3.

Avocatul Bularu Sergiu în apelul declarat în numele inculpatului Nacu Roman a solicitat casarea sentinței și achitarea ultimului, din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329 Cod penal, invocînd că ordonanța de învinuire înaintată inculpatului Nacu Roman nu corespunde unui act de învinuire și respectiv contravine legislației procesual penale în vigoare, învinuirea formulată inculpatului Nacu Roman nu și-a găsit confirmarea, învinuirea în sine conținînd o presupunere compusă, care nu are nici o legătură de fapt și de drept. A menționat că, în conținutul sentinței se indică, precum că există legătură cauzală directă și constă în lipsa unui control eficient din partea inspectorului principal al biroului vamal Nacu Roman, care fiind responsabil de activitatea turei nr. 3 nu a asigurat exercitarea serviciului conform prevederilor pct. 8) lit. c), g), i) și n) al Instrucțiunii de serviciu a responsabilului de tură și de supravegherea activității în anumite sectoare din cadrul posturilor vamale. Din conținutul învinuirii, mai rezultă că Nacu R., știind cu certitudine că în semiremorcă se află țigări, încălcînd prevederile ordinului nr. 12 a Serviciului Vamal a închis tranzitul și a permis trecerea camionului fără a fi supus controlului cu scanerul „Rapiscan”. La rîndul său, instanța de fond, formulînd argumentarea reîncadrării acțiunilor inculpatului menționează, că, de fapt, Nacu Roman, încălcînd aceleași prevederi ale ordinului nr.12 din 15.02.2010 cu care era cunoscut, îndeplinind necorespunzător obligațiile de serviciu, nu a întreprins măsuri de supraveghere a autocamionului pentru a fi scanat cu razele X, fiind încălcate prevederile acestui ordin, fără ca să argumenteze care de fapt a fost conținutul real al textului din ordinul nr.12 din 15.02.2010 pentru că instanței de fond i-a fost prezentat de către partea apărării copia ordinului care de fapt a fost pus la dispoziție pentru cunoștință Biroului vamal Leușeni și în care era indicat că sunt supuse controlului cu razele X unele mijloace de transport, ca mai apoi cuvîntul „unele” să fie șters și înlocuit într-un mod foarte vizibil cu cuvîntul „toate”. Partea acuzării a anexat la materialele cauzei ordinul în care acesta nu conține ștersături, deoarece copia lui a fost ridicată după săvîrșirea acestei infracțiuni, însă realitatea este una simplă și care se dovedește prin copia ordinului anexat de către partea apărării pe care este rezoluția conducerii și care conține toate specimentele necesare. Instanța de fond nu a stabilit realitatea, cu referire la funcția de răspundere a lui Nacu Roman la data de 04.03.2010, despre care este de menționat că potrivit 12 circumstanțelor reale și actului de învinuire sub aspectul timpului săvîrșirii infracțiunii camionul a trecut controlul vamal și frontiera vamală a RM la data de 04.03.2010, ora 18.48 - ora Republicii Moldova. Totodată, potrivit ordinului nr. l54-p din 04.03.2010 emis de către Directorul general al Serviciului Vamal T. Balițchii - în legătură cu desfășurarea anchetei de serviciu privind investigarea cazului de deplasare ilegală peste frontiera RM a unui lot de țigări prin postul vamal Leușeni -Albita, se suspendă începînd cu 04.03.2010 raporturile de serviciu cu colaboratorii Nacu Roman și Ambrosie Tudor. Data de 04.03.2010 se consideră începînd cu ora 00.00, or potrivit ordinului respectiv, care pînă în prezent este în vigoare și nu este anulat, la acea dată care este incriminată inculpatului Nacu, precum că fiind persoană cu funcție de răspundere, ultimul era suspendat din funcție, iar în ordinul respectiv nu se specifică ce fel de lot de țigări, cînd a trecut și cine l-a trecut, prin urmare se poate doar presupune că este vorba anume de acest caz, însă acest fapt nu se cunoaște și doar acest lucru este cert. Referitor la daunele în proporții deosebit de mari aduse intereselor publice instanța, de asemenea, nu a argumentat în nici un fel acest element constitutiv obligatoriu pentru existența infracțiunii de neglijență în serviciu, care sunt daunele, în ce mod acestea sunt sau nu în proporții mari, adică mai mult de 50 000 lei etc. Apelantul, specificînd latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii, a considerat eronată concluzia instanței privind legătura de cauzalitate dintre existența infracțiunii de neglijență în serviciu și trecerea peste frontiera vamală a camionului care a fost depistat pe partea României, astfel că, analiza logică a acțiunilor lui Nacu R. nu poate fi supusă acestei răspunderi din motiv că obligațiunile șefului de tură sunt foarte multe pe toate compartimentele, inclusiv de intrare în țară, ieșire, devamare etc. A menționat că, în sensul învinuirii prin care ultimul trebuia să prevadă, reiese că acesta urma să țină de mînă fiecare șofer a fiecărui mijloc de transport, deoarece teoria probabilității faptului de a trece prin contrabandă orice bunuri prin orice mijloace și la orice oră și de către oricine există, și anume din acest motiv s-a și instituit din cele mai vechi timpuri controlul vamal, iar din concluzia instanței reiese că orice colaborator care a fost numit șef de tură va răspunde pentru orice compartiment la care se admit de către colaboratorii din subordine careva abateri. Această poziție este una incorectă, continuînd cu ideea că pentru controlul nemijlocit a camionului a existat lucrătorul vamal Ambrosii, ultimul a fost repartizat la acest compartiment de către Nacu Roman, însă acesta l-a instruit înainte de a-l repartiza la acest post, respectiv Nacu R. era în imposibilitate absolută în timp și spațiu să se afle permanent la postul de ieșire a transportului din țară, este de menționat că Nacu Roman în acea zi nu a avut careva tangență cu trecerea peste frontiera vamală a acelui camion, respectiv nu a avut absolut nici o posibilitate să deschidă tranzitul sau să contribuie într-un fel sau altul la evitarea controlului cu razele X a acestuia, din motiv că nu a participat la întocmirea 13 formalităților de trecere a camionului peste frontiera vamală respectiv în acest sens nici nu a dat careva indicații subalternilor săi, inclusiv lui Ambrosii. La fel, a menționat că, instanța de fond face legătura cu faptul de contrabandă depistată de către vameșii români în vama română deja la data de 05.03.2010 ora 01.30. Este vorba de aflare a camionului în zona de frontieră timp de 6 ore și jumătate, ce a făcut tot acest timp camionul în această porțiune de drum care se parcurge timp de cîteva minute. Nici această circumstanță nu a fost clarificată. Apelantul a indicat că, nu există elemente constitutive ale infracțiunii incriminate inculpatului Nacu Roman, iar învinuirea înaintată de către instanța de fond, care nu este în drept să preia rolul acuzatorului de stat, este una declarativă și ilegală. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2012 au fost respinse apelurile declarate de procuror și de avocații în numele inculpaților Procopișin Veaceslav, Frîncu Vasile, Ambrosii Fiodor și Nacu Roman, cu menținerea hotărîrii atacate. 5. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizînd obiectiv cumulul de probe prin рrisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionînd asupra vinovăției inculpaților Procopișin Veaceslav de săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal; Ambrosii Fiodor și Frîncu Vasile în baza art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal și Nacu Roman în baza art. 329 alin. (1) Cod penal. Deși inculpații nu au recunoscut vina lor în săvîșirea infracțiunii imputate, instanța de apel a constatat că vinovăția acestora este demonstrată integral prin probele acumulate legal în cadrul urmăririi penale și examinate în instanța de judecată, precum și recercetate și verificate în cadrul instanței de apel. Verificînd legalitatea pedepsei stabilite, instanța de apel a constatat că instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, stabilindu-le o pedeapsă echitabilă pentru infracțiunile imputate.

Hotărîrile nominalizate au fost atacate cu recursuri ordinare de către procuror, de inculpatul Frîncu Vasile și avocatul acestuia, Suveică Tudor, de avocatul Plămădeală Roman în numele inculpatului Nacu Roman, de avocatul Crăciun Veaceslav în numele inculpatului Ambrosii Fiodor și de avocatul Savva Viorel în numele inculpatului Procopișin Veaceslav. 6.1. Procurorul, indicînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei în privința tuturor inculpaților, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată, invocînd că:  instanța de apel nu a făcut analiza tuturor probelor prezentate de procuror în apelul său și nu s-a expus asupra motivelor invocate în el;  ambele instanțe greșit au calificat acțiunile lui Nacu Roman în baza art. 329 alin. (1) Cod penal, din motiv că din probele prezentate și cercetate în cadrul 14 ședinței de judecată s-a constatat cu certitudine, că la 04 martie 2010 Nacu Roman, fiind responsabil de tură la postul vamal Leușeni-Albița, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu șeful adjunct de post Frîncu Vasile și inspectorul vamal Ambrosie Fiodor, știind că în semiremorcă se află țigări fără documente de proveniență, contrar ordinului serviciului vamal, a permis închiderea tranzitului și trecerea camionului de model „DAF”, cu n/î B98NIW, în care se transportau 694375 pachete de țigări, fără a fi supus controlului prin razele X sau a controlului fizic, fapt care a dus la comiterea infracțiunii prevăzute de art.42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal;  la stabilirea pedepsei inculpaților Procopișin Veaceslav, Ambrosii Fiodor și Frîncu Vasile, instanța de apel nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acestora, de personalitatea inculpaților, de circumstanțele cauzei care agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestora. Pedeapsa aplicată acestora nu duce la restabilirea echității sociale, deoarece infracțiunea imputată se consideră infracțiune gravă, inculpații vina în comiterea infracțiunii nu au recunoscut-o, deci corectarea lor precum și prevenirea de noi infracțiuni este irațională fără aplicarea unei pedepse privative de libertate. 6.2. Inculpatul Frîncu Vasile și avocatul său, Suveică Tudor, indicînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, au solicitat casarea hotărîrilor, cu pronunțarea unei noi hotărîri de achitare a lui Frîncu Vasile, invocînd că:  convorbirile telefonice, puse la baza hotărîrilor de condamnare a inculpatului au fost întreținute cu două zile pînă la săvîrșirea infracțiunii și aceste convorbiri, precum și conținutul lor prin nimic n-au fost confirmate. Acestea nici n-au fost obiectul examinării în ședințele de judecată, n-au fost confirmate prin alte probe și de fapt, constituind doar niște presupuneri nefondate ale instanței de fond și a celei de apel, privitor la complicitatea inculpatului Frîncu Vasile la săvîrșirea infracțiunii de contrabandă;  la baza sentinței de condamnare au fost puse doar analiza descifrărilor convorbirilor telefonice, neluînd în considerație alte materiale ale cauzei penale care demonstrează lipsa vinovăției inculpatului;  conform fișei de post al șefului-adjunct al postului vamal Leușeni - Albița, în atribuțiile acestuia nu întra închiderea tranzitului și permiterea trecerii camioanelor, aceste atribuții aparținînd altor colaboratori. Reieșind din aceiași fișă de post, dar și conform graficului de serviciu a posturilor vamale ale Biroului vamal Leușeni, pentru luna martie 2010, regimul de muncă a lui Frîncu Vasile, la data de 04.03.2010 a fost de la orele 08:00 pînă la orele 17:00, adică la ora săvîrșirii infracțiunii - 18:48, el nu se afla la serviciu și nici pe teritoriul Biroului vamal;  nici organul de urmărire penală și nici instanța de fond și cea de apel n-au indicat în documentele procesuale, care a fost rolul și acțiunile concrete ale inculpatului Frîncu Vasile în calitate de complice, care au fost acțiunile lui concrete la săvîrșirea infracțiunii; 15  în ședințele de judecată nu au fost demonstrate împrejurările concrete în care sau desfășurat evenimentele infracționale, iar în lipsa acestora, decizia și sentința de condamnare nu putea fi bazată pe presupuneri, toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului;  instanța de judecată subiectiv a dat apreciere probelor prezentate de către acuzatorul de stat, deoarece în cazul inculpaților Moraru Andrei și Maxim Victor instanța a dat probelor o apreciere critică, adoptînd o sentință de achitare, iar în cazul inculpatului Frîncu Vasile, împotriva căruia acuzarea în general n-a prezentat probe, a adoptat o sentință de condamnare;  instanța de judecată în sentința de condamnare a făcut concluzii contradictorii privind calificarea juridică a acțiunilor inculpaților Nacu Roman, Frîncu Vasile și Ambrosii Fiodor, încadrînd acțiunile lui Nacu Roman în prevederile art. 329 alin. (1) Cod penal, iar ale lui Frîncu Vasile și Ambrosii Fiodor în prevederile art. 42 alin. (5), 248 alin. (5), lit. b), c), d) Cod penal, cărui fapt instanța de apel nu a dat nici o apreciere;  consideră că acțiunile inculpatului Frîncu Vasile nu întrunesc elementele infracțiunii de contrabandă. 6.3. Avocatul Plămădeală Roman în recursul declarat în numele inculpatului Nacu Roman, indicînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, invocînd că:  instanța de apel nu a examinat deloc apelurile declarate, deoarece nici un argument invocat în conținutul apelului nu a fost dezbătut, nu a fost analizat și contraargumentat cu careva probe cercetate în mod legal pe marginea prezentei cauze penale, ci doar s-au copiat apelurile și conținutul sentinței;  în materialele cauzei penale nu există nici o probă care ar dovedi vinovăția inculpatului Nacu Roman de comiterea a careva infracțiune. Nici o legătură cauzală cu ceilalți făptași Nacu nu are, ba mai mult personal supunîndu-și sănătatea în pericol sub acțiunea razelor ultraviolete a urcat pe dispozitivul Rapiscan și facînd legătura cu serviciul de reparație a acestuia - „VAMTEHINFORM” a încercat să pornească aparatul pentru ca acesta să funcționeze în regim normal și acest fapt a fost dovedit în instanța de fond;  pe teritoriul vamei simultan activează mai multe posturi: post de intrare camioane, post de ieșire camioane, post de intrare și respectiv ieșire a traficului mic rutier. Nacu fiind șef de tură, fizic, practic și teoretic era în imposibilitate de a se afla simultan în toate aceste posturi, respectiv în obligațiunile sale de serviciu nu intra să-l verifice pe subalternul său Ambrosii Fiodor de fiecare dată cînd ultimul perfecta actele pentru un camion sau altul;  organul de urmărire penală a anexat la materialele cauzei Ordinul nr.12-o din 15.02.2010 fără careva ștersături, însă real ordinul respectiv avea un alt conținut, fapt care în instanța de fond a fost stabilit;  instanța de fond a recalificat acțiunile inculpatului de la componența infracțiunii de contrabandă, care face parte din capitolul infracțiunilor economice 16 și de fapt stă la baza ocrotirii unor valori patrimoniale, la infracțiunea de neglijență în serviciu care face parte din capitolul infracțiunilor săvîrșite de persoane cu funcții de răspundere și are drept scop de a combate anume relațiile ce țin de buna desfășurare a activității de serviciu, iar încălcarea acestora pune în pericol activitatea normală a unei autorități publice sau instituții statale. Latura subiectivă a infracțiunii de neglijență în serviciu presupune vinovăția făptuitorului sub formă de imprudență. Făptuitorul nu prevede consecințele faptei, însă ar fi putut și trebuia să le prevadă sau prevedea posibilitatea survenirii urmărilor, dar credea, fără temei, că acestea nu se vor produce;  instanța de fond și cea de apel nu au argumentat care de fapt a fost conținutul real al textului din Ordinul nr.12 din 15.01.2010, pentru că instanței de fond i-a fost prezentat de către partea apărării copia Ordinului care de fapt a fost pus la dispoziție pentru cunoștință Biroului vamal Leușeni și în care era indicat că sunt supuse controlului cu razele X unele mijloace de transport, ca mai apoi acest cuvînt să fie șters și înlocuit într-un mod foarte vizibil cu cuvîntul toate;  partea acuzării a anexat la materialele cauzei ordinul în care acesta nu conține ștersături, deoarece copia lui a fost ridicată după săvîrșirea acestei infracțiuni, însă realitatea este una simplă și care se dovedește prin copia ordinului anexat de către partea apărării pe care este rezoluția conducerii și care conține toate specimentele necesare, și fiind solicitat instanței de apel să fie examinată această chestiune care este extrem de importantă pentru soluționarea cazului respectiv aceasta a rămas fără atenție;  cu referire la daune în proporții mari aduse intereselor publice instanțele judiciare nu au argumentat în nici un fel acest element constitutiv obligatoriu pentru existența infracțiunii de neglijență în serviciu, care sunt daunele, în ce mod acestea sunt sau nu în proporții mari, adică mai mult de 50 000 lei etc.;  instanța face legătura de cauzalitate dintre existența infracțiunii de neglijență în serviciu și trecerea peste frontiera vamală a camionului care a fost depistat pe partea României, însă analiza logică a acțiunilor lui Nacu nu poate fi supusă acestei răspunderi, din motiv că obligațiunile șefului de tură sunt foarte multe pe toate compartimentele, inclusiv de intrare în țară, ieșire, devamare etc.;  nici acuzarea de stat, nici instanța de fond și nici instanța de apel nu au constatat că la ora și timpul trecerii camionului Nacu s-a aflat anume la acel compartiment și că prin neglijența sa a fost admisă realizarea consecințelor grave care au adus daune intereselor de stat;  instanța de fond face legătura cu faptul de contrabandă depistată de către vameșii români în vama română deja la data de 05.03.2010 ora 01.30. Este vorba de aflare a camionului în zona de frontieră timp de 6 ore și jumate, ce a făcut tot acest timp camionul în această porțiune de drum care se parcurge timp de cîteva minute, nici această circumstanță nu a fost clarificată. Este cert că organele de drept pe marginea acestei cauze penale au deviat realitatea lucrurilor și circumstanțelor de fapt înaintînd învinuiri absurde unor persoane absolut nevinovate; 17  nu a fost constatat faptul dacă camionul a fost încărcat cu obiectul contrabandei pînă la intrarea în regimul vamal al Republicii Moldova și nu a fost încărcat în alt loc, această obligațiune ținea de controlul penal efectuat de către organele de drept în cadrul urmăririi penale, iar aceasta s-a efectuat la modul cel mai defectuos posibil. 6.4. Avocatul Crăciun Veaceslav în recursul declarat în numele inculpatului Ambrosii Fiodor a solicitat casarea hotărîrilor, cu achitarea ultimului, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, invocînd că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, la fel, nu sînt întrunite elementele infracțiunii în privința inculpatului Ambrosii Fiodor, deoarece învinuirea adusă acestuia nu este probată prin nimic, ci se fac trimiteri la niște presupuneri;  instanța de fond nu a intrat în esența învinuirii aduse de acuzator și anume la faptul că Ambrosii Fiodor nu a luat cunoștință niciodată cu ordinul nr.12 din 15.01.2010;  în ordinul nr.12 din 15.01.2010 în original era stipulat „ca unele mijloace de transport”, apoi șters și scris „toate”, iar acuzatorul nu a adus probe că Ambrosii Fiodor ar fi făcut cunoștință cu acesta în scris, cu semnătură;  instanța nu a motivat prin probe suficiente ce anume a încălcat Ambrosii Fiodor, dar s-a bazat doar pe presupuneri, dar toate probele de fapt dobîndite în cauza dată pot servi doar la constatarea inexistenței infracțiunii, deoarece nu sunt dovedite și stabilite probant acțiunile lui Ambrosii Fiodor, precum că ar fi săvîrșit infracțiunea de contrabandă;  Ambrosii Fiodor a acționat în strictă conformitate cu fișa postului nr. 592 din 30.11.2009, în care sunt stipulate în corespundere cu regulamentele și ordinile interne ale serviciului vamal și anume în fișa postului se descria scopul general al funcției, sarcinile de bază, atribuțiile de serviciu, responsabilitățile, împuternirile, adică primind actele pe automobilul „DAF” cu n/î B 98 NIW și semiremorca nu n/î B 97 ZKK de la șoferul Ganea Anatolie, invoic-ul nr. 002 din 11.02.2010 și CMR-ul nr.335193 din 11.02.2010, care era încărcat cu 20000 kg de țevi metalice, le-a perfectat și a ieșit afară unde a efectuat controlul fizic, i-a înmînat actele perfectate șoferului Ganea Anatolie și l-a trimis la scanarea unității de transport sus menționate. La acel moment normele tehnice nu erau schimbate, nu era echipă de scanare;  cele descrise în învinuire, precum că acțiunile lui Ambrosii Fiodor erau intenționate, manifestate prin intenție directă, prin participare complexă, avînd rolul de complice, exprimat în înlăturarea de obstacole, adică nesupunerea controlului fizic și cu raze X a autocamionului sunt inadmisibile, deoarece aceste acțiuni dimpotrivă au fost efectuate de Ambrosii Fiodor, care ieșea la fiecare automobil, efectua controlul fizic și după aceasta le trimitea la „Rapiscan” razele X, în acțiunile sale însă, nicidecum nu intra de a-l ține pe șofer ca să treacă razele X;  din declarațiile martorului Iordan Victor, rezultă că la scanarea automobilelor sunt întăriți inspectori care sunt numiți prin ordinul șefului 18 serviciului vamal și acest ordin este adus la cunoștință sub semnătură și aceștea din urmă duc răspundere de acest scaner, scanarea este efectuată de către operatorul care scanează, are studii și se numesc, la fel, prin ordin;  organul de urmărire penală nu a indicat concret indicii contrabandei în acțiunile lui Ambrosii Fiodor. Consideră că ultimul a acționat în limitele atribuțiilor de serviciu respectînd obligațiunile care formează competența de serviciu - determinată prin actele normative corespunzătoare a serviciului vamal, cod vamal, acte normative ale departamentului vamal, acte cu vocație internațională în domeniul vamal. 6.5. Avocatul Savva Viorel în recursul declarat în numele inculpatului Procopișin Veaceslav a solicitat casarea hotărîrilor, cu achitarea ultimului din motiv că fapta nu a fost comisă de către acesta, invocînd că:  instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;  instanța de apel a examinat superficial cauza, a preluat cuvînt în cuvînt, aliniat în aliniat argumentele ce se regăsesc în sentința primei instanțe astfel, instanța de apel nu a dat o motivare proprie speței, dar pur și simplu a scanat sentința primei instanțe;  instanța de apel, fiind investită cu judecarea fondului cauzei, prin prisma probelor administrate, urma să răspundă la întrebarea pusă în discuție în apelul declarat în interesele inculpatului Procopișin Veaceslav, și anume dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis aceasta. Decizia instanței de apel, însă nu cuprinde răspunsul la aceste întrebări, ceea ce înseamnă că aceasta nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelul declarat în interesele lui Procopișin Veaceslav;  nici în ordonanța de punere sub învinuire și nici în sentința primei instanțe, nu se regăsește în ce constă rolul lui Procopișin Veaceslav în organizarea infracțiunii incriminate, nu se indică care plan infracțional a fost elaborat și în ce consta el, nu se indică rolul tuturor figuranților cauzei, iar instanța de apel nu a luat în considerare acest fapt;  instanța de apel cît și instanța de fond, au doar un singur argument referitor la probarea vinovăției lui Procopișin Veaceslav, și anume descifrările convorbirilor telefonice, din care rezultă că Procopișin ar fi sunat lui Ganea și Frîncu, și atît. Alte probe nu au fost invocate, deoarece acestea lipsesc;  abordarea instanțelor de judecată inferioare, este una discriminatorie și selectivă, asta în situația în care în privința inculpaților Moraru Andrei și Maxim Victor a fost emisă o sentință de achitare;  instanțele de judecată l-au achitat pe Maxim Victor din motivul, că în ordonanța de punere sub învinuire nu a fost indicat modul și mijlocul de comitere a infracțiunii de contrabandă de către acesta, însă nici în ordonanța de punere sub învinuire a lui Procopișin nu sunt indicate aceste momente; 19  organul de urmărire penală nu a stabilit, a cui sunt țigările de contrabandă, de unde ele au fost procurate, de către cine au fost ele procurate, unde a avut loc tăinurea țigărilor, cine a participat la acest proces criminal;  instanța de apel a comis o eroare gravă de fapt prin aceea că nu a luat în considerare declarațiile martorilor Bandalac Victor, Bandalac Maria și Bandalac Dorina, deoarece declarațiile acestor martori confirmă nevinovăția inculpatului Procopișin Veaceslav.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 07 octombrie 2013 au fost admise recursurile declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Bolduratu Vasile, de inculpatul Frîncu Vasile și avocatul acestuia, Suveică Tudor, de avocatul Plămădeală Roman în numele inculpatului Nacu Roman, de avocatul Crăciun Veaceslav în numele inculpatului Ambrosii Fiodor, de avocatul Savva Viorel în numele inculpatului Procopișin Veaceslav, casată parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2012 în privința lui Procopișin Veaceslav Victor, Ambrosii Fiodor Gheorghe, Frîncu Vasile Ion și Nacu Roman Victor, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a constatat că, instanța de apel la judecarea apelurilor declarate de către procuror, avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului Frîncu Vasile, avocatul Crăciun Veaceslav în numele inculpatului Ambrosii Fiodor, avocatul Savva Viorel în numele inculpatului Procopișin Veaceslav, avocatul Bularu Sergiu în numele inculpatului Nacu Roman, nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, nu a răspuns la modul cuvenit la toate motivele invocate de apelanți, temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. În acest sens, Colegiul lărgit a menționat următoarele: Potrivit apelului declarat de avocatul Suveică Tudor în numele lui Frîncu Vasile (vol. XIV, f.d. 205-210) criticîndu-se legalitatea și temeinicia sentinței se invocă următoarele motive: „- la baza sentinței de condamnare a lui Frîncu Vasile, instanța de fond a pus analiza descifrărilor convorbirilor telefonice, conform cărora chipurile, Frîncu Vasile discuta telefonic cu Procopișin Veaceaslav, precum că a avut o discuție și cu Ganea Anatolie, pe care l-a contactat personal; - convorbirile telefonice, puse la baza sentinței de condamnare a inculpatului Frîncu Vasile, au fost întreținute cu două zile pînă la săvîrșirea infracțiunii, aceste convorbiri, precum și conținutul lor prin nimic n-au fost confirmate. Probele puse la baza sentinței (descifrarea convorbirilor telefonice) nici n-au fost obiectul examinării în ședința de judecată, acestea n-au fost confirmate prin alte probe; - ignorînd prevederile legislației procesual-penale, instanța de fond a pus la baza sentinței de condamnare doar analiza descifrărilor convorbirilor telefonice, neluînd în considerație alte materiale ale cauzei penale care demonstrează lipsa vinovăției inculpatului; 20 - conform fișei de post, al șefului-adjunct al postului vamal Leușeni - Albița, în atribuțiile acestuia nu întră închiderea tranzitului și permiterea trecerii camioanelor, aceste atribuții aparținînd altor colaboratori. Reieșind din aceiași fișă de post, dar și conform graficului de serviciu a posturilor vamale ale Biroului vamal Leușeni, pentru luna martie 2010, regimul de muncă a lui Frîncu Vasile, la data de 04.03.2010 a fost de la orele 08:00 pînă la orele 17:00, adică la ora săvîrșirii infracțiunii - 18:48, el nu se afla la serviciu și nici pe teritoriul Biroului vamal; - consideră că este absurd, dar instanța de fond a pus la baza sentinței fișa de post nr.59 și graficul de serviciu a posturilor vamale ale Biroului vamal Leușeni pe luna martie 2010, din care urmează că programul de lucru al șefului-adjunct al postului vamal Frîncu Vasile este de 40 ore pe săptămînă, orele de lucru fiind între 08:00 - 17:00, la baza învinuirii, pe cînd aceste documente demonstrează din contra - nevinovăția acestuia; - organul de urmărire penală în ordonanța de punere sub în învinuire a inculpatului Frîncu Vasile a indicat, că ultimul deținînd funcția de șef-adjunct al Biroului vamal Leușeni, împreună cu responsabilii de tură al aceluiași post Nacu Roman și inspectorul postului vamal Leușeni, Ambrosii Fiodor, precum și cetățenii Moraru Andrei, Maxim Victor, Ganea Anatolie și Procopișin Veaceslav, urmărind scopul trecerii ilegale peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, au alcătuit un plan criminal bine chibzuit, cu repartizarea rolurilor între ei. La aceiași concluzie a ajuns și instanța de judecată în sentința de condamnare, dar nici organul de urmărire penală și nici instanța de fond n-au indicat în documentele procesuale, care a fost rolul și acțiunile concrete ale inculpatului Frîncu Vasile în calitate de complice, care au fost acțiunile lui concret la săvîrșirea infracțiunii, deoarece nici inculpații și nici unul din martorii audiați nu au făcut declarații în privința inculpatului Frîncu Vasile, referitor la participarea lui la examinarea autocamionului, întocmirea documentelor vamale s-au darea cărorva indicații subalternilor săi în scopul înlăturării obstacolelor la trecerea mărfurilor de contrabandă; - latura obiectivă a infracțiunii de contrabandă se manifestă prin trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, prin declararea neautentică în documentele vamale, săvîrșite de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari; - toate îndoielile care nu pot fi înlăturate, urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului; - în cazul inculpatului Frîncu Vasile, împotriva căruia acuzarea în general n-a prezentat probe, a adoptat o sentință de condamnare; - s-a solicitat achitarea lui Frîncu Vasile pe art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c),d) Cod penal. Anume asupra acestor motive invocate în apel de către avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului Frîncu Vasile instanța de apel nu s-a pronunțat. 21 Avocatul Crăciun Veaceslav în apelul declarat în numele lui Ambrosii Fiodor (vol. XIV, f.d. 224-226) criticînd legalitatea și temeinicia sentinței a invocat următoarele motive: „- toate probele dobîndite în cauza penală indică la constatarea inexistenței infracțiunii; - pe tot parcursul ședințelor de judecată procurorul nu a combătut probele apărării, mai mult ca atît că Ambrosii Fiodor a explicat toate împrejurările care au avut loc, dînsul a acționat în strictă conformitate cu fișa postului nr.592 din 30.11.2009, în care sunt stipulate în corespundere cu regulamentele și ordinile interne ale serviciului vamal și anume, în fișa postului se descria scopul general al funcției, sarcinile de bază, atribuțiile de serviciu, responsabilitățile, împuternicirile, adică primind actele pe automobilul DAF cu n/î B98NIW și semi- remorca nu n/î B97ZKK de la șoferul Ganea Anatolie invoic-ul nr.002 din 11.02.2010 și CMR-ul nr.335193 din 11.02.2010 care era încărcat cu 20000 kg de țevi metalice, le-a perfectat, ieșind afară și efectuînd controlul fizic, i-a înmînat actele perfectate șoferului Ganea Anatolie și l-a trimis la scanarea unității de transport sus menționate. La acel moment normele tehnice nu erau schimbate, nu era echipa de scanare. Mai mult ca atît, la acel moment la hotărîrea prim- ministrului erau deschise barierele grănicerilor, adică control de grăniceri nu se efectua, adică Ambrosii Fiodor a acționat conform fișei de post și nicidecum așa cum se stipulează în învinuire, că inculpatul prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu responsabilul de tură Nacu Roman și șeful-adjunct Frîncu Vasile, care nici nu se afla la serviciu; - la fel se stipulează că Ambrosii Fiodor cunoscînd cu certitudine că în semiremorcă se află țigări fără documente de proveniență contrar ord. 12, care prevede obligativitatea birourilor vamale de a supune controlului vamal nedestructiv cu utilizarea scanerului „Rapiscan" toate mijlocele de transport destinate transportării de mărfuri și care traversează frontiera vamală, nu sunt probate prin nimic, sunt doar niște aberații, presupuneri, că ar fi fost așa; - cele descrise în învinuire precum că acțiunile lui Ambrosii Fiodor erau intenționate, care se manifestă prin intenție directă, prin participare complexă, avînd rolul de complice, exprimat prin înlăturarea de obstacole care făceau imposibilă săvîrșirea infracțiunii, adică nesupunerea controlului fizic și cu raze X a autocamionului, însă aceste acțiuni dimpotrivă au fost efectuate de Ambrosii Fiodor, care ieșea la fiecare automobil, efectua controlul fizic și după asta le trimitea la „Rapiscan" razele X. Însă, în acțiunile sale nu intra de a ține șoferul ca să treacă razele X; - martorul Botnari Sergiu a confirmat, că într-adevăr pe data de 3-4 februarie 2010 a traversat frontiera Leușeni și inspectorii vamali, care au efectuat controlul fizic l-au trimis ulterior cu automobilul său să treacă scanerul Rapiscan; - martorul Iordan Victor, șef-adjunct post vamal Tudora a mărturisit că referitor la scanarea automobilelor sunt întăriți inspectori care sunt numiți prin ordinul șefului serviciului vamal și acest ordin este adus sub semnătură, aceștia 22 din urmă ducînd răspundere de acest scaner, însă scanarea este efectuată de către operator care scanează, are studii și la fel este numit prin ordin; - martorul Bejan Nicolae, care lucrează în calitate de operator pe Rapiscan a declarat instanței, că acumulează pașapoartele tehnice în jur de 8 autocamioane, le înregistrează și apoi le scanează, iar dacă apar careva suspiciuni, îndată informează inspectorul vamal. La fel, a menționat că este ordin de serviciu că automobilele mărfare să treacă vama apoi scanarea. Aceste automobile sunt trimise de vameși cu actele spre scanare după controlul fizic, dar în obligațiunile de serviciu ale inspectorului vamal nu este ca să-i aducă pe fiecare și să supravegheze trecerea sau nu a Rapiscanului și că pe 04.03.2010 Rapiscanul a lucrat 24 de ore, atunci nu se eliberau careva tichete șoferului și inspectorul vamal nu putea cunoaște dacă a trecut sau nu Rapiscanul, dar la momentul actual se eliberează tichete fiecărui automobil; - organul de urmărire penală înaintînd învinuirea nu a menționat concret indicii contrabandei în acțiunile lui Ambrosii Fiodor, astfel Ambrosii Fiodor a acționat în limitele atribuțiilor de serviciu respectînd obligațiunile care formează competența de serviciu, competență care este determinată prin actele normative corespunzătoare a serviciului vamal, Cod vamal, acte normative ale departamentului vamal, acte cu vocație internațională în domeniul vamal; - s-a solicitat achitarea lui Ambrosii Fiodor, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii". Anume asupra acestor motive invocate în apel de către avocatul Crăciun Veaceslav în apelul declarat în numele inculpatului Ambrosii Fiodor instanța de apel nu s-a pronunțat. Avocatul Savva Viorel în apelul declarat în numele lui Procopișin Veaceslav (vol. XV, f.d. 27-29) criticînd legalitatea și temeinicia sentinței a invocat următoarele motive: „- nici o probă care a fost cercetată nemijlocit în ședințele de judecată nu denotă faptul, că inculpatul Procopișin Veaceslav ar fi săvîrșit infracțiunea de care este învinuit; - nevinovăția inculpatului Procopișin Veaceslav rezultă din lipsa probatoriului și din declarațiile martorilor Bandalac Victor, Bandalac Dorina și Bandalac Lucia; - acuzarea nu a prezentat absolut nici o probă, care ar confirma că Procopișin este organizatorul săvîrșirii infracțiunii de contrabandă, nu a fost stabilit faptul, că acesta ar avea vreo legătură cauzală cu trecerea peste frontiera vamală a RM a țigărilor de contrabandă, deoarece o sentință de condamnare poate fi pronunțată doar în cazul în care se constată incontestabil contribuția unei persoane în calitate de organizator; - nici un martor și nici un inculpat audiați în ședința de judecată nu au indicat direct sau indirect asupra contribuției lui Procopișin Veaceslav la săvîrșirea infracțiunii imputate; - toată acuzarea este bazată pe interceptările convorbirilor telefonice și pe faptul, că Procopișin se află în regiunea vămii Leușeni, însă din interceptările 23 convorbirilor telefonice nu rezultă absolut nimic referitor la comiterea infracțiunii de contrabandă, iar faptul că Procopișin se afla în regiunea vămii Leușeni a fost explicat de acesta detaliat în depozițiile sale, care au fost confirmate de martorii Bandalac Victor, Bandalac Dorina și Bandalac Lucia; - s-a solicitat achitarea lui Procopișin Veaceslav pe art. 42 alin. (3), 248 alin. (5)lit. b), d) Cod penal”. Anume asupra acestor motive invocate în apel de către avocatul Savva Viorel în apelul declarat în numele inculpatului Procopișin Veaceslav instanța de apel nu s-a pronunțat. Avocatul Bularu Sergiu în apelul declarat în numele lui Nacu Roman (vol. XV, f.d. 42-46) criticînd legalitatea și temeinicia sentinței a invocat următoarele motive: „- ordonanța de învinuire înaintată inculpatului Nacu Roman nu corespunde unui act de învinuire și respectiv contravine legislației procesual penale în vigoare; - învinuirea formulată inculpatului Nacu Roman nu și-a găsit confirmarea, deoarece învinuirea în sine conține o presupunere compusă care nu are nici o legătură de fapt și de drept; - instanța de fond formulînd argumentarea reîncadrării acțiunilor inculpatului menționează, că de fapt Nacu încălcînd aceleași prevederi ale ordinului nr.12 din 15.01.2010 cu care era cunoscut îndeplinind necorespunzător obligațiile de serviciu, nu a întreprins măsuri de supraveghere a autocamionului pentru a fi scanat cu razele X, fiind încălcate prevederile acestui ordin, fără ca să argumenteze care de fapt a fost conținutul real al textului din ordinul nr.12 din 15.01.2010 pentru că instanței de fond i-a fost prezentat de către partea apărării copia ordinului, care de fapt a fost pus la dispoziție pentru cunoștință Biroului vamal Leușeni și în care era indicat că sunt supuse controlului cu razele X „unele" mijloace de transport, ca mai apoi acest cuvînt să fie șters și înlocuit într-un mod foarte vizibil cu cuvîntul „toate"; - partea acuzării a anexat la materialele cauzei ordinul în care acesta nu conține ștersături, deoarece copia lui a fost ridicată după săvîrșirea acestei infracțiuni, însă realitatea este una simplă și care se dovedește prin copia ordinului anexat de către partea apărării pe care este rezoluția conducerii și care conține toate specimentele necesare; - instanța de fond nu a stabilit realitatea, cu referire la funcția de răspundere a lui Nacu Roman la data de 04.03.2010, despre care este de menționat că potrivit circumstanțelor reale și actului de învinuire sub aspectul timpului săvîrșirii infracțiunii camionul a trecut controlul vamal și frontiera vamală a RM la data de 04.03.2010, ora 18.48 - ora Republicii Moldova; - potrivit ordinului nr. 154-p din 04.03.2010 emis de către Directorul general al Serviciului Vamal T. Balițchii - în legătură cu desfășurarea anchetei de serviciu privind investigarea cazului de deplasare ilegală peste frontiera RM a unui lot de țigări prin postul vamal Leușeni - Albița, se suspendă începînd cu 24 04.03.2010 raporturile de serviciu cu colaboratorii Nacu Roman și Ambrosii Tudor; - data de 04.03.2010 se consideră începînd cu ora 00.00, or potrivit ordinului respectiv, care pînă în prezent este în vigoare și nu este anulat, la acea dată care este incriminată inculpatului Nacu, precum că fiind persoană cu funcție de răspundere, ultimul era suspendat din funcție, iar în ordinul respectiv nu se specifică ce fel de lot de țigări, cînd a trecut și cine l-a trecut, prin urmare se poate doar presupune că este vorba anume de acest caz, însă acest fapt nu se cunoaște și doar acest lucru este cert; - referitor la daunele în proporții mari aduse intereselor publice instanța, de asemenea, nu a argumentat în nici un fel acest element constitutiv obligatoriu pentru existența infracțiunii de neglijență în serviciu, care sunt daunele, în ce mod acestea sunt sau nu în proporții mari, adică mai mult de 50 000 lei etc.; - cu referire la latura obiectivă menționată de către instanță în privința lui Nacu și anume faptul că neglijența în serviciu a fost săvîrșită prin îndeplinirea necorespunzătoare, a obligațiilor de serviciu prin care se înțelege exercitarea lor, altfel, decît este prevăzut în reglementările și instrucțiunile de serviciu, în actele normative privind activitatea persoanei cu funcție de răspundere, astfel, constatăm că nici acest element nu a fost argumentat pentru existența lui; - în ce privește latura subiectivă a infracțiunii aceasta se exprimă prin imprudență manifestată prin încredere depășită sau exagerată în sine sau neglijența făptuitorului și se consideră realizat elementul subiectiv doar în cazul în care făptuitorul a prevăzut posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile sub formă de daune în proporții mari, dar a crezut fără temei că acestea nu se vor produce, ori nu le-a prevăzut, deși trebuia și putea să le prevadă; - consideră eronată concluzia instanței privind legătura de cauzalitate dintre existența infracțiunii de neglijență în serviciu și trecerea peste frontiera vamală a camionului care a fost depistat pe partea României, însă analiza logică a acțiunilor lui Nacu nu poate fi supusă acestei răspunderi, din motiv că obligațiunile șefului de tură sunt foarte multe pe toate compartimentele, inclusiv de intrare în țară, ieșire, devamare etc.; - în sensul învinuirii prin care ultimul trebuia să prevadă, reiese că acesta urma să țină de mînă fiecare șofer a fiecărui mijloc de transport, deoarece teoria probabilității faptului de a trece prin contrabandă orice bunuri prin orice mijloace și la orice oră și de către oricine există, și anume din acest motiv s-a și instituit din cele mai vechi timpuri controlul vamal, iar din concluzia instanței reiese că orice colaborator care a fost numit șef de tură va răspunde pentru orice compartiment la care se admit de către colaboratorii din subordine careva abateri. Această poziție este una incorectă continuînd cu ideea că pentru controlul nemijlocit a camionului a existat lucrătorul vamal Ambrosii, ultimul a fost repartizat la acest compartiment de către Nacu Roman, însă acesta 1-a instruit înainte de a-l repartiza la acest post, respectiv Nacu era în imposibilitate absolută în timp și spațiu să se afle permanent la postul de ieșire a transportului din țară, este de menționat că Nacu Roman în acea zi nu a avut careva tangență cu 25 trecerea peste frontiera vamală a acelui camion, respectiv nu a avut absolut nici o posibilitate să deschidă tranzitul sau să contribuie într-un fel sau altul la evitarea controlului cu razele X a acestuia, din motiv că nu a participat la întocmirea formalităților de trecere a caimionului peste frontiera vamală respectiv în acest sens nici nu a dat careva indicații subalternilor săi, inclusiv lui Ambrosii; - la fel instanța de fond face legătura cu faptul de contrabandă depistată de către vameșii români în vama română deja la data de 05.03.2010 ora 01.30. Este vorba de aflarea camionului în zona de frontieră timp de 6 ore și jumăte, ce a făcut tot acest timp camionul în această porțiune de drum care se parcurge timp de cîteva minute. Nici această circumstanță nu a fost clarificată; - s-a solicitat achitarea lui Nacu Roman, pe motiv că nu există elemente constitutive ale infracțiunii incriminate lui”. Anume asupra acestor motive invocate în apel de către avocatul Bularu Sergiu în numele inculpatului Nacu Roman instanța de apel nu s-a pronunțat. Procurorul Eremciuc Roman în apelul declarat (vol. XIV, f.d. 211-222) criticînd legalitatea și temeinicia sentinței a invocat următoarele motive: „ - în privința lui Nacu Roman, instanța de judecată greșit a decis recalificarea acțiunilor, din infracțiunea de contrabandă prevăzută de art.42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal, în infracțiunea de neglijență în serviciu prevăzută de art. 329 alin. (1) Cod penal, din motiv că din probele prezentate și cercetate în cadrul ședinței de judecată, s-a constatat cu certitudine, că la 04 martie 2010, Nacu Roman fiind responsabil de tură la postul vamal Leușeni- Albița, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu șeful adjunct de post Frîncu Vasile și inspectorul vamal Ambrosie Tudor, știind că în semiremorcă se află țigări fără documente de proveniență, contrar ordinului serviciului vamal, care prevede obligativitatea trecerii controlului camioanelor cu raze X, a permis închiderea tranzitului și trecerea camionului de model „DAF" cu n/î B98NIW, în care se transportau 694375 pachete de țigări, fără a fi supus controlului prin razele X sau a controlului fizic, fapt care a dus la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal; - la stabilirea pedepsei inculpaților Procopișin Veaceslav, acuzat în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, Ambrosii Fiodor și Frîncu Vasile acuzați în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal, instanța de judecată nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acestora, de personalitatea inculpaților, de circumstanțele cauzei care agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestora; - s-a solicitat condamnarea lui Nacu Roman în baza art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal, iar în privința inculpaților Procopișin Veaceslav, Ambrosii Fiodor și Frîncu Vasile stabilirea unor pedepse mai aspre." Anume asupra acestor motive invocate în apel de către procurorul Eremciuc Roman instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără argumentarea cuvenită. 26 Instanța de recurs a menționat că, pentru a încadra acțiunile inculpaților Procopișin Veaceslav în baza art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal și a lui Ambrosii Fiodor și Frîncu Vasile în baza art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal, instanța de apel urma să demonstreze prin probe că aceștia sunt participanți și au contribuit la săvîrșirea contrabandei în calitate de organizator și complici. Din decizie rezultă că condamnarea acestor inculpați se bazează doar pe descifrările convorbirilor telefonice avute între ei și declarațiile unor martori indirecți, care nu declară nimic concret privitor la contrabanda incriminată inculpaților. Mai mult decît atît, instanța de recurs a reținut că, decizia instanței de apel atacată nu cuprinde o motivare cuvenită a cauzei, deoarece nu s-a dat o motivare proprie speței nu s-a răspuns nici la un motiv din apelurile invocate de partea apărării, ci au fost preluate-scanate cuvînt în cuvînt, alineat în alineat argumentele expuse de către prima instanță în sentință, atît. Astfel, instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor invocate de către avocații Suveică Tudor, Crăciun Veaceslav, Savva Viorel în apelurile sale cu referire la: latura obiectivă a infracțiunii, care a fost rolul și acțiunile concrete ale fiecărui inculpat la săvîrșirea infracțiunii, prin care probe se confirmă acest rol. Latura subiectivă a infracțiunii de contrabandă, prin care probe se confirmă ea. Colegiul lărgit, cu referire la condamnarea lui Nacu Roman, a menționat că instanța de apel, menținînd încadrarea primei instanțe a acțiunilor acestuia în prevederile art. 329 alin. (1) Cod penal, urma să demonstreze prin probe că Nacu Roman a comis neglijența în serviciu, expunîndu-se motivat asupra fiecărui motiv invocat de către avocatul Bularu Sergiu în apelul declarat și de către procurorul Eremciuc Roman în privința lui Nacu Roman, astfel nu a fost argumentată cu careva probe concrete soluția adoptată, apelurile au rămas fără soluționare totală în privința lui Nacu Roman. Prima instanță a recalificat acțiunile lui Nacu Roman, iar instanța de apel a menținut recalificarea de la componența infracțiunii de contrabandă, care face parte din capitolul infracțiunilor economice și de fapt stă la baza ocrotirii unor valori patrimoniale, la infracțiunea de neglijență în serviciu, care face parte din capitolul infracțiunilor săvîrșite de persoane cu funcții de răspundere, este o normă de blanchetă și are drept scop de a combate anume relații ce țin de buna desfășurare a activității de serviciu, iar încălcarea acestora pune în pericol activitatea normală a unei autorități publice sau instituții statale. Latura subiectivă a infracțiunii de neglijență în serviciu presupune vinovăția făptuitorului sub formă de imprudență, iar cea de contrabandă se caracterizează prin intenție directă, ceea ce în instanța de apel urma să fie analizat și apreciat, dar nu s-a realizat. La fel, instanța de apel nu s-a expus în nici un fel nici la motivul-elementul constitutiv obligatoriu pentru existența infracțiunii de neglijență în serviciu - cauzarea de daune în proporții mari aduse intereselor publice, în ce mod acestea sunt sau nu în proporții mari în speța dată? 27 Colegiul lărgit, a mai invocat că, conform prevederilor art. 101 alin. (5) Cod de procedură penală, hotărîrea de condamnare nu se poate întemeia, în măsura determinantă, pe declarațiile martorului protejat sau pe probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații, la aceasta instanța de apel urmează să atragă atenția la rejudecarea cauzei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2015, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de avocatul Savva Viorel în numele inculpatului Procopișin Veaceslav, de avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului Frîncu Vasile Ion, avocatul Crăciun Veaceslav în numele inculpatului Ambrosii Fiodor Gheorghe și admis apelul declarat de acuzatorul de stat, casată sentința Judecătoriei Hîncești din 23 martie 2012, în partea stabilirii pedepsei lui Procopișin Veaceslav Victor, Ambrosii Fiodor Gheorghe, Frîncu Vasile Ion, reîncadrării acțiunilor lui Nacu Roman Victor și stabilirii pedepsei acestuia, și pronunțată în această parte o nouă hotărîre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, după cum urmează:  lui Procopișin Veaceslav pe art. art. 42 alin.(3), 248 alin.(5) lit. b), d) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis;  lui Ambrosii Fiodor Gheorghe pe art. art. 42 alin.(5), 248 alin.(5) lit. b), c) și d) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;  lui Frîncu Vasile Ion pe art. art. 42 alin.(5), 248 alin.(5) lit. b), c) și d) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Nacu Roman Victor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42 alin.(5), 248 alin.(5) lit. b), c) și d) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Termenul executării pedepsei lui Procopișin Veaceslav Victor, Ambrosii Fiodor Gheorghe, Frîncu Vasile Ion și Nacu Roman Victor, calculîndu-se de la data reținerii acestora, cu includerea în acest termen durata deținerii sub arest: lui Procopișin Veaceslav Victor de la 25.06.2010-28.06.2010, durata reținerii; 28.06.2010-14.07.2010, arest la domiciliu, 21.05.2015-29.06.2015, durata deținerii sub arest. În rest hotărîrea atacată a fost menținută.

În motivarea soluției date instanța de apel a constatat că, Procopișin Veaceslav, acționînd cu intenție directă, în perioada 14 februarie 2010 - 04 martie 2010, avînd calitatea de organizator, prin participație complexă cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală în calitate de organizatori, șoferul Ganea Anatolie în calitate de autor și împreună cu șeful adjunct al Postului vamal Leușeni, Frîncu Vasile, inspectorul vamal al postului vamal Leușeni, Ambrosii Fiodor, în calitate de complici, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari – țigări de marcă „Doina”, „Plugarul” și „MT”, a alcătuit un plan criminal bine chibzuit, cu 28 repartizarea rolurilor între ei și a organizat săvîrșirea infracțiunii de contrabandă cu țigări în următoarele circumstanțe: Astfel, la 14.02.2010, în jurul orelor 01:37 prin postul vamal Tudora- Starokazacie (rutier) a intrat pe teritoriul Republicii Moldova camionul de model „DAF" cu n/î B98NIW și semiremorca cu n/î B97ZKK, la volanul căruia se afla Ganea Anatolie. La controlul de frontieră acesta a prezentat organului vamal invoic-ul nr. 002 din 11.02.2010 și CMR-ul nr. 335193 din 11.02.2010, documente din care reieșea faptul, că respectivul autocamion era încărcat cu 20000 kg de „țevi metalice", exportator fiind întreprinderea OOO „Metal Tranzit”, din Ucraina, or. Enakievo, str. Voljscaia 56, destinatar fiind întreprinderea „Guscan Makina D.Gaz SAN.VE. TIC LTD" din Turcia, or. Ancara, iar autocamionul aparținea întreprinderii de transport SC „TRANSMAXIM INTERNATIONAL" SRL cu sediul în România, or. București, str. Prof. Nicoara Moise bl. A3, ap. 43, a cărei fondator este cet. Maxim Victor. În rezultatul controlului vamal prin aparatul de raze X Ray „Rapiscan”, nu s- au stabilit divergențe cu referință la marfa transportată și documentele de însoțire prezentate organului vamal, fiind stabilit termenul de tranzit prin Republica Moldova 8 zile. Ulterior, în perioada 17.02.2010-04.03.2010, unitatea de transport „DAF” cu n/î B98NIW a staționat pe teritoriul stației de deservire a SRL „Politrans" situată în mun. Chișinău, str. Uzinelor 90 A, pe motiv, că s-au defectat injectoarele de la motor și mijlocul de transport necesita a fi reparat, însă careva acțiuni în vederea înlăturării defectelor tehnice nu au fost întreprinse. Cu solicitarea de a permite staționarea captractorului „DAF” cu n/î B98NIW pe teritoriul SRL „Politrans” s-a adresat cet. Moraru Andrei, care este directorul SC „AV-EXPITRANS” SRL, cu adresa juridică în mun. Chișinău, str. Grădinilor 25, ap. 177. Astfel, la rugămintea lui Moraru Andrei către juristul SRL „Politrans”, Vlasiuc Vitalie, ultimul a întocmit și eliberat lui Moraru Andrei notificările în care erau introduse date denaturate referitor la faptul, că captractorul de model „DAF” cu n/î B98NIW se află la reparație pe teritoriul SRL „Politrans”. Totodată, cererea directorului firmei de transport „Transmaxim International” SRL, Ovidiu Maxim din 01.03.2010, care de facto nu activează la întreprinderea sus menționată, a fost prezentată către SRL „Politrans” de către cet. Moraru Andrei, care de asemenea, ulterior a prezentat-o și la Biroul Vamal Chișinău, știind cu certitudine că în privința mijlocului de transport nu se întreprind acțiuni de reparare. Ulterior, la 04 martie 2010, aproximativ la ora 18:48 aceeași unitate de transport condusă de Ganea Anatolie, a fost înregistrată la ieșirea din Republica Moldova prin postul vamal Leușeni - Albița (auto), fiind prezentate controlului vamal aceleași documente ca și la postul vamal Tudora - Starokazacie (rutier). La postul vamal Leușeni - Albița, inspectorul vamal Ambrosie Tudor, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu responsabilul de tură Nacu Roman și a șefului adjunct al postului vamal Frîncu Vasile, știind cu certitudine, că în semiremorcă se află țigări fără documente de proveniență, contrar prevederilor 29 ordinului directorului Serviciului Vamal nr. 12 din 15.01.2010, care prevede obligativitatea birourilor vamale de a supune controlului vamal nedestructiv cu utilizarea scanerului „Rapyscan” toate mijloacele de transport destinate transportului de mărfuri și care traversează frontiera vamală prin punctele de trecere, a închis tranzitul și a permis trecerea camionului sus menționat fără a fi supus controlului prin scanerul „Rapyscan”. Tot la 04 martie 2010, aproximativ pe la ora 01:30 la punctul de control vamal Albita, județul Vaslui, România, s-a prezentat pentru a intra în România, cetățeanul Republicii Moldova Ganea Anatolie, conducînd autocamionul de model „DAF” cu nr/î B98NIW și semiremorca cu nr/î B97ZKK. La controlul de frontieră acesta a prezentat organului vamal aceleași documente ca și organului vamal din Republica Moldova. Fiind supus controlului de frontieră s-a constatat, că în camion nu era marfa indicată în documentele de însoțire prezentate organului vamal și anume „țevi metalice”, dar a fost substituită, prin tăierea cablului cu care a fost sigilată semiremorca, cu 694375 pachete de țigări de proveniență - Republica Moldova, dintre care 177500 pachete de țigări de marca „Doina”, 194375 pachete de țigări de marca „Plugarul” și 322500 pachete de țigări de marca „MT”, avînd o valoare în vamă de 2.285.343,75 lei RM, pentru care șoferul Ganea Anatolie nu poseda documente justificative de proveniență și transport. Ambrosii Fiodor, în perioada 14 februarie 2010-04 martie 2010, deținînd funcția de inspector al postului vamal Leușeni, împreună cu șeful adjunct al biroului vamal Leușeni, Frîncu Vasile, precum și Procopișin Veaceslav, Ganea Anatolie, urmărind scopul trecerii ilegale peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor - țigări de marcă „Doina”, „Plugarul” și „MT” în proporții deosebit de mari, au alcătuit un plan criminal bine chibzuit, cu repartizarea rolurilor între ei. Astfel, la 14.02.2010, în jurul orelor 01:37, prin postul vamal Tudora- Starokazacie (rutier) a intrat pe teritoriul Republicii Moldova camionul de model „DAF” cu nr/î B98NIW și semiremorca cu nr/î B97ZKK, la volanul căruia se afla Ganea Anatolie. În rezultatul controlului vamal prin aparatul de raze X Ray „Rapiscan”, nu s-au stabilit divergențe cu referință la marfa transportată și documentele de însoțire prezentate organului vamal, și anume, țevi metalice în cantitate de 20.000 kg. În perioada 17.02.2010-04.03.2010 unitatea de transport „DAF” cu nr/î B98NIW a staționat pe teritoriul stației de deservire a SRL „Politrans” situată în mun. Chișinău, str. Uzinelor 90 A, pe motiv, că s-au defectat injectoarele de la motor și mijlocul de transport necesita a fi reparat, însă careva acțiuni în vederea înlăturării defectelor tehnice nu au fost întreprinse. Cu solicitarea de a permite staționarea captractorului „DAF” cu nr/î B98NIW pe toriul SRL „Politrans” s-a adresat cet. Moraru Andrei, a.n. 15.09.1972, care este directorul S.C.„AV-EXPITRANS” S.R.L., cu adresa juridică în mun. Chișinău, str. Grădinilor 25, ap. 177 și care este angajatorul (șeful) șoferului Ganea Anatolie, persoană ce activează la întreprinderea menționată din 2007. 30 Totodată, cererea directorului firmei de transport „Transmaxim International” S.R.L. Ovidiu Maxim din 01.03.2010 a fost prezentată către „Politrans” S.R.L. de către cet. Moraru Andrei, care de asemenea, ulterior a prezentat-o și la Biroul Vamal Chișinău, știind cu certitudine că în privința mijlocului de transport nu se întreprind acțiuni de reparare. Ulterior, la 04.03.2010, ora 18:48 aceeași unitate de transport condusă de Ganea Anatolie, a fost înregistrată la ieșirea din Republica Moldova prin postul vamal Leușeni - Albița (auto), fiind prezentate controlului vamal aceleași documente ca și la postul vamal Tudora - Starokazacie (rutier). La postul vamal Leușeni - Albița, inspectorul vamal Ambrosii Fiodor, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu șeful adjunct al biroului Frîncu Vasile, știind cu certitudine că în semiremorcă se află țigări fără documente de proveniență, contrar prevederilor ordinul nr. 12 care prevede obligativitatea birourilor vamale de a supune controlului vamal nedestructiv cu utilizarea scanerului „Rapyscan” toate mijloacele de transport destinate transportului de mărfuri și care traversează frontiera vamală prin punctele de trecere, a închis tranzitul și a permis trecerea camionului sus menționat fără a fi supus controlului cu scanerul „Rapyscan”. Aproximativ pe la ora 01:30 la punctul de control vamal Albița, județul Vaslui, România, s-a prezentat pentru a intra în România, cetățeanul Republicii Moldova Ganea Anatolie, a.n. 04.06.1973, conducînd autocamionul de model „DAF” cu nr/î B98NIW și semiremorca cu nr/î B97ZKK. La controlul de frontieră acesta a prezentat organului vamal invoic-ul nr. 002 din 11.02.2010 și CMR-ul nr. 335193 din 11.02.2010, documente din care reieșea faptul, că respectivul autocamion era încărcat 20.000 kg de „țevi metalice”, exportator fiind întreprinderea OOO „Metal Tranzit”, din Ucraina, or. Enakievo, str. Voljscaia 56, destinatar fiind întreprinderea „Guscan Makina D.Gaz SAN.VE. TIC LTD” din Turcia, or. Ankara, iar autocamionul aparținea întreprinderii de transport S.C. „TRANSMAXIM INTERNATIONAL” SRL cu sediul - România, or. București, str. Prof. Nicoară Moise 39, bl. A3, ap. 43, a cărei fondator este cet. Maxim Victor. Frîncu Vasile, în perioada 14 februarie 2010 - 04 martie 2010, deținînd funcția de șef-adjunct al Biroului vamal Leușeni, împreună cu inspectorul postului vamal Leușeni, Abrosii Fiodor, precum și cetățenii Ganea Anatolie și Procopișin Veaceslav, urmărind scopul trecerii ilegale peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor - țigări de marcă „Doina”, „Plugarul” și „MT” în proporții deosebit de mari, au alcătuit un plan criminal bine chibzuit, cu repartizarea rolurilor între ei. Astfel, la 14.02.2010, în jurul orelor 01:37 prin postul vamal Tudora- Starokazacie (rutier) a intrat pe teritoriul Republicii Moldova camionul de model „DAF” cu nr/î B98NIW și semiremorca cu nr/î B97ZKK, la volanul căruia se afla Ganea Anatolie. În rezultatul controlului vamal prin aparatul de raze X Ray „Rapiscan”, nu s-au stabilit divergențe cu referință la marfa transportată și documentele de însoțire prezentate organului vamal, și anume, țevi metalice în cantitate de 20.000 kg. 31 În perioada 17.02.2010-04.03.2010 unitatea de transport „DAF” cu nr/î B98NIW a staționat pe teritoriul stației de deservire a SRL „Politrans” situată în mun. Chișinău, str. Uzinelor 90A, pe motiv, că s-au defectat injectoarele de la motor și mijlocul de transport necesita a fi reparat, însă careva acțiuni în vederea înlăturării defectelor tehnice nu au fost întreprinse. Ulterior, la 04.03.2010, ora 18:48 aceeași unitate de transport condusă de Ganea Anatolie, a fost înregistrată la ieșirea din Republica Moldova prin postul vamal Leușeni - Albița (auto), fiind prezentate controlului vamal aceleași documente ca și la postul vamal Tudora-Starokazacie (rutier). La postul vamal Leușeni - Albița, șef-adjunct de post Frîncu Vasile prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu inspectorul vamal Ambrosii Fiodor, care știind cu certitudine că în semiremorcă se află țigări fără documente de proveniență, contrar prevederilor ordinului directorului Serviciului Vamal nr. 12 din 15.01.2010, care prevede obligativitatea birourilor vamale de a supune controlului vamal nedestructiv cu utilizarea scanerului „Rapyscan” toate mijloacele de transport destinate transportului de mărfuri și care traversează frontiera vamală prin punctele de trecere, a închis tranzitul și a permis trecerea camionului sus menționat fără a fi supus controlului prin scanerul „Rapyscan”. Aproximativ pe la ora 01:30 la punctul de control vamal Albița, județul Vaslui, România, s-a prezentat pentru a intra în România, cetățeanul Republicii Moldova Ganea Anatolie, conducînd autocamionul de model „DAF” cu nr/î B98NIW și semiremorca cu nr/î B97ZKK. La controlul de frontieră acesta a prezentat organului vamal aceleași documente ca și organului vamal din Republica Moldova. Fiind supus controlului de frontieră s-a constatat, că în camion nu era marfa indicată în documentele de însoțire prezentate organului vamal și anume „țevi metalice”, dar a fost substituită cu 694.375 pachete de țigări de proveniență - Republica Moldova, dintre care 177500 pachete de țigări de marca „Doina”, 194375 pachete de țigări de marca „Plugarul” și 322500 pachete de țigări de marca „MT”, avînd o valoare în vamă de 2.285.343,75 lei RM, pentru care șoferul Ganea Anatolie nu poseda documente justificative de proveniență și transport. Nacu Roman Victor, intenționat a contribuit în calitate de complice la săvîrșirea infracțiunii de contrabandă cu țigări. În perioada 14 februarie 2010 - 04 martie 2010, Nacu Roman Victor, deținînd funcția de responsabil de tură al postului vamal Leușeni, împreună cu inspectorul vamal al aceluiași post Ambrosii Fiodor, șeful adjunct al Biroului vamal Leușeni, Frîncu Vasile, precum și cetățenii Moraru Andrei, Maxim Victor, Ganea Anatolie și Procopișin Veaceslav, urmărind scopul trecerii ilegale peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor - țigări de marcă „Doina”, „Plugarul” și „MT” în proporții deosebit de mari, au alcătuit un plan criminal bine chibzuit, cu repartizarea rolurilor între ei. Astfel, la 14.02.2010, în jurul orelor 01:37 prin postul vamal Tudora- Starokazacie (rutier) a intrat pe teritoriul Republicii Moldova camionul de model „DAF” cu nr/î B98NIW și semiremorca cu nr/î B97ZKK, la volanul căruia se afla 32 Ganea Anatolie Tudor. În rezultatul controlului vamal prin aparatul de raze X Ray „Rapiscan”, nu s-au stabilit divergențe cu referință la marfa transportată și documentele de însoțire prezentate organului vamal, și anume, țevi metalice în cantitate de 20.000 kg. În perioada 17.02.2010-04.03.2010 unitatea de transport „DAF” cu nr/î B98NIW a staționat pe teritoriul stației de deservire a SRL „Politrans” situată în mun. Chișinău, str. Uzinelor 90A, pe motiv că s-au defectat injectoarele de la motor și mijlocul de transport necesita a fi reparat, însă careva acțiuni în vederea înlăturării defectelor tehnice nu au fost întreprinse. Cu solicitarea de a permite staționarea captractorului „DAF” cu nr/î B98NIW pe teritoriul SRL „Politrans” s-a adresat Moraru Andrei Ion, a.n. 15.09.1972, care este directorul SC. „AV- EXPITRANS” S.R.L., cu adresa juridică în mun. Chișinău, str. Grădinilor 25, ap. 177 și care este angajatorul (șeful) șoferului Ganea Anatolie Tudor, persoană ce activează la întreprinderea menționată din 2007. Totodată, cererea directorului firmei de transport „Transmaxim International” S.R.L. Ovidiu Maxim din 01.03.2010 a fost prezentată către „Politrans” S.R.L. de către Moraru Andrei, care de asemenea, ulterior a prezentat-o și la Biroul Vamal Chișinău, știind cu certitudine că în privința mijlocului de transport nu se întreprind acțiuni de reparare. Ulterior, la 04.03.2010, ora 18:48 aceeași unitate de transport condusă de Ganea Anatolie Tudor, a fost înregistrată la ieșirea din Republica Moldova prin postul vamal Leușeni - Albița (auto), fiind prezentate controlului vamal aceleași documente ca și la postul vamal Tudora - Starokazacie (rutier). La postul vamal Leușeni - Albița, responsabilul de tură Nacu Roman, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu șeful adjunct de post Frîncu Vasile și inspectorul vamal Ambrosii Tudor, știind cu certitudine că în semiremorcă se află țigări fără documente de proveniență, contrar ordinului directorului Serviciului Vamal nr. 12, care prevede obligativitatea birourilor vamale de a supune controlului vamal nedestructiv cu utilizarea scanerului „Rapyscan” toate mijloacele de transport destinate transportului de mărfuri și care traversează frontiera vamală prin punctele de trecere, a închis tranzitul și a permis trecerea camionului sus menționat fără a fi supus controlului cu scanerul „Rapyscan”. Aproximativ pe la ora 01:30 la punctul de control vamal Albița, județul Vaslui, România, s-a prezentat pentru a intra în România, cetățeanul Republicii Moldova Ganea Anatolie Tudor, conducând autocamionul de model „DAF” cu nr/î B98NIW și semiremorca cu nr/î B97ZKK. La controlul de frontieră acesta a prezentat organului vamal aceleași documente ca și organului vamal din Republica Moldova. Fiind supus controlului de frontieră s-a constatat, că în camion nu era marfa indicată în documentele de însoțire prezentate organului vamal, și anume, „țevi metalice”, dar a fost substituită cu 694.375 pachete de țigări de proveniență - Republica Moldova, dintre care 177500 pachete de țigări de marca „Doina”, 194375 pachete de țigări de marca „Plugarul” și 322500 pachete de țigări de 33 marca „MT”, avînd o valoare în vamă de 2.285.343,75 lei RM, pentru care șoferul Ganea A. nu poseda documente justificative de proveniență și transport. Deși inculpații n-au recunoscut vinovăția lor în săvîrșirea infracțiunii imputate, instanța de apel a constatat cu certitudine că, vinovăția inculpatului Procopișin Veaceslav Victor în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin.(3), 248 alin.(5) lit. b), d) Cod penal, după indicii calificativi: contrabanda - adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, prin declararea neautentică în documentele vamale, săvârșită de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari, precum și a inculpaților Ambrosii Fiodor, Frîncu Vasile Ion și Nacu Roman Victor în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin.(5), 248 alin.(5) lit. b), c) și d) Cod penal, după indicii calificativi: contrabanda - adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, prin declararea neautentică în documentele vamale, săvârșită de mai multe persoane, cu funcție de răspundere, cu folosirea situației de serviciu, în proporții deosebit de mari, este demonstrată integral prin cumulul de probe administrate în cadrul urmăririi penale, cercetate în ședințele de judecată a primei instanțe și verificare în instanța de apel, cum ar fi:  declarațiile martorilor Prodan N., Iordan V., Potînga O., Tofan V., Vlasiuc V., Usatîi V., Gudi V., Cotorobai S., Botica I., Maroglo S., Ciubotaru Vl., Donos I., Gadîrcă D., Bîrnaz L., Cerlat N., Andrieș D., Margină N., Nicov N., Beiu S., Botnari S., Starovoitov S., Iațco M., Bejenaru N., Bandalac V., Bandalac M., Bandalac D. și a expertului Boxau A.;  ordonanța, procesul verbal de ridicare și examinare a documentelor ce au fost prezentate de către Ganea Anatolie la postul vamal Leușeni (f.d. 52-53 vol. 1);  bonul unic de plată (f.d. 55 vol. 1);  declarația vamală QL02462863 (f.d. 57 vol. 1);  notificări din 01.03.2010 și 04.03.2010 (f.d. 59, 125; 126, vol. 1);  note informative din 19.02.2010 (f.d. 60; 124, vol. 1);  comercial invoice nr. 002, CMR nr. 335193 (f.d. 65 vol. 1);  extrasul din registru (f.d. 70-71 vol. 1);  procesele-verbale de percheziție din 10.03.2010 (f.d. 116, 121, vol. 1);  somația (f.d. 127 vol. 1);  procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. 115 (f.d. 128 vol. 1);  factura fiscală (f.d. 129 vol. 1);  actul lucrărilor îndeplinite (f.d. 130 vol. 1);  fișa de comandă (f.d. 131 vol. 1);  adeverința de reținere a bunurilor nr. 636 din 12 septembrie 2008 (f.d. 237-238, vol. 1);  procesul-verbal de constatare a contravenției nr. 115 din 12.09.2009 (f.d. 24, vol. 1);  interpelarea nr. 04/1393 din 16.03.2010 (f.d. 78 vol. 2);  fișa vânzărilor (f.d. 78 vol. 2);  descifrările (vol. 3); 34  contractul de locațiune de autovehicol încheiat la 04 noiembrie 2009 (f.d. 5-8 vol. 4);  actul de predare-primire din 05.11.2009 ( f.d. 9 vol. 4);  raportul de expertiză nr. 1673-1674 din 28 iunie 2010 (f.d.21, vol.4);  raportul de expertiză din 28.06.2010 (f.d. 23-31, vol.4);  rezultatele măsurilor investigativ operative efectuate în cadrul urmăririi penale (f.d. 166 vol. 4);  răspunsul CCCEC RM (f.d. 168-174 vol. 4);  comisia rogatorie parvenită de la organele competente de drept a Ucrainei și României (f.d. 11-175, vol. 5);  procesul-verbal (f.d. 105-111 vol. 5);  procesul-verbal de examinare a registrelor ridicate de la SRL „Truck” și SRL „Salcuțan Cros” (f.d. 148 vol. 5);  ordonanțele și procesul-verbal de examinare a telefoanelor mobile și cartelelor telefonice ce aparțin lui Procopișin Veaceslav ( f.d. 179 vol. 5);  actul de expediere (f.d. 204 vol. 5);  raporturile de expertiză tehnico-științifică nr. 616 din 30.03.2010 și din 15.04.2010 (f.d.205, 240, vol. 5);  acte de expertiză din 15.04.2010 (f.d. 241;242, vol. 5);  raportul de expertiză nr. 1413 din 04.06.2010 (f.d. 247-251 vol. 5);  descifrările convorbirilor a lui Moraru Andrei, Ganea Anatolie, Procopișin Veaceslav, Frîncu Vasile, Ambrosii Fiodor și Nacu Roman, prin care se confirmă discuțiile telefonice ce au avut loc între ei la data de 19.04.2010 (f.d.202, 243, 249, vol. 6-9; f.d.50, vol. 7);  descifrările convorbirilor din 16.04.2010, Procopișin Veaceslav a întreținut 8 convorbiri telefonice cu o durată totală de 329 s (f.d. 83-85, vol. 7);  descifrările convorbirilor telefonice din 16.04.2010, Procopișin Veaceslav a întreținut 11 convorbiri telefonice cu o durată totală de 192 s (f.d. 88-89, vol. 7);  descifrările convorbirilor din 16.04.2010 (f.d. 95-102 vol. 7);  procesul-verbal de examinare a documentelor din 22.06.2010 (f.d. 226, vol. 7);  copia ordinului nr. 18-p din 12.01.2010 (f.d. 153 vol. 7);  fișa postului (f.d. 154-156 vol. 7);  ordinul nr. 68-p din 16.01.2010 al Serviciului Vamal, potrivit căruia Nacu Roman s-a deplasat din postul vamal Criuleni, biroul vamal Centru în cadrul biroului vamal Leușeni, post vamal Leușeni-Albița în funcție de inspector principal pentru perioada de 60 de zile calendaristice începând cu data de 19.01.2010 (f.d. 3, vol. 12);  ordinul nr. 171-p/o din 12.02.2010 al Serviciului Vamal, prin care s-au introdus modificări în graficul de serviciu al Biroului vamal Leușeni pe lunule februarie-martie 2010, fiind numit responsabil de tură nr. 3 Nacu Roman (f.d. 4, vol. 12);  instrucțiunile de serviciu a responsabilului de tură și de supravegherea activității în anumite sectoare din cadrul posturilor vamale, pct. 8 lit. c),g), i) și n), 35 în obligațiile de serviciu a lui Nacu Roman întră: asigurarea unui control riguros al actelor vamale ce trebuie perfectate în conformitate cu instrucțiunile și regulamentele în vigoare; controlul respectării de către colaboratorii turei/sectorului a prevederilor actelor legislative și normelor ce țin de activitatea vamală; executarea ordinilor, dispozițiile și indicațiile ale Directorului general al Serviciului Vamal și conducerii biroului vamal și combaterea acțiunilor ce contravin prevederilor Codului Vamal al Republicii Moldova și alte acte normative în vigoare (f.d. 5,6 vol. 12);  instrucțiunea de serviciu Nacu Roman a făcut cunoștință, contra semnătură, ceia ce se confirmă prin fișa-act de cunoaștere a Instrucțiunii de serviciu după funcția ocupată (f.d. 7 vol. 12);  ordinul nr. 562-c din 24.05.2004 și nr. 176 p din 12.03.2009 (f.d.44 vol. 12);  fișa de post nr. 589 și graficul de serviciul a posturilor vamale ale biroului vamal Leușeni pe luna martie 2010 din care urmează că programul de lucru al șefului adjunct al postului vamal Frîncu Vasile este de 40 ore pe săptămână, orele 08:00 -17:00 (f.d. 97-98 vol. 13);  graficul de serviciu a posturilor vamale ale Biroului vamal Leușeni (f.d. 99- 102 vol. 13);  decizia penală nr. 52/A din 17 martie 2011 (f.d. 103 voi. 13);  ordinul Serviciului vamal cu nr. 154-p din 04.03.2010, potrivit căruia din 04.03.2010 au fost suspendate raporturile de serviciu cu inspectorul principal Biroul vamal Centru - Nacu Roman și inspectorul principal Biroul vamal Leușeni, Ambrosii Tudor (f.d. 113 vol. 13);  ordinul nr. 167-p din 11.03.2010 al Serviciului vamal cu privire la repartizarea lui Nacu Roman conform graficului de serviciu la punctul de trecere a frontierei de stat (f.d. 114 vol. 13);  sentința penală nr. 190 din 21.05.2010, prin care Ganea Anatolie a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 270 alin. 2 Legea nr. 86/2006, cu modificările ulterioare, și anume, pentru faptul săvârșirii infracțiunii de contrabandă (f.d. 116-120 vol. 13). Astfel, declarațiile inculpaților au fost apreciate critic de către instanța de apel, considerate că nu corespund adevărului, sunt mincinoase și sunt date de către inculpați în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală pentru faptele comise, deoarece ele se combat de întreaga sistemă de probe analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, și care integral demonstrează vinovăția acestora în comiterea infracțiunilor imputate. La fel, au fost apreciate critic și declarațiile martorilor Bandalac V., Bandalac M. și Bandalac D., deoarece de asemenea sunt combătute prin cumulul celorlalte probe cercetate în cadrul ședinței de judecată care demonstrează pe deplin vina inculpaților în săvîrșirea infracțiunilor imputate. Cu privire la apelul avocatului Savva Viorel în numele inculpatului Procopișin Veaceslav, apelul avocatului Suveică Tudor în numele inculpatului Frîncu Vasile Ion, apelul avocatului Crăciun Veaceslav în numele inculpatului 36 Ambrosii Fiodor Gheorghe și apelul avocatului Bularu Sergiu în numele lui Nacu Roman Victor, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate și au fost respinse, deoarece argumentele invocate de aceștia au fost combătute pe deplin prin cumulul probelor prezentate și cercetate în cadrul ședinței de judecată, care confirmă cu certitudine vinovăția inculpaților de săvîrșirea infracțiunilor imputate. Instanța de apel a mai reținut că este eronată concluzia primei instanțe potrivit căreia a reîncadrat acțiunile inculpatului Nacu Roman Victor în baza art. 329 alin.(1) Cod penal și a aplicat în privința acestuia o pedeapsă prea blîndă, deoarece din probele prezentate și cercetate în cadrul ședinței de judecată, s-a constatat cu certitudine că inculpatul Nacu Roman a săvîrșit infracțiunea de contrabandă și nu neglijență în serviciu. Instanța de apel a considerat întemeiate argumentele acuzatorului de stat cu privire la blîndețea pedepsei stabilite inculpaților Procopișin Veaceslav Victor, învinuit în comiterea infracțiunii prevăzută de art. art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, Ambrosii Fiodor Gheorghe și Frîncu Vasile Ion învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzută de art. art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal, concluzionînd că, prima instanță nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acestora, de personalitatea inculpaților, de circumstanțele cauzei care agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestora. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 7, 61, 75, 76 și 77 Codul penal, a ținut cont de gradul prejudiciabil și pericolul social al infracțiunilor comise, care potrivit art. 16 Cod penal se atribuie la infracțiuni grave, de persoana inculpaților Procopișin Veaceslav Victor, anterior a fost judecat la data de 03.10.2008 în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, antecedentul penal fiind stins, la locul de trai se caracterizează pozitiv; Ambrosii Fiodor Gheorghe, Frîncu Vasile Ion și Nacu Roman Victor, anterior nu au fost condamnați, la locul de trai se caracterizează pozitiv, toți inculpații nu au recunoscut vina în săvîrșirea infracțiunilor imputate, de circumstanțele atenuante, care nu au fost stabilite în speța dată și de circumstanțele agravante, fiind considerată săvîrșirea unei infracțiuni prin participație. Astfel, instanța de apel a concluzionat că, scopul restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea inculpaților pentru infracțiunile săvîrșite va fi atins doar prin izolarea acestora de societate cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare, considerînd eronată concluzia instanței de fond privind aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, care a indicat că, nu este rațional ca inculpații să execute pedeapsa stabilită de legea penală cu închisoare, ca să fie izolați de societate, acordîndu-le ultima șansă de a se corecta în sensul respectării legii penale și de a nu mai comite infracțiuni.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către avocații Staruș Denis și Beruciașvili Andrei în numele inculpatului Procopișin Veaceslav, de avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului Frîncu Vasile, de 37 inculpatul Ambrosii Fiodor și de avocatul Plămădeală Roman în numele inculpatului Nacu Roman. 11.1. În motivarea recursului declarat avocatul Staruș Denis, invocînd temeiurile de drept prevăzute în art. 427 alin.(1) pct.1), 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, indică următoarele argumente. Conform materialelor dosarului penal și rechizitoriului s-a constatat cu certitudine că infracțiunea imputată lui Procopișin Veaceslav, a fost comisă în alt stat – România, mijlocul de transport („DAF” cu nr/î B98NIW și semiremorca cu nr/î B97ZKK) cu care a fost săvîrșită infracțiunea era înmatriculată în România. Astfel, recurentul consideră că, atît instanța de fond cît și instanța de apel, nu a luat în considerațiune competenta teritorială de judecare a cauzelor penale în Republica Moldova stabilită de art. 40 alin.(3) Cod de procedură penală, care prevede că, cauza penală asupra infracțiunilor săvîrșite în afara hotarelor țării sau pe o navă se judecă de către instanța în raza teritorială a căreia se afla ultimul loc permanent de trai al inculpatului. Menționează că, viza de domiciliu a inculpatului Procopișin Veaceslav este în r-nul Briceni, satul Grimăncăuți și nimeni din ceilalți inculpați nu are domiciliu în r-nul Hîncești. Recurentul consideră că, această încălcare este un temei pentru recurs și pentru casarea hotărîrilor judecătorești, cu remiterea cauzei la rejudecare în Judecătoria Briceni. La fel, recurentul atestă că, apărarea a menționat de nenumărate ori despre încălcarea competenței teritoriale, despre faptul condamnării șoferului Ganea Anatolie, cetățean al RM, de către Judecătoriei Huși, România, instanțele de fond și apel nu au examinat această sentință definitivă, în care instanța de judecată românească s-a expus asupra la mai multe fapte, inclusiv și asupra proprietarului autocamionului, care ar supraveghea activitatea șoferului său timp de 12 zile și a condamnat șoferul pentru săvîrșirea infracțiunii de contrabandă fără participație. Menționează că, pentru una și aceiași faptă au fost aplicate legislații a 2 state diferite, pe un caz cetățeanul Republicii Moldova - Ganea Anatolie(șoferul) a fost condamnat în baza Codului Vamal al României (legislație mai blîndă), iar Procopișin Veaceslav, la fel cetățean al R. Moldova în baza codului penal al RM (pedeapsă mai aspră), și aici nici instanța de fond nici cea de apel nu a examinat această problemă în coraport cu materia de drept penal internațional, în cele din urmă, instanța de apel nu a aplicat corelat principiul teritorialității cu cel al legislației pertinente cauzei. Recurentul subliniază că, instanța de apel nu a respectat motivele casării deciziei precedente a Colegiului Penal al aceleiași Curți de Apel Chișinău, reflectate în decizia Curții Supreme de Justiție din 07 octombrie 2013, considerînd că este necesară dispunerea casării repetate a actului judecătoresc emis cu încălcarea recomandărilor propuse de instanța superioară și în acest context, indică repetat aceleași motive ca și în cererea de apel. Solicită, casarea hotărîrilor judecătorești de condamnare a inculpatului Procopișin Veaceslav cu adoptarea unei noi hotărîri de achitare în privința acestuia din motivele că fapta imputată acestuia nu a fost comisă de inculpat. 38 11.2. Avocatul Beruciașvili Andrei în numele inculpatului Procopișin Veaceslav, invocînd temeiurile pentru recurs, și anume, art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și pct. 8) al aceiași norme - nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blînde, invocă următoarele argumente. Partea apărării consideră că apelul declarat de către acuzatorul de stat a fost admis greșit, totodată de către instanța de apel nu a fost soluționat apelul declarat de partea apărării împotriva sentinței instanței de fond. Totodată de către instanța de apel au fost comise mai multe încălcări cum la stadia examinării apelurilor, atît și la pronunțarea deciziei, care în ansamblu duc la necesitatea casării integrale a deciziei recurate. Astfel instanța de apel a admis mai multe vicii fundamentale, încălcînd în mod flagrant prevederile art.6 CEDO. Recurentul consideră că, instanța de apel a pronunțat o hotărîre de condamnare ilegală, deoarece în cadrul rejudecării cauzei complet a ignorat prevederile art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, precum și indicațiile instanței de recurs, formulate în pct.6.8 a deciziei Curții Supreme de Justiție RM din 07.10.2013. În acest sens, menționează că, la judecarea cauzei au fost încălcate prevederile art. 24 și art. 26 din Codul de procedură penală, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (art.6) – dreptul la un proces echitabil. Or, în pofida normelor specificate, a principiului contradictorialității în procesul penal și a jurisprudenței nominalizate, se observă că, conform procesului verbal al ședinței de judecată a instanței de apel, procurorul, în cadrul rejudecării cauzei potrivit regulilor generale, nu a citat să fie cercetate direct și nemijlocit probele scrise, decisive ale acuzării, inclusiv declarațiile martorilor acuzării. Subliniază că, instanța de apel a dat citirii probelor scrise, examinate de prima instanță, consemnîndu-le în procesul verbal al ședinței de judecată, dar din propria inițiativă, încălcînd astfel principiul contradictorialității procesului penal, deoarece a selectat și invocat din oficiu probe pe care le-a utilizat și pus la baza hotărîrii de condamnare a inculpatului, adică în defavoarea lui, subminînd competența exclusivă a acuzatorului de stat în aspectul vizat. Solicită, casarea hotărîrilor judecătorești de condamnare a inculpatului Procopișin Veaceslav cu dispunerea achitării în temeiul art. 390 alin. 1 pct.2) Cod de procedura penală din motivele că fapta incriminată acestuia nu a fost comisă de inculpat. 11.3. Avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului Frîncu Vasile, invocînd temeiurile pentru recurs prevăzute în art.427 alin.(1) pct.6) - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea 39 atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și pct. 8) Cod de procedură penală – nu sunt întrunite elementele infracțiunii. În motivarea recursului avocatul invocă faptul că, partea acuzării nu prezentat careva probe care ar demonstra vinovăția inculpatului de săvîrșirea infracțiunii imputate, fiind expuse aceleași argumente ca și în cererea de apel. Solicită, casarea hotărîrilor judecătorești privind condamnarea inculpatului Frîncu Vasile, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, din motiv că infracțiunea nu a fost săvîrșită de inculpat. 11.4. Inculpatul Ambrosii Fiodor, invocînd temeiurile pentru recurs prevăzute în art.427 alin.(1) pct.6) - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și 8) Cod de procedură penală - nu sunt întrunite elementele infracțiunii, indică aceleași argumente care au fost expuse în apelul declarat de către avocatul Crăciun Veaceslav în numele inculpatului. Suplimentar, menționează și despre condamnarea lui Ganea Anatolie, care, prin sentința penală nr. 190 din 21.05.2010 a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 270 alin. (2) Legea României nr. 86/2006, și anume, pentru faptul săvârșirii infracțiunii de contrabandă. Astfel, constată că, faptele autorului au fost încadrate conform legislației penale a României, iar faptele altor participanți ai infracțiunii, au fost încadrate conform normei penale al RM. Solicită, casarea hotărîrilor judecătorești privind condamnarea sa, cu adoptarea unei noi hotărîri de achitare. 11.5. Avocatul Plămădeală Roman în numele inculpatului Nacu Roman, invocînd temeiurile pentru recurs prevăzute în art.427 alin.(1) pct.6) - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și pct.8) Cod de procedură penală - nu sunt întrunite elementele infracțiunii, indică aceleași argumente care au fost expuse în apelul declarat de către avocatul Bularu S. în numele inculpatului. Solicită, casarea hotărîrilor judecătorești privind condamnarea inculpatului Nacu Roman, cu adoptarea unei noi hotărîri de achitare.

Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate, solicitînd respingerea acestora, cu menținerea hotărîrii atacate ca fiind legală și întemeiată.

Judecînd recursurile în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează că, acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală instanța de recurs, judecînd recursul, admite recursul, casează parțial hotărîrea atacată, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărîre, dacă nu se agravează situația condamnatului. 40 13.1. Avocatul Staruș Denis invocă în recursul declarat temeiul de drept prevăzut în art.427 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci cînd nu au fost respectate dispozițiile privind competența după calitatea persoanei, considerînd că în conformitate cu prevederile art.40 alin.(3) Cod de procedură penală, cauza dată urma a fi judecată de Judecătoria Briceni, însă Colegiul lărgit relevă că acest temei nu a fost invocat în instanța de apel și astfel nu se va expune asupra lui, deoarece potrivit art.427 alin.(2) Cod de procedură penală, temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. 13.2. Referitor la temeiurile invocate de recurenți potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) și pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărîrea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel, atunci cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; cînd nu au fost întrunite elementele infracțiunii și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, Colegiul lărgit menționează că, temeiul prevăzut de pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, include cazurile cînd nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori cînd nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. În conformitate cu materialele cauzei Procopișin Veaceslav a fost pus sub învinuire, recunoscut vinovat și condamnat de instanța de fond în baza art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, Ambrosii Fiodor și Frîncu Vasile au fost puși sub învinuire, recunoscuți vinovați și condamnați de instanța de fond în baza art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal, Nacu Roman în baza art. 329 alin. (1) Cod penal, iar Moraru Andrei și Maxim Victor au fost puși sub învinuire în baza art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) și 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, însă potrivit hotărîrii primei instanțe au fost achitați de sub învinuirile imputate, și anume, de sub art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost comisă de către inculpați și a infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța de apel, rejudecînd cauza doar în privința inculpaților Procopișin Veaceslav Victor, Ambrosii Fiodor Gheorghe, Frîncu Vasile Ion și Nacu Roman, potrivit prevederilor art.436 Cod de procedură penală, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și a constatat că, prima instanță corect a încadrat acțiunile inculpaților Procopișin Veaceslav, Ambrosii Fiodor Gheorghe, Frîncu Vasile Ion în 41 baza învinuirii înaintate (potrivit rechizitoriului), însă a considerat că pedeapsa aplicată acestora este prea blîndă pentru infracțiunile săvîrșite, deoarece nu s-a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75, 76 și 77 Codul penal. Astfel, instanța de apel a casat parțial hotărîrea primei instanțe, în partea stabilirii pedepsei, aplicîndu-le inculpaților o pedeapsă sub formă de închisoare cu executarea reală în instituțiile penitenciare, ajungînd la concluzia că, scopul restabilirii echității sociale, corectarea și reeducarea inculpaților pentru infracțiunile săvîrșite va fi atins doar prin izolarea acestora de societate, considerînd eronată concluzia instanței de fond privind aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Referitor la inculpatul Nacu Roman Victor, instanța de apel a reținut că este eronată concluzia primei instanțe privind reîncadrarea acțiunilor inculpatului Nacu Roman Victor în baza art. 329 alin.(1) Cod penal și i-a aplicat în privința acestuia o pedeapsă prea blîndă, menționînd că, probele administrate în cauza dată, cercetate în cadrul ședințelor de judecată, confirmă pe deplin vinovăția inculpatului Nacu Roman în săvîrșirea infracțiunii de contrabandă (potrivit rechizitoriului) și nicidecum neglijență în serviciu. Astfel, instanța de apel a casat sentința în privința lui Nacu Roman, adoptînd o nouă hotărîre, prin care a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 42 alin.(5), 248 alin.(5) lit. b), c) și d) Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare cu executarea reală în instituțiile penitenciare, de asemenea, ajungînd la concluzia că pedeapsa stabilită de prima instanță este prea blîndă pentru infracțiunea săvîrșită, care nu va atinge scopul restabilirii echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului va fi atins doar prin izolarea acestuia de societate. Colegiul lărgit consideră că, hotărîrea instanței de apel în ce privește încadrarea acțiunilor inculpaților potrivit rechizitoriului este una corectă și întemeiată, deoarece constatată, că vinovăția inculpaților în săvîrșirea infracțiunii de contrabandă este dovedită pe deplin prin cumulul de probe, care au fost apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, motivîndu-și soluția în acest sens cum este indicat în pct. 10 al prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară. Totodată instanța de recurs consideră că la caz este prezentă eroarea de drept, prevăzută de art. 427 alin.(1) pct.10) Cod de procedură penală și anume : s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În acest sens Colegiul menționează că, potrivit prevederilor art. 75 Cod penal, prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și al pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de 42 persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și corect individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială. Limitele termenelor de pedeapsă, prevăzute în partea specială, sînt determinate de încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvîrșite. Gravitatea acesteia constă în modul și mijloacele de săvîrșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce. Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvîrșite, se stabilește avînd în vedere persoana celui vinovat, care include date privind gradul de dezvoltare psihică, situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul inculpatului pînă sau după săvîrșirea infracțiunii, date ce caracterizează personalitatea infractorului. Categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce urmează a fi stabilit este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art. 76 – 77 Cod penal, precum și, efectele acestora prescrise în art.78 Cod penal. La acest capitol instanța de recurs menționează, că în motivarea aplicării pedepsei privative de libertate instanța de apel a indicat în calitate de circumstanță agravantă faptul că inculpații au săvîrșit infracțiunea prin participație. În acest sens Colegiul penal subliniază, că în speța participația la săvîrșirea infracțiunii pentru care au fost condamnați inculpații le-a fost incriminată prin învinuirea înaintată, deoarece art. 248 alin. (5) lit. b) prevede săvîrșirea contrabandei de către două sau mai multe persoane. Astfel, săvîrșirea prin participație a infracțiunii pentru care au fost condamnați recurenții nu poate fi considerată circumstanță agravantă, deoarece în acest caz unor și acelorași fapte li s-ar fi acordat o dublă valență juridică. De asemenea Colegiul penal menționează, că în motivarea aplicării pedepsei privative de libertate instanța de apel a indicat în calitate de circumstanță ce ar influența asupra stabilirii măsurii de pedeapsă faptul, că inculpații nu și-au recunoscut vinovăția. În acest sens instanța de recurs subliniază, că în calitate de circumstanță ce ar influența asupra stabilirii măsurii de pedeapsă poate servi doar recunoașterea vinovăției, iar nerecunoașterea de către inculpat a vinovăției este un drept al acestuia, care nu poate fi luat în considerație la individualizarea pedepsei. Colegiul penal mai menționează, că potrivit practicii judiciare constante, după efectuarea procedurii de individualizare și stabilire a duratei și cuantumului pedepsei, în cazul stabilirii închisorii, continuă operațiunea de individualizare a acesteia, dar în aspectul de executare a pedepsei deja stabilite, prin numirea tipului de penitenciar și soluționarea chestiunii dacă pedeapsa numită 43 inculpatului, urmează să fie executată real sau reieșind din datele cu privire la personalitatea acestuia, poate fi făcută concluzia că scopul pedepsei poate fi atins prin suspendarea executării pedepsei stabilite vinovatului pe un termen de probă. Colegiul penal relevă că, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal – suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia, or, instituția suspendării condiționate a pedepsei nu trebuie privită ca un avantaj acordat de lege infractorilor, ci trebuie apreciată ca un mijloc preventiv de apărare socială care derivă din organizarea unei politici penale adaptate la realitatea socială concretă. Colegiul menționează faptul că, suspendarea condiționată a executării pedepsei nu poate fi dispusă în cazul săvîrșirii infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave, precum și în cazul recidivei (alin. (4) al art. 90 Cod penal). Potrivit art. 16 Cod penal infracțiunea săvîrșită de către inculpați se califică ca infracțiune gravă, pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 12 ani inclusiv, de aceea, cu referire la dosarul examinat, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal este posibilă. În acest sens Colegiul penal consideră necesar de a menține pedeapsa minimă stabilită inculpaților de instanța de apel sub formă de închisoare, însă va aplica în privința inculpaților prevederile art. 90 Cod penal și va dispune suspendarea executării pedepsei stabilite pentru un termen de probațiune, deoarece inculpații nu au antecedente penale, se caracterizează pozitiv la locul de trai, sunt căsătoriți și au la întreținere copii minori, iar Propcopișin V. și părinții vîrstnici, astfel ajungînd la concluzia că nu este rațional ca inculpații să execute pedeapsa stabilită de legea penală cu închisoare, prin izolarea de societate, acordîndu-le șansa de a se corecta în sensul respectării legii penale și de a nu mai săvîrși infracțiuni. 13.3. Cu referire la temeiul de drept invocat de către avocatul Staruș Denis, prevăzut de pct. 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul lărgit consideră că nu este relevant cauzei date, deoarece în recurs a invocat și pct. 8) al aceiași norme, solicitînd achitarea inculpatului Procopișin Veaceslav, iar referitor la acest temei, instanța de recurs s-a expus în pct. 13.2 al prezentei decizii. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit conchide că, instanța de apel incorect a individualizat pedeapsa, stabilindu-le inculpaților pedeapsa închisorii cu executare, nemotivîndu-și soluția sa în ce privește neaplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, astfel, ajunge la concluzia că, decizia instanței de apel urmează a fi casată parțial, în latura penală, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre în acest sens.

În temeiul art. 434, art. 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit, 44 DECIDE : Se admit recursurile ordinare declarate de avocații Staruș Denis și Beruciașvili Andrei în numele inculpatului Procopișin Veaceslav, de avocatul Suveică Tudor în numele inculpatului Frîncu Vasile, de inculpatul Ambrosii Fiodor și de avocatul Plămădeală Roman în numele inculpatului Nacu Roman, se casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2015, în latura penală, se rejudecă cauza și se pronunță o nouă hotărîre, după cum urmează: Procopișin Veaceslav Victor se consideră condamnat în baza art. 42 alin.(3), 248 alin.(5) lit. b), d) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare; Ambrosii Fiodor Gheorghe se consideră condamnat în baza art. 42 alin.(5), 248 alin.(5) lit. b), c) și d) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare; Frîncu Vasile Ion se consideră condamnat în baza art. 42 alin.(5), 248 alin.(5) lit. b), c) și d) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare; Nacu Roman Victor se consideră condamnat în baza art. 42 alin.(5), 248 alin.(5) lit. b), c) și d) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare. În baza art.90 Cod penal se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite inculpaților Procopișin Veaceslav Victor, Ambrosii Fiodor Gheorghe, Frîncu Vasile Ion, Nacu Roman Victor pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani, pentru fiecare. În rest, celelalte dispoziții ale deciziei atacate se mențin. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la data de 17 iunie 2016. Președinte Alerguș Constantin Judecător Toma Nadejda Judecător Diaconu Iurie Judecător Guzun Ion Judecător Clevadî Valentina 45